575 matches
-
avec des mitaines jusqu'aux coudes et de grandes boucles noires qui pendaient le long de șes joues, comme deux oreilles de chien" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.104-105]. Este semnificativ că dragostea ideală a lui Frédéric este întruchipata de burgheza onestă, doamna Arnoux, iar partea opusă o constituie relațiile sale ambigue cu alte femei. Acest sentiment deformat, dar totuși veritabil, îl plasează deasupra burghezilor ordinari. Astfel, Flaubert, admirator al secolului al XVIII-lea, prelungește românul "libertin", care este și un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este regele capitalei: marchiza din rafinatul cartier Saint-Germain își plătește bărbații în trăsura închisă; un principe cumpăra o fată virgina; casele de toleranță și berăriile sunt deschise pentru bărbați și femei, casele pentru întâlniri sunt dispuse aproape de marile magazine, unde burghezele câștiga foarte repede bani pentru a-și cumpăra articole de modă. Dujardin scrie poeme, calificate de M.-C.Bancquart drept "tragedii moderne" [p.355]: Antonia, La Fin d'Antonia, Le Chevalier du passé, care prezintă, într-o acțiune inexistentă, personaje
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și căutarea aventurilor de către Clotilde du Ménil, Pariziana, nu mai este cauzată de dragoste sau tragedia sentimentelor (că la predecesoarele sale), ci de vidul și de lipsă sensului vieții. În același timp, autorul subliniază în permanență că Clotilde este o burgheza aparent onorabilă: ea este o casnica și o gospodina exemplara, având grijă de casă, de soț și de copii. Ține la ordine, liniște și la tradiții. Nici amantul sau, Lafont, nu vede nimic condamnabil în menajul în trei. Contrastul între
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Zola, Une page d'amour, p.114]. Interesul Parizienei pentru călătorii se explică prin potențialul de hazard. Calculată la Paris, în afara orașului Pariziana devine capabilă de o aventură riscantă 256. Locurile îndepărtate schimba personajele, eliberând Parizienele de codul lor monden. Burgheze "comme îl faut", mama și fiică din Une pârtie de campagne de Maupassant, rezervate la oraș, sunt seduse foarte ușor, iar doamna de Marelle preia în locurile dubioase toate apucăturile claselor de jos, mimând, ca o bună actriță, codul altei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
tout de suite à l'aise dans la vie, clairvoyante et souple" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. Pariziana excelează în aceste domenii. Femeile de societate au zilele lor de primire, iar după-amiezile și le petrec în vizite reciproce. Burgheza Renée, care imită aristocratele, isi fixează chiar două zile de primire pe săptămână: "Elle prit deux jours de réception au lieu d'un. Le jeudi, tous leș intrus venaient. Mais le lundi était réservé aux amies intimes" [Zola, La Сurée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vizite că o mondenă: "J'ai répondu que madame recevait... Ces messieurs șont dans le salon" [Zola, Nana, p.58]. Dacă demimondena Nana vrea să impresioneze prin grandoarea recepției 278, doamna Anserre din contră prin restrângerea cercului celor invitați 279. Burgheza Sidonie Chèbe învăța de la aristocrata Clăire Fromont codul monden în toate detaliile: "Elle ne dit pas que ces mercredis de madame Fromont lui ont beaucoup servi, qu'ils șont pour elle comme un journal de modes hebdomadaire, un de ces
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
322. În Une page d'amour de Zola, această scenă are un fundal ironic, în tradiția lui Flaubert suprapunerea de planuri diminuând valoarea declarației (la Flaubert prin vecinătatea târgului de animale, la Zola prin jocurile copiilor 323). Declarația doamnei Walter, burgheza nerafinata, este unică prin sinceritatea să: "Et je vous aime, depuis un an, en secret, dans le secret de mon cœur. Oh! j'ai souffert, allez, et lutté, je ne peux plus, je vous aime..." [Maupassant, Bel-Ami, p.215-216]. Semnificative
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
imaginii scenice și, prin această, al dezvăluirii căilor imaginarului în opera de artă. Femeia oferă un spectacol definit de vestimentație și cadru. Importantă imaginii face ca aparențele să fie miza cea mare a femeilor. Femeile din clasele superioare, aristocratele și burghezele, sunt destinate scenei lumii, substitut al Curții, si se conduc după eticheta impusă de modă. Pariziana se plasează în avanscena, deoarece creează modelul, dar nu-l urmează. Scriitorii timpului sunt fascinați de caracterul dual al individului și, în special, de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de tipul Leș Français peints par eux-mêmes sau Le Diable de Paris, a declinat și a clasificat toate variantele tipurilor. Fiecare clasă și-a construit propria identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
costumes de roulier, de débardeur ou de matelot" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.146]. Similitudinea v i c i i l o r se generalizează. Alain Corbin [1978] menționează că la sfârșit de secol sexualitatea duce la confuzia modelelor. Soția burgheza se erotizează, pe când numeroase prostituate încep să semene cu niște femei respectabile: "La marquise Obardi est le type de ces drôlesses élégantes. Mûre et toujours belle, charmeuse et féline, on la sent vicieuse jusque dans șes moelles" [Maupassant, Yvette, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ostentativa și șocantă, care bate la ochi) și o școală misterioasă (mai rafinată, care captivează privirea pentru a intrigă și a atrage)401. De regulă, din a doua categorie fac parte aristocratele, cum ar fi Clăire Fromont, iar din prima burghezele de tipul lui Sidonie Risler, ambele din românul lui Alphonse Daudet Fromont jeune et Risler aîné. În perioada în discuție, tendința a doua pare a se generaliză 402. Fenomenul modei se extinde asupra multor domenii, având același spirit de noutate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este refuzată de Codul civil, care devine închisoarea femeilor franceze, legiferând ideea conform căreia femeia este proprietatea bărbatului, idee ce se răspândește în întreaga Europa napoleoniana. 24 Eroinele revoluției, femei de condiție diferită, cum ar fi aristocrata Sophie de Condorcet, burgheza Manon Roland, fiica neligitimă a lui Ludovic al XV-lea, Olympe de Gouges și multe altele scot politică din mâinile actorilor consacrați. Pentru a ne da seama de amploarea participării feminine, vom apela la cifrele aduse de Françoise Giroud, conform
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
F.-A.Bartoldi (cu participarea la proiectare a lui G.Eiffel), Libertatea iluminând lumea, care devine unul din simbolurile principale ale Americii. 36 Reprezentarea artistică este exemplificata de A.Higonnet prin trei celebre tablouri: Le bain de Mary Cassant (o burgheza scăldându-și fiica întruchipare a maternității, marchează declinul subiectelor religioase în arta), Liberté guidant le peuple de Delacroix (incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție). Ele se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la religios la profan
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Becque), copii neligitimi (Le Fils naturel, 1858 de Dumas-fiul), reușită în lume și în afaceri (L'Argent, 1894 de Fabre). Reprezentarea cariilor sociale nu este legată la acesti dramaturgi de descoperirea cauzelor (că la romancieri), ci de transgresarea canoanelor moralei burgheze. Teatrele de bulevard reprezintă drame și comedii în care adulterul înflorește. 175 "Productrice d'images, univers de reflets, puissance d'illusion, la ville moderne est le règne du simulacre" [Dumoulié, p.27]. "Citadinul liniștit și cultivat din secolul al XVIII
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
aiment, et vont, le jour ou la nuit, surveillées et menacées, intrépides et palpitantes, vers celui qui leș prend en șes bras, folles de bonheur et défaillantes" [Maupassant, Notre coeur, p.203]. Concluzia la care Mariolle ajunge este că doar burghezele sentimentale, sărace și nefericite mai cred în dragoste: "Leș seules encore capables d'attachement șont leș demoiselles de magasin ou leș petites bourgeoises sentimentales, pauvres et mal mariées. J'ai porté quelquefois secours à une de ces âmes en détresse
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
352 Opera lui Balzac stă mărturie "dezastrelor produse de pe urma dorinței nesăbuite a transferului de clase" [Cioculescu, p.134] el asista la decăderea aristocrației mari din foburgul Saint-Germain și la crepusculul categoriei grande dame în special (Autre étude de femme). "Între burgheza și aristocrata se situează un fenomen nou, care este la femme comme îl faut, femeia de lume, dar în afara faubourgului Saint-Germain" [ibidem, p.144]. La grande dame este un mit al Vechiului regim, ea este înlocuită cu o altă figură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
apa să se adune și băltoacele să se formeze.” Cadrul social-istoric În care s-a cristalizat realismul a conjugat circumstanțe diverse; dinamica societații s-a schimbat; au avut loc marile evenimente din istoria modernă a Franței, Imperiul napoleonian, Restaurația, Revoluția burgheza de la 1848; burghezia, apărută În urma revoluției industriale, a acaparat puterea economică și politică În spațiul european; dezvoltarea științelor naturii, afirmarea filososfiei materialiste si pozitiviste (Auguste Comte), au canalizat interesul către societate și om. Operele cu caracter programatic ale realismului sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Un bal la țară" și ,,Un bal la oraș" (vezi tablourile 70) de către pictorul impresionist Pierre Auguste Renoir. Surâsurile spontane și gesturile de tandrețe sunt aproape identic redate în cele două tablouri care redau lumi diferite (societatea măruntă și cea burgheză). În istoria artei, Renoir este cunoscut pentru lunga și strălucitoarea producție de portrete, în care copiii ocupă un loc relevant. Cu o sensibilitate aparte, pictorul a știut să culeagă și să reprezinte în portrete expresiile surâzătoare și gesturile spontane ale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care are aerul că ar vrea să fie altundeva... Mi-amintesc doar că m-am apropiat de o ușă care dădea spre terase și grădini micuțe à la française, strălucind sub razele unui soare oblic, și că rochiile albe ale burghezelor care se plimbau le înviorau așa cum lebedele înviorează un bazin. Și părăsim Sans-Souci, iar eu îmi reiau locul în faeton. Prințesa imperială plecase deja, după ce a schimbat cu soțul ei câteva cuvinte în legătură cu direcția în care urma să mergem, deoarece
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
pură, asta-i cu adevărat Germania... Spune că trebuie să-mi arate o mulțime de lucruri la palat, că trebuie să vizitez toate camerele lor, locul unde trăiește, ca să mi le pot aminti atunci când vom fi despărțiți. Pe drum întâlnim burgheze care se întorc acasă, fete tinere și femei îmbrăcate în rochii de pânză albă apretată. Se aliniază de-a lungul șoselei și își agită batistele și buchetele. Sunt și buchete făcute din frunze, nu din flori, din toate frunzele pădurii
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
exploatează totuși resursele limbajului, îndeosebi capacitatea lui de a produce echivoc. Pentru exemplificare, să ne folosim de intriga unui fabliau intitulat Le Prêtre et la Dame15 [Preotul și Doamna]. Un preot e pe punctul de a se culca cu o burgheză din Etampes al cărei soț e plecat în călătorie. Soțul se întoarce pe neașteptate; preotul se ascunde într-un coș mare de răchită, dar își uită în cameră mantaua. Tremură atât de tare încât coșul se răstoarnă. Preotul astfel descoperit
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ajutorul și sprijinul celorlalte țări ale democrației populare și mai ales fără sprijinul și aportul Uniunii Sovietice”. Continuându-se pe aceeași linie, se deschidea perspectiva iminentă că Iugoslavia să părăsească definitiv drumul către socialism, existând pericolul transformării într-o „republică burgheza vasala imperialiștilor”. Analiștii rezoluției își pun întrebarea retorica, desigur, daca „n-ar fi fost mai bine ca aceste critici atât de aspre să nu fie date publicității?” Răspunsul era că „întotdeauna această dezvăluire deschisă a greșelilor, lipsurilor și trădărilor a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pe conducătorii de la Belgrad de „tradițiile internaționaliste ale Partidului Comunist Iugoslav.” Elementele sănătoase din partid au obligația de a pune capăt „acestei situații înjositoare” ce primejduiește însăși existența statală, existând riscul că țara vecină să se transforme într-o „republică burgheza, lipsită de independență națională”. Pentru comuniștii români, situația din Iugoslavia se constituia într-un semnal de alarmă. Era limpede că liderii din Capitală se temeau de posibile contaminări, drept care se stabileau „măsuri de îndreptare”, luate cu determinare și urmărite „până
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de la contracivilizație la anticivilizație. Modelul sovietic, dominant în România anilor 1947-1965, moștenitor și el al filosofiei iluministe și al progresului tehnologic (deoarece propovăduia înlăturarea tradițiilor și a credințelor, cu domnia rațiunii), s-a bazat pe o reacție la strategiile civilizatoare "burgheze". Iar intoxicarea ideologică și naționalistă a făcut o ruptură radicală cu tot ceea ce însemna civilizație. Antimodernizarea presupunea închiderea sistemului față de influențele străine, dezvoltarea unei tradiții și identități puternice și căutarea explicației neajunsurilor în influența anumitor etnii inferioare sau periculoase (maghiarii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
păreau murdari (unii miroseau îngrozitor a transpirație, ceea ce îmi producea greață la orele de educație fizică în sală) și, în general, erau de o vulgaritate pentru mine scandaloasă. Limbajul părinților mei a fost întotdeauna de o decență simplă, naturală, cuviincios burgheză și orice vocabular necuviincios îmi zgâria urechile, mă ofensa chiar dacă nu-mi era adresat mie. Eram deci scandalizat de înjurăturile lor (teiușenii, mai ales) și cum, în calitatea mea de premiant al clasei, mă bucuram de oarecare autoritate, mai reușeam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]