15,099 matches
-
se întâmplă niciodată. Ducem cu noi, până departe și pentru totdeauna, limba care, uitată de tot de-ar ajunge, tot maternă rămâne, ducem amintiri, ducem un fel de a fi și o mentalitate, o fizionomie singulară strânsă din chipurile părinților, bunicilor, străbunicilor, ducem un nume, ducem o capacitate de muncă, de gândire, de iubire. Și dăm, din ele, și altora. Lăsăm urmă. Lăsăm un spațiu mai bogat. Se știe, în general, că „diaspora” înseamnă „împrăștiere”; mai puțin atenți suntem la componentele
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Acasa_din_indepartate_zari.html [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
crucea neagră sprijină cerul de iarnă Locul II- Valeria Tamaș Rafală deploaie - și deodată lustragiul nu mai prididește... Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Cojocul vândut - ochii ei cer iertare manechinului Locul III - Corneliu Beldiman Lumina toamnei - după perdeaua veche ochii bunicii Locul III - Victoria Chitoveanu Noapte în codru - ca două felinare ochii lupului Locul III - Henriette Berge Nămeți cât casa - doar o stea agățată de cuibul berzei Etapa 58 - 29 XII 2008 Locul I - Valeria Tamaș Bradul văduvei - mai multe lacrimi
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
2009 Locul I - Virginia Popescu seară de vară - adunate-n căpițe raze de soare Locul II - Valeria Tamaș aburii calzi - în ochiul de geam copil topind luna Locul III - Daniel Iordan Dorobanțu Un rest de iarnă în curtea înverzită - părul bunicii Mențiune - Mahmoud Djamal foșnet în pustiu - încolăcite pe nisip razele lunii Mențiune - Cornel Beldiman Oameni în piață - pe aceeași tarabă urzici și ghiocei Etapa 66 - 23 II 2009 Locul I - Henriette Berge Flori de cireș - ruina unei case caută umbra
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
satul Brâncoveni, fostul județ Romanați, fiind nepot al voievodului Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de mic, tatăl său fiind omorât în februarie 1655, în timpul răscoalei seimenilor și dorobanților, ridicați împotriva domniei. Astfel, Constantin a fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând carte grecească și latinească, dovedindu-se iscusit la învățătură. Murind
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
să-l șteargă din viața sa”. Comportamentul său este orientat pe a se izola de istoria personală trăită în România: „își zicea că este departe și la adăpost de trecutul său românesc” (p. 60). Chiar și când îi decedează mama, bunica și bunicul, nu vine în țară la înmormântări, îi este „frică să se întoarcă; în mintea ei, locul natal se confundă cu tărâmul răului” (p. 145). Formula existențială canadiană a Anei-Cristina este de fapt o iluzie. În fond, ceea ce ea
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
curte. - Să ai grijă la drum, o plouat az’noapte și lunecă! Copila mai dădu odată din cap și o porni de-a lungul drumului, cu pași greoi. - Haida-hai, strigă bunicul, nu merge de parcă-mplânți morcojii! Erau doar ei doi. Bunica pierise demult, iar părinții ei, încercau să câștige ceva bani în străinătate. Ea îi aștepta să se întoarcă, ca să se poată muta la oraș. Până atunci, trebuia să-l ajute pe Moșu. Cu cât culegea mai multe măceșe, cu atât
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427357075.html [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
copil se concepu , încât o putea descrie cu amănuntul fără prea mari probleme. Își amintea acea zi în care merse împreună cu Mihai în acea cameră de hotel, mică și întunecată, cu un singur pat și o noptieră ambele de pe vremea bunicii; își amintea chiar și mirosul închis, de vechi și mucegai ce o lovi în față încă de la intrare, dar atunci un-i păsă. Era îndrăgostită și dragostea mirosea a trandafiri proaspăt culeși. Nu-i păsa de nimic. Se dorea iubită
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
ca înălțimea nu te strivește sub greutatea lui. Sau, după cum se spune, în credința noastră ortodoxă: “Fericiți cei săraci cu duhul!” 7. În public, copii. În majoritate, fete. Fața mea își vede, oare, la vârsta lor, adevărul de mama? De bunica? Viitorul acestui adevăr, și-l văd toate? Îl vor suporta, oare? Le ajută societatea, să-l vadă? Îi ajută colegii lor, băieții, să-l mângâie? Știu cât doare adevărul singurătății? 8. Vor intra în Rai numai cei care sunt botezați
Liviu Florian Jianu: Gânduri după vizionarea spectacolului cu piesa “Profu’ de Religie” Teatrul National Marin Sorescu – Craiova by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-ganduri-dupa-vizionarea-spectacolului-cu-piesa-profu-de-religie-teatrul-national-marin-sorescu-craiova/ [Corola-blog/BlogPost/339264_a_340593]
-
Nu prea era interesat de carte și nici de viitorul lui. Se mulțumea cu viața așa cum este, fără să-i forțeze într-un fel evoluția în mai bine. Era la bunul plac al părinților care l-au abandonat în grija bunicilor. Parcă le-ar fi fost o povară, așa s-au debarasat de el. Se limitau la niște bani, nu prea mulți, trimiși lunar în țară, din care să aibă bunicii ce-i da de mâncare și să-i asigure strictul
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alma_roman.html [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
un picior pe trotuarul din fața porții. -Bine că nu ai plecat la gară, mi-a spus Nuța fericită, pentru că, profitând de neatenția mea, câștigase. -Știți că s-a întors Gigi de la țară? ne-a întrebat Cameluța care stătea în curtea bunicilor lui. Am tresărit și mi-am strâns buzele. Îmi amintisem de ce-mi spuse Mia: „Trebuie să lovesc prima.” -Cu prima ocazie am să-l bat, să-l fac praf! le-am spus pe un ton hotărât. Ne-am așezat
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
să fie ușor convinsă de hotărârea mea. Timp de o oră am făcut planuri cum să-l atragem într-o ambuscadă, să-l fac praf. Gigi era de o vârstă cu mine. Și el stătea mai mult la țară la bunica lui din partea mamei. Mami îl iubea foarte mult, iar maică-sa declara cu fiecare prilej că și-ar fi dorit să fiu fata ei. În schimb noi doi ne uram de moarte. Gelozia era primul dușman al nostru, nici eu
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
nu ceea ce face un om este important ci de ce spirit este călăuzit atunci când face acel lucru. De obicei, oamenii sunt confuzi în ceea ce privește spiritualitatea și îmbrățișează uneori idei care le pot influența în bine sau mai puțin bine sufletele. În copilărie, bunica ne spunea povești și parabole despre cât de urât este să fi mândru sau îngâmfat ori încrezut; ce macabră poate fi invidia și cât de groaznic și rușinos este să practici minciuna. Cât e de frumos și demn pentru un
MÂNDRIA ŞI INVIDIA – RODUL SPIRITULUI RĂU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_mandria_si_marina_glodici_1365233604.html [Corola-blog/BlogPost/346067_a_347396]
-
cu toată lumea, sincer și generos cu cei care greșesc. „Nu contează cum se poartă cei din jurul tău. Tu trebuie să fii dreaptă, bună, sinceră și să-i iubești ca și cum ar fi perfecți". Asta m-au învățat pe mine părinții și bunica mea. Eu i-am luat în serios și pe parcursul vieții am ajuns la concluzia că e bine să fii așa, deoarece cu cât ierți și ești mai generos cu atât devii mai puternic și mai independent de situațiile din jur
MÂNDRIA ŞI INVIDIA – RODUL SPIRITULUI RĂU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_mandria_si_marina_glodici_1365233604.html [Corola-blog/BlogPost/346067_a_347396]
-
într-un sac de rafie. Din poarta grădinii mă urmărea, încruntată, Buna. La final, mândru de ispravă, am luat sacul pe umăr, am ieșit să-l duc la container. - Să nu le țâpti că nu-i bin de tinie! Amenințarea bunicii mi-a stârnit un zâmbet ironic. Nea Mihai mă înștiințase că negustorii se asigură ca lâna să nu conțină tușinături. - Și ce să fac cu ele? - Dă-mi-le mie, le spăl ieu șî le torc! Tu ce crezi, tătuțu
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
nu ne da nouă să lucrăm lână de-a bună, călțunii îi faceam numa din tușinături! Cu lâna ha bună facea fânu. Un cosaș de ierea măi bun, loa doauă kile de lână la zâua de coasă! I-am pus bunicii sacul în mână, bucuros că nu mai trebuia să-l duc la container. Cum bănuiam, Buna a abandonat sacul în podul cocinei. Avea destulă lână deja făcută caier, dar nu mai avea putere s-o toarcă. În anul 2001, am
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Acasa > Poezie > Familie > BUNICA Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Trudită și încercănată De oboseala unei vieți, Grea durere te încearcă-n Zorii-acestei dimineți. Somnul fuge de la gene, Șalele iar te omoară, Ba mai mult
BUNICA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1414876158.html [Corola-blog/BlogPost/341097_a_342426]
-
o mână de femeie, Ce-ntr-o palmă o ridic. Gata-i timpul, știu prea bine, Ca și mâine vei pleca, Vei dormi, tăcut, sub glie, Dragă bunicuța mea! (din volumul "Lacrimi de suflet", Editura Emma, Orăștie, 2014) Referință Bibliografică: BUNICA / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BUNICA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1414876158.html [Corola-blog/BlogPost/341097_a_342426]
-
ale copilăriei. De altfel, picturile lui Pieck sunt foarte populare, fiind folosite ca ilustrații în cărțile de basme, pe felicitările de Crăciun și pe calendare. Mai mult, desenele sale au prins viață, încântând de-a lungul anilor copii, părinți și bunici, în renumitul parc tematic de distracții Efteling. În Pădurea Basmelor, la Efteling Efteling, aflat în orașul Kaatsheuvel, Brabantul de Nord, în Țările de Jos, este cel mai mare parc tematic de distracții din Benelux, putând fi comparat cu Grădinile Tivoli
EFTELING, ŢĂRILE DE JOS, UN PARC DE DISTRACŢII CAMPION de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Efteling_tarile_de_jos_un_parc_de_di_corina_diamanta_lupu_1353058986.html [Corola-blog/BlogPost/364898_a_366227]
-
asemenea iarnă a fost în anul 1954, anul, când am apărut și eu pe lumea aceasta. Da, este grea iarna. În unele județe ca Orhei, Lăpușna, Bălți zăpada e mare, dar țăranilor le cântă inima de bucurie, așa cum le cânta bunicilor și părinților noștri, când iernile erau cu zăpadă multă. Dânșii numeau astfel de ierni cu mană - dacă iarna este zăpadă, vara este și roadă. Iarna pune bazele bogăției sau sărăciei anului. Cu cât mai multă zăpadă, cu atât mai multe
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1484418488.html [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
așa țin minte că în casetă. - Atunci, acolo trebuie să fie! - Nu-i acolo, nu înțelegi? - Crede-mă că înțeleg, dar nu ți-am umblat eu cu el. Nu port inele! - Nu e de glumă, Gigi, e inelul acela de la bunica! - Da, bine, păi, eu ce să fac? - Caută-l și tu? - Bine, mă duc să-l caut în bucătărie! Oftând zgomotos, mama prinse a scoate toate cutiile din dulap, răscoli prin poșete, aruncând apoi pe jos hainele trase de pe umerașe
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
tu? - Bine, mă duc să-l caut în bucătărie! Oftând zgomotos, mama prinse a scoate toate cutiile din dulap, răscoli prin poșete, aruncând apoi pe jos hainele trase de pe umerașe, pe care le buzunărise bine. Când, în sfârșit apăru și bunica, mama plângea cu lacrimi uriașe, care îi spălau rimelul proaspăt întins pe gene. - Dumnezeule, ce s-a întâmplat? A îndrăznit Gigi să dea în tine? Mama începu să plângă și mai tare. Tata îi aduse o batistă și o ajută
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
întâmplat? A îndrăznit Gigi să dea în tine? Mama începu să plângă și mai tare. Tata îi aduse o batistă și o ajută să-și curețe urmele negre de sub ochi. - Și-a pierdut inelul cu rubine, o lămuri el pe bunica! - Nu mi l-am pierdut, strigă disperată mama! - Atunci unde e? - Nu mai pune și tu paie pe foc, îl repezi bunica pe tata! - Haide, dragă, o să întârziem la nuntă! - Nu mă duc la nici o nuntă! Vreau inelul meu de
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
ajută să-și curețe urmele negre de sub ochi. - Și-a pierdut inelul cu rubine, o lămuri el pe bunica! - Nu mi l-am pierdut, strigă disperată mama! - Atunci unde e? - Nu mai pune și tu paie pe foc, îl repezi bunica pe tata! - Haide, dragă, o să întârziem la nuntă! - Nu mă duc la nici o nuntă! Vreau inelul meu de aur cu rubine! - Și eu de unde să ți-l scot? Bunica și tata o așezară pe mama cu grijă pe fotoliul din
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
e? - Nu mai pune și tu paie pe foc, îl repezi bunica pe tata! - Haide, dragă, o să întârziem la nuntă! - Nu mă duc la nici o nuntă! Vreau inelul meu de aur cu rubine! - Și eu de unde să ți-l scot? Bunica și tata o așezară pe mama cu grijă pe fotoliul din hol și începură să întoarcă amândoi casa pe dos. Nu scăpă nici un colț neverificat, din baie și până în cămară. - Asta e, zise tata într-un târziu, trebuie să te
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
până în cămară. - Asta e, zise tata într-un târziu, trebuie să te obișnuiești cu ideea că l-ai pierdut! Mama începu să plângă și mai tare. Mădălina o privea cu ochișorii ei rotunzi scăldați în lacrimi. - Superi copilul, o avertiză bunica. Ia, aranjează-te și mergeți liniștiți. Nu ești nici prima nici ultima care a pierdut o bijuterie. - Nu e orice bijuterie, își trase mama nasul! - E de aur masiv cu rubine, dădu din cap tata! - Mă rog, admise bunica, dar
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]