837 matches
-
ridicată prezintă și stabilirea tăriei cheagului utilizat în procesul de fabricație a diferitelor sortimente de brânzeturi. 6.5.1. Pregătirea probelor pentru analize Brânzeturile pot fi ambalate în cutii din metal/material plastic/carton, în putini din lemn sau în burdufuri (brânza telemea și Fetta, brânzeturi cu pasta moale, brânza frământată etc), dar pot fi comercializate și sub formă de roți/prisme de diferite dimensiuni (cașcavalurile) sau alte forme de prezentare (brânzeturile topite). 6.5.1.1. Recoltarea probelor Recoltarea probelor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
patogen produce brunificarea rădăcinilor și înnegrirea parțială a bazei tulpinii. Plantele atacate până la înspicare au un ritm mai lent de dezvol/tare din care cauză talia lor este cu 10-15 cm mai mică decât a plantelor sănătoase. Spicele ieșite din burduf sunt albe, sterile iar la baza paiului, se observă că internodurile unu și doi sunt negre datorită necrozării țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre - periteciile agentului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care se brunifică, se deformează, are pete brune pe glume și palei și formează cariopse șiștave sau dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril. Agentul patogen - Pyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et Kurib., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Drechslera (Helminthosporium) graminea. Talul filamentos al patogenului se dezvoltă în țesuturile organelor atacate iar uneori intră chiar în vasele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
depozitelor. În 1998, după multe așteptări, Biblioteca reușește să-și finalizeze un foarte vechi proiect, acela de a construi o nouă aripă destinată depozitelor. Se începe construcția unor spații moderne de depozitare, cu rafturi supraetajate sau depozite dotate cu rafturi burduf, unice în țară. Noua construcție impune și lucrări de consolidare a vechii clădiri, care din rațiuni financiare nu s-au terminat nici astăzi, fiind în fază de finalizare. O etapă importantă în activitatea Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” începe după
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
când este cazul (microfișe, CD ROM-uri), sau studierea valorilor de patrimoniu cu mănuși de bumbac, de unică folosință. Condițiile sunt valabile și în cazurile moderne de conservare în rafturi -burduf, prevăzute cu termometru. Construirea noului depozit, supraetajat, instalarea rafturilor burduf, unice în țară, încearcă să rezolve parțial veșnica problemă cu care se confruntă bibliotecile: criza spațiului. În BCU Iași, cărțile sunt așezate după formate. Cota este fixă și indică locul pe care îl ocupă documentul în depozit, în cadrul colecției din
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
un proiect TEMPUS • Se reinformatizează biblioteca prin forțe proprii cu noul soft ALEPH (1999) • Se cablează cu fibră optică unitatea centrală cu filialele, dând astfel posibilitatea prelucrării partajate (1998) • Începe construcția unui nou depozit modern de carte echipat cu rafturi burduf • Din donațiile de carte străină (după 1990) sunt direcționate fonduri spre alte biblioteci locale, naționale • Contribuie la formarea fondurilor de carte românească în R. Moldova • Activitatea științifică este intensificată • Se pune un accent sporit pe profesia de bibliotecar și pe
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Poale în brâu (rețetă din zona Cucuteni, Iași) INGREDIENTE: * 1 kg făină, * 250 grame zahăr, * 60 grame drojdie, * 100 grame margarină, * 5 gălbenușuri, * două linguri smântână, * două linguri de lapte prins, * două linguri mălai, * jumătate de kg de brânză de burduf, * un ou. MOD DE PREPARARE: Pentru aluat se procedează ca la cozonac. Apoi se întinde din aluat foi rotunde de mărimea unei farfurioare. După aceea, se pune umplutură în mijlocul fiecărei foi și se ridică la fiecare foaie marginile în
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
nu se desfacă. Se dau plăcintele la copt ca și în cazul cozonacului. Pentru umplutură: Se opărește făina de porumb (cele două linguri de mălai) cu apă clocotită. Se lasă la răcit și, când este rece, se adaugă brânza de burduf. Se poate adăuga un ou întreg și se amestecă. Sufleu surpriză (rețetă din zona Iași) Pavel Raluca INGREDIENTE: * 1300 grame înghețată, * 20 ouă (albușuri), * 200 grame ceapă, * 200 grame zahăr, * 75 ml rom, * 10 zahăr vanilat / vanilină 0,2 g
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
cărora le închină două volume. Proza se înscrie în același regim moralizator, personajele principale fiind un copil a cărui evoluție e urmărită până în momentul încheierii școlii primare, când trebuie să ia hotărârea de a-și continua ori nu studiile (Ion Burduf, 1925) sau tineri care pun mai presus de orice interesul național, jertfindu-și viața pentru Unire (Fata din Ardeal, 1926). Cu vizibilă tentă autobiografică, romanul Din stejar, stejar răsare... (1935) are în centrul acțiunii urmările primului război mondial în existența
VOLBURA POIANA-NASTURAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
Roman, 1914; Domnia Bistriței, Bistrița, 1918; În noaptea Paștilor, Sibiu, 1920; Lumină nouă, Sibiu, 1920; Din copilărie, Săliște, 1921; Noaptea Învierii, Sibiu, 1921; Luna-n prag, Deva, 1923; Ramuri altoite, București, 1923; Regina Maria, Deva, 1923; Cosașii, Orăștie, 1924; Ion Burduf, Arad, 1925; Aurul patriei, Oradea, 1926; Fata din Ardeal, Arad, 1926; Galbenii, Oradea, 1926; Toamnă, Arad, 1929; Grâu bun, Craiova, 1932; Pâne pentru suflet, Timișoara, 1932; Din stejar, stejar răsare..., București, 1935; Fântâni cu lună, Timișoara, 1936; Pământ românesc, Iași
VOLBURA POIANA-NASTURAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
Fluturi asasini. Cine ar fi crezut! În verdele înspăimântător de albastru, întins blând, lânced, indecent, pe pajiștea jilavă, lunecoasă în jumările slăjite Ăresturile balurilor de binefacere ale adolescenței!)... în spațiul translucid din fața conacului dilatat la colțuri de burlanele ridate Ăsimulând burdufuri borțoase de acordeon cu jde mii de bași), sub bolta vânătă de o roșeață aproape neagră, acolo, bărbatul acela era prins cu strășnicie, pentru totdeauna, în ghearele lungi, finuțe, ale Fluturelui uriaș, elefantin, cu aripile vâlvoi, strigătoare la cer, nervurate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
toamnă ciuperca produce brunificarea rădăcinilor și înnegrirea parțială a bazei tulpinii. Plantele atacate până la înspicare, au un ritm mai lent de dezvoltare, din care cauză talia lor este cu 10-15 cm mai mică decât a plantelor sănătoase Spicele ieșite din burduf sunt albe, fără semințe iar la baza paiului, se observă că internodurile unu și doi sunt negre, datorită morții țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre organele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unele tarlale s-a semănat grâul fără a se fi executat tratamentele la sămânță cu fungicide sistemice, procentul plantelor tăciunate s a mărit considerabil. Simptome. Plantele infectate au o înălțime ușor scăzută și un aspect rigid. La ieșirea spicului din burduf, se observă că acesta este învelit într-o membrană fină, argintie sub care toate componentele spiculețelor sunt distruse și transformate într-o pulbere brună-negricioasă. După ruperea membranei, vântul răspândește pulberea de spori și din fostul spic rămâne doar axul. Atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
face tratamente la samânță, gradul de atac al ciupercilor a crescut îngrijorător. Simptome. Plantele atacate se recunosc destul de dificil până la înspicare, deoarece singurele simptome evidente sunt scăderea înălțimii cu 10-20 % și ușoara colorare în verde-albăstrui a frunzelor. La ieșirea din burduf se constată că spicele mălurate au mai multe boabe în spiculețe, toate spiculețele sunt cu semințe (chiar și cele de la vârful și baza spicului) iar poziția spicului, rămâne dreaptă până la recoltare. Din cauza semințelor care sunt și mai lungi și mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care se brunifică, se deformează, are pete brune pe glume și palei și formează semințe șiștave cu pete brune sau, dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril (fig. 15). Transmitere-răspândire. În timpul vegetației ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor purtați de vânt și de apa de ploaie, iar infecția este favorizată de umiditatea ridicată a aerului și de temperaturile cuprinse între 1-15șC. Transmiterea ciupercii de la un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acum câțiva ani, atacul ciupercii producea constant pagube de 1-10 % însă acum, frecvența bolii este mult mai mare datorită neexecutării tratamentelor seminale obligatorii. Simptome. Plantele atacate înspică mai devreme cu câteva zile decât cele sănătoase și la ieșirea spicului din burduf se constată că toate spiculețele sunt distruse, transformate într-o pulbere brună negricioasă reținută de o membrană a ciupercii, fină, argintie. Membrana se rupe, pulberea este dispersată de vânt și din fostul spic rămâne doar axul (fig. 16). Transmitere răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cunoscută în toate țările cultivatoare de ovăz dar produce pagube mari (10 15 %) numai în cazul în care nu s-au făcut tratamentele seminale obligatorii. Simptome. Plantele bolnave se pot recunoaște ușor în lan în momentul premergător apariției paniculelor când, burduful este de culoare galbenă-verzuie și se deschide mai târziu decât la plantele sănătoase. Paniculele bolnave sunt drepte, cu ramificații puțin răsfrânte și cu spiculețele distruse, transformate într-o pulbere brună negricioasă de spori. Glumele pot fi total sau parțial distruse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
similare sunt atașate și la limita inferioară a scurtei. Scurtă are două buzunare ascunse, pe ambele părți, în față, în extrema superioară, închise cu clapete cu capse. La partea inferioară are două buzunare, tot în față, în stânga și în dreapta, cu burduf și clape închise cu capse. Scurtă are însemnele distinctive vamale, având culoarea vestonului. 8. Combinezon/salopeta Combinezonul este confecționat din material impermeabil impregnat - planșa VII. Are gluga detașabila și este prevăzut cu banderole reflectorizante în partea inferioară a pantalonului și
ORDONANTA nr. 16 din 29 ianuarie 1998 - (*actualizată*) privind Statutul personalului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120099_a_121428]
-
salopeta Combinezonul este confecționat din material impermeabil impregnat - planșa VII. Are gluga detașabila și este prevăzut cu banderole reflectorizante în partea inferioară a pantalonului și în partea inferioară a mânecilor, în vederea identificării pe timp de noapte. Are patru buzunare cu burduf, două în partea superioară și două în partea inferioară, la limita bazinului, prevăzute cu clape închise cu capse. După caz, în funcție de specificul activității vamale, se confecționează salopeta, care se realizează după modelul combinezonului sau este formată din bluză și pantalon
ORDONANTA nr. 16 din 29 ianuarie 1998 - (*actualizată*) privind Statutul personalului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120099_a_121428]
-
cu crampoane sau profile similare de tipul celor utilizate pentru vehicule și mașini de geniu civil 0,100 40169390 Alte garnituri de etanșare decât cele de la poziția tarifara 40169310 0,200 40169952 Piese din cauciuc-metal 0,300 EX 40169958 Altele (burdufe pneumatice de suspensie pentru autovehicule de la poziția 87.04) 0,200 EX 44101990 Altele (panouri din lemn acoperite cu foi decorative) 2,000 48010010 Hîrtie de ziar, în rulouri sau în foi, albă sau ușor colorată destinată imprimării ziarelor, saptaminalelor
ANEXĂ nr. 196 din 12 mai 1997 privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118073_a_119402]
-
incorect formulat, pîinea neagră face roada bună, mă îndreaptă bătrînul agricultor, pămîntul negru face pîinea bună! admite, societate cu parimii! ai vreun copil, fa, cu el? doi! mie mi-e silă de viața cu bărbatu-meu, de la băutură! mișcă din burduf, interpretează, alt început de cîntec! ora 2,30, cetățean de geantă diplomat și de ziar "România liberă", închis în relația de lectură de cum te așezi, Paul Delvaux Omul de pe stradă, iarăși oamenii de ordine. Ora 3,10, în acceleratul Vatra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ce a cuprins lumea, "Ambulanța Prahova" sediul central, hai să-nchidem ușa! ușor, ușor, cu milă, că mă doare sufletu'! mai este și altă mașină, blondă 1,95 m, rămîi în picioare, încapi cu toca pe cap, autobuzul în depășire burduf, nici o geană de zi, oricum obiectele sînt o inovație, mirosul de gaz energia, cîte pretexte să mai nască oamenii? cîmpuri virane și supermagazine, spasmul suprem înainte să scape mulțimea de lume, ca să probeze că este în viață! 6,51 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
origine mediteraneeană, căci de o antiteză negentropică - la nivelul viului - are nevoie abioticul entropic mediteranean. Să rămân pe tărâmul entropiei pentru a privi și recipientele tradiționale pentru vin; tradiționale, adică adânc ancorate În specificul locurilor, deci optime. Și acelea sunt burduful - de sorginte animală - În Mediterana, respectiv butoiul - de sorginte vegetală - În restul Europei. Intră deci În horă Încă cineva: stejarul. Fiecare sacrifică acestui scop ceea ce are la discreție: În entropica Mediterană, entropizantul animal, respectiv În negentropica Europă, negentropizantul arbore. Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
marfa, pentru vânzător, a se scotoci după un loc În care să Încapă, pentru cumpărător, era un timp pierdut. Motiv pentru care s’a urmărit, de devreme chiar, (pre)ambalarea. Prototipul era chiar vechea amforă, la care se mai adăuga burduful... Dar adevărata epocă a ambalării avea să vină abia atunci când tehnologia avea să capete posibilitatea de a oferi materiale de care te poți dispensa cu ușurință. Precum hârtia, În care iaurgiul secolului trecut Îți trântea, contra un gologan, un linguroi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
astă dată cu rădăcini, chit că erau de Împrumut... Credeam că, În sfârșit, va fi bine. Dar, În anul ce-a venit, a Început „educația“. Auzeam pe unii care spuneau că’s un pom de soi, dar „brânză bună În burduf de câine“ dacă mă lasă de capul meu: n’aveam voie să dau rămurele pe unde voiam, și au purces la „manichiură“. Și, când - Înzdăvenit - Începeam să-mi fac planuri de viitor, m’am trezit smuls și băgat, Împreună cu toți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]