704 matches
-
Chiar și atunci când Ilsebill îmi spunea, cu gura încă plină, că s-ar putea să se prindă, sau să reușească, pentru că, așa cum o sfătuise medicul, aruncase pilulele în closet, mi se părea totuși că patul are prioritate iar povestea cu bucătăreasa neolitică vine după aceea. Deci ne-am culcat, îmbrățișați ca întotdeauna și cu picioarele împletite. Ba eu, ba ea deasupra. Egali în drepturi, chiar dacă Ilsebill este de părere că privilegiul bărbaților de a penetra nu poate fi nicicum compensat de
Günter Grass by Corneliu Papadopol () [Corola-journal/Journalistic/8688_a_10013]
-
sentimentul ei pătrundea cu violență într-al meu: eram dublu-potenți. Fără îndoială că, înainte de berbec cu pere și fasole, supa de pește a Ilsebillei, obținută din zeama capetelor de cod fierte până la dezagregare, a avut acea energie stimulatoare cu care bucătăresele mele, din toate timpurile, mă invitau la pat; pentru că a reușit, s-a prins, din întâmplare, cu intenție și fără alte adaosuri. Abia ieșisem - parcă expulzat - și eram din nou afară, când Ilsebill a spus fără dubii principiale: "Ei, de
Günter Grass by Corneliu Papadopol () [Corola-journal/Journalistic/8688_a_10013]
-
adevăr, doi sunt suficienți. Orice medic ți-o poate spune. Iar bebelușului nostru, de n-o fi băiat, cu siguranță că o să-i ajungă doi. De ce zici: Aha! Sunt atât de înnebuniți bărbații după cât mai mulți sâni? De altfel, toate bucătăresele cu care am zăbovit din vreme în vreme, au avut, ca și tine, numai în stânga și în dreapta: Mestwina doi, Agnes doi, Amanda Woyke doi, Sophie Rotzoll avea cu ce să umple două ceșcuțe de cafea moca. Și abatesa-bucătăreasă Margarete Rusch
Günter Grass by Corneliu Papadopol () [Corola-journal/Journalistic/8688_a_10013]
-
trec copilelor de azi, - fiică, noră, nepoată, care toate m-au rugat frumos să le scriu, tot ce știu, spre a le servi în viața grea de acum: o carte de bucate practică, pentru pungile modeste și gospodăriile lipsite de bucătărese pricepute. M-am hotărât acum la bătrânețe, să încerc de dragul lor. Numai de aș avea timp! Să-mi ajute Dumnezeu!" (p. 4) E oarecum paradoxal, dar și semnificativ faptul că în acea epocă, în care boierii nu își făceau de
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
moarte. Cei doi băieți, Chip și Gary, încearcă să se desprindă, fiecare în felul său, de frustrantul model patern: Chip e boemul filolog, căutându-și identitatea, Gary - tatăl tolerant, căzut pradă depresiilor clinice. Sora lor, mezina Denise, ajunsă o celebră bucătăreasă de gourmet, e voluntară și cumva lipsită de atributele feminității, la fel de workoholic ca și tatăl ei, facând o pasiune, atenție, nu pentru un bărbat însurat (cum o suspecta conservatoarea Enid), ci pentru o femeie măritată. Acțiunea (căci da, despre ea
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
uz: "Chiftică se întâlnește pretutindeni. Sub forma chifteluță, îl cunosc (și-l întrebuințez!) de multă vreme, dar nu totdeauna cu sensul peiorativ dat de Chelaru". Iordan presupunea - destul de neconvingător - că punctul de pornire nu l-ar fi constituit ocupația de bucătăreasă, ci lipsa de igienă a servitoarelor. Autorul renunță la această sugestie în Stilistica limbii române (1944), în care cuprinde, în lista de termeni pentru "femeie stricată", pe chiftică, chiftea, chifteluță, pârjoală, sfâr, explicând în notă că ar fi vorba de
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
Stilistica limbii române (1944), în care cuprinde, în lista de termeni pentru "femeie stricată", pe chiftică, chiftea, chifteluță, pârjoală, sfâr, explicând în notă că ar fi vorba de o "aluzie la ocupația multor femei stricate, care se recrutează dintre servitoare (= bucătărese). Pârjoală este sinonimul lui chiftică, tot așa sfâr!, onomatopee, care imită zgomotul făcut de carnea friptă sau prăjită". În ediția din 1975, formulările cu implicații sociale potențial jignitoare sunt atenuate ("aluzie la ocupația unor femei de moravuri ușoare") și se
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
de carnea friptă sau prăjită". În ediția din 1975, formulările cu implicații sociale potențial jignitoare sunt atenuate ("aluzie la ocupația unor femei de moravuri ușoare") și se evocă (cu neîncredere) o ipoteză etimologică a lui Al. Graur (reducerea din chiftelăreasă "bucătăreasă"). E interesant să vedem cum stau lucrurile după aproape șaptezeci de ani. În dicționarele generale, chiftea (care provine din turcă: köfte) nu apare decât cu sensul "preparat culinar de formă rotundă sau ovală făcut din carne tocată și prăjită în
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
țărăncilor transilvane. Ceea ce mai adaugă ceva la nota de feminitate pe care am remarcat-o prima oară, la aerul de slujnică uriașă care-l face să semene cu mătușa Bebe Starojinska care, la rîndul ei, semăna cu mareșalul Ney devenit bucătăreasă. În timp ce ne arată casa, am tot răgazul să studiez amănunțit omul. Mă folosesc de lornieta de buzunar, "the famous blake Hopper", pentru a privi mobila, tablourile, piese rare, toate bogățiile pe care ni le arată și, în același timp, căutătura
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
foarte aproape de cartierul meu. S-a crezut chiar că aveau să demoleze casa. Nu s-a întâmplat așa, dar când m-am întors la București și am revăzut-o am început să plâng. Era o ruină. înăuntru locuia fosta noastră bucătăreasă, o femeie din Transilvania, la care țineam foarte mult, împreună cu fiii ei. Dar totul părea că stă să se prăbușească. Un dezastru. Și fusese o casă ca un palat. - Dacă îmi aduc aminte bine, ați plecat în 1959. Aici, în
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
nr. 402/1992, și anume: vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani, cunoștințe foarte bune de limba germană, experiență de minim 2 ani în domeniul solicitat. Candidații se pot prezenta pentru meseriile următoare: specialiști în domeniul restaurantelor - ospătari, bucătari/bucătărese, ospătari/bucătari care au activat în fast-food-uri. Vor fi acceptați numai candidații care au cunoștințe bune de specialitate și o vechime de minim 2 ani în activitate imediat anterior anului 2005. Vor fi reținute numai dosarele ce conțin toate documentele
Agenda2005-28-05-general 7 () [Corola-journal/Journalistic/283919_a_285248]
-
Asuncion, m-a liniștit cu căldura și bunăvoința cu care m-a întâmpinat și invitat la un duș “refrișant” și o cafea. M-am simțit acasă după “binețele” ei, mi-a întins o masă cu prospături pregătite cu talent de bucătăreasă la hotel Ritz, după care m-a plimbat să-mi arate locul, curtea interioară și camera mea, asigurându-mă că valiza mea va ajunge la adresa lor cât de curând. A ajuns, dar ... a treia zi! Casa lor avea o intrare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
drept. Pe celălalt mal era Polonia...”. Tânărul inginer agronom coboară într-o gară care seamănă cu alte gări construite, odinioară, în fostul Imperiu, „aproape identice din Ițcani, unde începea Bucovina, și până în Carinthia și Tyrol”. E întâmpinat de țiganca Tina, bucătăreasa preferată a fostului șef de fermă, poate vrăjitoare, poate în relație cu „lumea de dincolo”. Poate seducătoare. Femeia conduce o șaretă la care sunt înhămați cai de rasă: de reținut calitatea cailor de la fermă. Sunt cai arabi. Gavril M. este
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
La fel de bine cum știu că m-aș fi bucurat infinit mai puțin. Copiii te- ntorc pe dos, te scutură, privesc înăuntru și zgândăresc mecanismul până îi sar arcurile pe pereți. Din nimeni, devii cea mai mișto jucărie, cea mai vestită bucătăreasă, cea mai iscusită infirmieră, cel mai complex dicționar, cea mai flexibilă dansatoare, cea mai rizibilă cântăreață, cel mai talentat clovn. Cea mai grea năpastă. Ești alarma de dimineață și laptele de seară. Lipsești întotdeauna când lipsești și oprimi întotdeauna când
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ana Dragu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1769]
-
în cuir de Russie bordo. Biblioteca, întinsă pe toți pereții, avea uși de sticlă, pentru protejarea cărților de praf. Aveam o curte lungă, unde erau garajele de mașini. În casă, bunica maternă era cea care conducea totul. Supra veghea angajații, bucătăresele, valetul, subretele, guvernan tele, nimeni nu scăpa de sub controlul ei. Cum era când aveați musafiri? — Noi, copiii, nu luam parte prea des la mesele lor. Aveam un etaj al nostru unde stătea și guvernanta. La masă, frișcă, ciocolată și bezea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Ce s-a întâmplat cu ai tăi după ce ai plecat? — A început dezastrul. Mama a intrat ca lucrătoare la o fabrică de pantofi, unde a muncit zece ani pe brânci. Norocul ei a fost că acolo era și fosta noastră bucătăreasă, care, ocupându-se de cantina fabricii, îi mai punea deo parte câte ceva de mâncare. De teamă să nu fie închis ca fost moșier, tata a stat ascuns într-un pod ani de zile, iar Suzanne a fost arestată și băgată
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
găsea în ulcică, a reînceput povestirea: Vă spuneam că Vasile Căpitanu spunea: „Copchii nu avea, iar eu... învățam de zor... Într-o zi, mă strigă căpitanul: <Vasileee!, La ordin, domnule căpitan! > <Te duci acasă în galop, o iei pe Catrina bucătăreasa și la piață cu ea. Când te întorci, știi ce ai de făcut! Ai priceput?> <Am înțeles, domnule căpitan! >. Am salutat și făcând stânga-mprejur am plecat în pas alergător. Până acasă la căpitan era oleacă de cale. Am mers
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
amărâtă de ordonanță la un maiur. Numai că cucoana lui nu m-o învățat cum se servește la mese boierești, ci mă chema doar când musafirii se chercheleau și aveau chef de râs... Până atunci însă eu țineam de urât bucătăresei, care mă punea mereu să-i repar patul după ce... îl stricam împreună. Că, vorba ceea: frumos am fost, deștept am să fiu... hă hă hă! Un tunet de râs a zguduit geamurile crâșmei. Până și câinii din curte, speriați, au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
plăcea la nebunie; „Cine nu-i gata, îl iau cu lopata!”, râse Celia. Nu ești niciodată prea în vârstă ca să fii copil. Avem la dispoziție un conac imens! Cine-i găsit ultimul, să gătească cina... nu-mi place cum gătește bucătăreasa, zise pe un ton confidențial. De ce să stăm triști? Și, privindu-i pe toți, adăugă ironică: Oh, voi, intelectualilor... E absurd, șușoti Odette. Irațional și ilogic: copilării, o aprobă Victor imediat. Celia stătea rezemată de perete, fără vârstă, lungă și
ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
urmăreau pe Ion intens; două violoncele freamătă în tempo. Cum dorești! dădu Ion deznodământul așteptării. Frate! bombăni Victor cu afectare. Cum să... Dar... Nu, nu! Celia, cum poți să vrei să jucăm asta?! E irațional și ilogic... Ce-o să zică bucătăreasa, spălătoresele, când o să ne vadă pitulându-ne precum copiii?! Vor zice că am înnebunit și va fi bârfa zilei! Uf! Este irațio... Victoraș, îl opri Odette, sub privirile tăioase ale lui Ion, zic că Celia ar avea dreptate. Să ne
ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
drept, însă plin de decor, o mică moșie cu conac și cu siguranță avea alte mici venituri, rente, jetoane de prezență în consilii de administrație, toate în perfectă obscuritate. Personalul de serviciu al lui Gaittany se compunea în permanență din bucătăreasă și subretă și doi rândași, soții respectivelor, cu locuința într-o dependință asupra unui grajd de câteva decenii fără trăsură și cai. Pe rândași Gaittany îi folosea mai mult drept curieri pentru numeroasele sale misive și-i plasa și pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Într-adevăr, interveni și Mamy cu un aer decis și jignit, e o mare impertinență. Am să iau informații. Pomponescu, nedumerit, întrebă din ochi despre ce e vorba, așezîndu-se la locul său. Subreta (casa avea o astfel de subalternă în afară de bucătăreasă) îi întinse de pe tava o ceașcă de cafea cu lapte. - Aici este un articol, zise madam Pomponescu-mamă, care spune că unul Ioanide e cel mai mare arhitect român. Pomponescu se roși la față și-și mușcă puțin mustața. - Cum se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
curte bine îmbrăcat, mulțumindu-se a inspecta munca altuia. Dimineața, guvernanta venea cu copiii și-i dădeau colectiv bună ziua, lucru ce încînta pe Gulimănescu. Soția lui nu făcea gospodărie, masa n-avea calitatea aceleia a lui Suflețel, Gulimănescu angaja totuși bucătărese capabile de a pregăti un prânz decent. De altfel nu invita pe nici unul din cunoscuții lui la masă, excepție făcând rudele intime, spre deosebire de Suflețel, în casa căruia la anume evenimente se ofereau festinuri din cele mai reușite, bineînțeles urmate de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că erau reci. Cât timp am stat acolo, n-am servit niciodată ceva cald. Într-o zi m-a invitat un fost coleg de la fabrica de hârtie la el în cămin. Și el se mutase la altă firmă. La ei, bucătăreasa prepara în fiecare zi orez cald, aș fi putut mânca oricât. Am gustat și eu, ce gustos era... (râde). Apoi m-am angajat dincoace. Nu mă interesa în mod deosebit salariul. Mă gândeam doar la faptul că voiam să mănânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a lui Onkel Rodolph, care în chip miraculos devenise, în bucătăria luminată a giorno unde se aflau aparatele de lux americane, ca frigiderul, mixerul, storcătoare de tot felul, o mașină de spălat vase non plus ultra de la General Electric, o bucătăreasă nemaipomenită. Acolo apăruseră sub îndrumarea ei „scoicile umplute cu creier“, un fel de mâncare din creier de vițel, curățat bine de pielițe, a cărui masă albă era împărțită apoi în cochiliile scoicilor, stropită cu vin alb, presărată cu parmezan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]