687 matches
-
l-a lăsat să plătească numai căminul, 50 de lei pe lună, de multe ori îl păsuia. Cu masa știa că se descurcă la cantină unde erau femei de treabă și îl ajutau. Seara la 8 când se închidea cantina, bucătăresele îl procopseau cu chifteluțele sau ,,fripturele,, rămase întregi și întotdeauna se găsea o tavă plină pentru el. Anii cât a stat în Voievod a dus-o împărătește cu mâncarea, însă de cele mai multe ori nu ajungea la masă seara. Era prin
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ieșit de la frizer! Pe unchi-său îl bufnește râsul, îl pupă din nou, bucuros că își vede nepotul, - Parcă ai mai pus vreo două grame pe tine de astă iarnă, hai să bem o tărie, mănânci ceva, le punem pe bucătărese să-ți facă niște cartofi prăjiți cu un cotlet, avem și patricieni proaspeți. Ce vrei? - Unchiule ai ciorbă de burtă? - Ce s-a întâmplat, nu o mâncai până acum? - Să vezi ce-am pățit; era un frig prin București de
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
spor. Erau înfierate toate aspectele negative din acest șantier, odată cu canțarolele de tablă din care mâncam. A venit șeful de șantier la noi să ne ceară părerea; ne-au luat servicii din porțelan, tacâmuri ca la mama acasă, au îmbrăcat bucătăresele cum scrie la carte, în halate. Până atunci ne serveau la masă, cu hainele de pe stradă și ne-au dat din ziua aceea mâncare ca lumea. Trecuse o săptămână și vorbim cu șeful punctului de lucru, un inginer de treabă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
învățase ceva: să n-ai milă de altul. Mânca și el cu ceilalți, niște lături rămase din farfuriile mușteriilor, dar nu se băga de seamă.Noap-; tea dormea într-o odaie lungă și joasă, umedă și întunecoasă, cu femeile laolaltă, bucătărese și jupânese, se obișnuise, nu-i păsa. Tat-său venea o dată pe an, îi aducea o pâine mare, albă, făcută de surorile 81 de acasă, îl pupa în creștetul capului și-l întreba pe jupân dacă e ascultător. Domnul Vasiliu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să fi ținut bani berechet, gândeau toți băieții de prăvălie. Mulți plecaseră, deschiseseră prăvălii și ei, ajunseseră. Mai treceau pe la el, să-i mulțumească. Fără ajutorul jupânului ar fi slugărit încă. Se ridicase și Stere. Începuse să doarmă în patul bucătăreselor și să bea pe furiș din țuica stăpânului. De ziua acestuia, la Sfântul Pantelimon, se adunau sus în odăile întunecoase toți cei de-l slujiseră. Nu-l blestema nimeni. Crescuse negustori. Îi aduceau daruri, picau cu nevestele, petreceau. Se uita
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
conduce, scria Marcel Proust despre națiuni, este una interioară și veșnic remodelată de pasiune, de felul celei de care dau dovadă indivizii ce se-nfruntă într-o dispută amoroasă sau domestică, de pildă o ceartă dintre tată și fiu, dintre bucătăreasă și stăpînă, dintre soț și soție"31. În lumea civilizată, afirmă psihologia mulțimilor, masele readuc la viață o iraționalitate pe care-o credeam pe cale de dispariție, rămășiță a unei epoci primitive pline de nebunie și de zei. În loc să scadă pe măsură ce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o claritate de cristal. Un hohot de răs al acestuia alungă si ultimul cerc de ceață de pe găndurile lui Gavriel. Acum era conectat întrucăt un element din vechea viață era comun în noua viața. „Cristina!’’rosti Ștefan așa cum rostește o bucătăreasă un ingredient care îi lipsește din rețetă. „Îmi pare rău!’’ „A nu, sa nu îți pară! Poți să o iei. Eu niciodată nu am fost atașat de ea ci doar ea de mine. În consecință pleci la drum cu un
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
drept, însă plin de decor, o mică moșie cu conac și cu siguranță avea alte mici venituri, rente, jetoane de prezență în consilii de administrație, toate în perfectă obscuritate. Personalul de serviciu al lui Gaittany se compunea în permanență din bucătăreasă și subretă și doi rândași, soții respectivelor, cu locuința într-o dependință asupra unui grajd de câteva decenii fără trăsură și cai. Pe rândași Gaittany îi folosea mai mult drept curieri pentru numeroasele sale misive și-i plasa și pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Într-adevăr, interveni și Mamy cu un aer decis și jignit, e o mare impertinență. Am să iau informații. Pomponescu, nedumerit, întrebă din ochi despre ce e vorba, așezîndu-se la locul său. Subreta (casa avea o astfel de subalternă în afară de bucătăreasă) îi întinse de pe tava o ceașcă de cafea cu lapte. - Aici este un articol, zise madam Pomponescu-mamă, care spune că unul Ioanide e cel mai mare arhitect român. Pomponescu se roși la față și-și mușcă puțin mustața. - Cum se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
curte bine îmbrăcat, mulțumindu-se a inspecta munca altuia. Dimineața, guvernanta venea cu copiii și-i dădeau colectiv bună ziua, lucru ce încînta pe Gulimănescu. Soția lui nu făcea gospodărie, masa n-avea calitatea aceleia a lui Suflețel, Gulimănescu angaja totuși bucătărese capabile de a pregăti un prânz decent. De altfel nu invita pe nici unul din cunoscuții lui la masă, excepție făcând rudele intime, spre deosebire de Suflețel, în casa căruia la anume evenimente se ofereau festinuri din cele mai reușite, bineînțeles urmate de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scris piesa cu altă pretenție decât pentru a procura cincisprezece minute de veselie privitorilor, scop pe care l-au și ajuns. D-nul Manolescu a jucat cu multă ușurință pe soldatul Nicu Cremene, d-na Sarandi și mai bine pe bucătăreasă. Această damă și-a făcut școala dramatică, după cât știm, sub ochii lui Millo, pe când acesta era în floarea vârstei și a talentului său; d-nia-ei a creat multe din rolurile repertoriului bătrânului artist, vorbește natural și dezghețat, își stăpânește cu deplină
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
regelui din Franța n-ar fi putut fi mai fudulă.”211 Nota moralizatoare și instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de vin Să vă fie voia deplin.” Nașii, la rândul lor, dădeau finilor un „suflet” - o oaie, un purcel sau o vițică. „Găina” bine prăjită, vestita „cloșcă”, se joacă spre dimineață, cu chiuituri specifice, pentru care nunul plătește bine pe bucătăreasă. Nunta își urmează cursul, se iese cu jocul afară, se formează o horă mare românească, la care iau parte toți nuntașii. Se aud iarăși strigături: "De ce joc, de ce-aș juca Pare că-s făcut așa De ce joc, de ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
regelui din Franța n-ar fi putut fi mai fudulă.”211 Nota moralizatoare și instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în perspectiva arhitecturii visate de Călinescu este aghiotantul lui Ioanide, Butoiescu. Acesta e om fără școală dar cu vastă experiență și cu pricepere în execuție. El este „criticul” lui Ioanide pe care acesta își verifică unele teorii, precum Schiller pe bucătăreasă. Dar Butoiescu este un autor de kitschuri. El își înalță o casă-ghiveci cu elemente stilistice diferite asamblate incoerent. E o tendință a epocii care a dat nu puține locuințe spațioase și trainice în cartiere azi foarte râvnite: Domenii, Cotroceni, Floreasca
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
un fapt de netăgăduit că, atunci când o femeie aflată la menstruație atinge carnea, aceasta se alterează”. Simone de Beauvoir povestește cu mult umor, În Al doilea sex, cât de prezente erau aceste idei În anumite zone rurale din Franța: Orice bucătăreasă știe că Îi este imposibil să reușească o maioneză dacă este În perioada menstruației, sau numai În prezența unei femei aflate În această stare. În Anjou, recent, un bătrân grădinar care pusese În pivniță recolta de cidru a anului Îi
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cidru a anului Îi scria stăpânului casei: „Trebuie să le cereți doamnelor tinere din casă și invitatelor să nu treacă prin pivniță În anumite zile ale lunii; căci ele ar Împiedica cidrul să fermenteze”. Pusă la curent cu această scrisoare, bucătăreasa a ridicat din umeri: „Asta n-a Împiedicat niciodată cidrul să fermenteze, a spus ea, doar pentru slănină nu este bine; nu poți să sărezi slănina când e de față o femeie la ciclu; slănina ar putrezi”1. 7 Prejudecățile
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Niciodată până acum puterea n-a fost mai incultă, mai rudimentară, mai vulgară. Președinta Parlamentului, doamna Eugenia Ostapciuc, prin prestația sa, exemplifică perfect sintagma (previziunea) leninistă, după care dictatura proletar-comunistă va crea condiții optime pentru ca statul să fie condus de bucătărese și de mulgătoare de vaci. Din respect pentru cititorii noștri nu reproducem nici una din „perlele” verbale ale doamnei spicherițe, deși acestea sunt demne de o antologie a penibilului. Nici primul-ministru Vasile Tarlev nu poate fi citat, pentru că, de un an
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pe loc; să iasă, să m-asculte, Ori bat la ușă camerei lor toba, Pîn' le ia somnul moartea! GLOUCESTER: Pace-aș vrea-ntre voi. (Iese) LEAR: Vai, inima! Cum se ridică! Jos! BUFONUL: Strigă la ea, unchiule, cum strigă bucătăreasa la țipari, cînd i-a pus în coca de vii și-i lovea cu bățu-n cap și strigă: "Jos, destrăbălaților, jos!" Iar frate-su, de drag ce-i era calul, îi ungea finul cu unt. (Intra Cornwall, Regan, Gloucester și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
la diferite munci din incinta gospodăriei: la câmp, la prășit sfeclă de zahăr, la castrat porumbul hibrid pentru semințe, la copilit roșiile sau la alte treburi la care nu se așteptau. Unele fete, mai pricepute în arta culinară, rămâneau alături de bucătăresele consacrate pentru a pregăti mâncarea pe gustul celor aproximativ o sută și ceva de guri flămânde. Masa de dimineață și cea de seară o serveau toți cam la aceeași oră, la cantină, împreună cu miile de muște și bâzoi de tot
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la origine, aflat în relații amicale cu cel mai puternic om din țară, a recunoscut-o, a salvat-o, a readus-o în capitală și a îndrumat-o spre pensiunea respectivă. În schema oficială a pensiunii figura pe post de bucătăreasă. Când le venea cheful, și asta se întâmpla destul de des, scoteau la iveală uriașul gramofon tocit de vreme și decolorat ca atare, cu o coarbă metalică și o goarnă de alamă de aproape un metru. Acesta reda scârțâind disonant melodii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fost secetă în toată Moldova. Pe timpul vacanței de vară, copiii din Moldova erau luați în Bistrița și găzduiți la familiile ardelene. Cică o mătușă de-a mamei i-ar fi povestit că bunica mamei, adică străbunica mea, fiind o bună bucătăreasă, a plecat într-un sat vecin unde trebuia să gătească pentru o nuntă. Dimineța, după ce a terminat cu bucătăria, fiind obosită a plecat spre casă. După ora prânzului nuntașii în sănii se întorceau la casele lor. înaintau greu din cauza nămeților
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
veritabile arătări, niște morți vii pândiți de nebunie. Tot astfel se explică și de ce în scena cinei spectrelor din salonul rotund, cina „celor pe jumătate morți”, așa cum spun servitorii, victimele stau alături de călăii lor, serviți la masă de o ciudată Bucătăreasă, ale cărei mâncăruri îi sleiesc pe toți de puteri și îi ucid treptat. Ca și Hummel, Bucătăreasa aparține familiei vampirilor însetați de sânge omenesc. E un vampir? E o fantomă? Și, lărgind cadrul: „E asta o casă bântuită?”, așa cum se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
spectrelor din salonul rotund, cina „celor pe jumătate morți”, așa cum spun servitorii, victimele stau alături de călăii lor, serviți la masă de o ciudată Bucătăreasă, ale cărei mâncăruri îi sleiesc pe toți de puteri și îi ucid treptat. Ca și Hummel, Bucătăreasa aparține familiei vampirilor însetați de sânge omenesc. E un vampir? E o fantomă? Și, lărgind cadrul: „E asta o casă bântuită?”, așa cum se întreabă Studentul. Până la urmă, deținătorul adevărului se dovedește a fi acest Student, cel ce are nu numai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
căsnicie(4); inel(4); încredere(4); legătură(4); partener de viață(4); prietenă(4); responsabilitate(4); consoartă(3); copil(3); credincioasă(3); credință(3); deșteaptă(3); fată(3); ideal(3); împlinire(3); parteneră(3); suflet(3); aproape(2); apropiată (2); bucătăreasă (2); calvar(2); casnică(2); căsătorit(2); cuminte(2); cuplu(2); devotament(2); doamnă(2); dulce(2); eternitate(2); eu(2); greșeală (2); guralivă(2); harnică(2); ideală(2); infidelă(2); inteligentă(2); mireasă(2); nu(2); slugă(2); soacră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]