589 matches
-
planuri: sex normal, bărbați gay, lesbiene cu vibratoare. Pe ferestre se vede sigla Hollywoodului. Fotografii cu cupluri În paturi rabatabile, hogeacuri ieftine, pereți Împodobiți cu stuc, plita de gătit așezată pe masă - una din dotările standard pentru orice coteț de burlac din L.A. Ai fi zis că-i o revistă porno obișnuită - doar că fetele nu erau obișnuitele muieri drogate, cu ochi sticloși, ci erau chiar frumoase: niște puștoaice bine făcute, tinere, goale sau costumate În stil elizabethan ori În chimonouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
arăta ca un loc virgin - un apartament cu garaj În spatele unei căsuțe tencuite. Nu se vedea nici un reporter, poliția nu Împrejmuise locul, și nici un localnic nu ieșise să se Încălzească la soare. Bud deschise ușa cu mîna. Coteț tipic de burlac: o combinație Între living și dormitor, o baie, o chicinetă. Luminile aprinse pentru un inventar rapid - exact așa cum Îl Învățase Dudley. Un pat rabatabil, lăsat Întins. Pe pereți peisaje marine ieftine. Un șifonier. Un dulap În perete. Baia și chicineta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
dat jos ochelarii și Lisa s-a retras. Dintr-odată, era oribil. Ochii lui erau mici, prea apropiați și părea chiar tâmp. Păreau că aparțineau cuiva cu dificultăți de adaptare. În timp ce se îndepărta, a dat peste Fionn O’Malley, un burlac atrăgător, cu stil propriu. El se considera unul dintre cei mai sexy bărbați din Irlanda, datorită sprâncenelor sale ascuțite ca ale lui Jack Nicholson. —Bună. Calm, îi zâmbi Lisei și ridică din sprâncene, dezvăluind intenții demonice. —Arăți delicios în seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
În retragere. În locul lor, mi s-a părut că intuiesc o anumită gravitate, un pic de precauție și nu puțină Îngrijorare. — În dimineața asta l-am cunoscut pe don Manuel Gutiérrez Fonseca, În vîrstă de cincizeci și nouă de ani, burlac, funcționar la morga municipală a Barcelonei din anul 1924. Treizeci de ani de serviciu În pragul umbrelor. Fraza e a lui, nu a mea. Don Manuel e un domn din vechea școală, politicos, plăcut și săritor. De cincisprezece ani are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
o rară frumusețe păgînă, Întrebîndu-se dacă nu cumva Începeau deja să se facă simțite primele efecte ale iminentului conciliu. În seara dinaintea nunții, Fermín, arhitect al evenimentului și maestru de ceremonii, m-a anunțat că Îmi organizase o petrecere a burlacilor la care eram invitați doar el și cu mine. Nu știu, Fermín. Mie lucrurile astea... — Ai Încredere În mine. În acea noapte de mistere, l-am urmat docil pe Fermín pînă Într-o cocioabă infectă de pe strada Escudillers, unde damfurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pînă strîng toate chestiile astea, spuse ea Întorcîndu-se și ieșind prin ușa cu draperie cu haina și pantofii. Helen rămase acolo nervoasă, neajutorată, privind În jur. Camera era mare, caldă, dezordonată, și nu semăna nici un pic cu apartamentul ordonat, de burlac al lui Kay, dar nici cu ceea ce se așteptase Helen. Pereții, zugrăviți cu o tempera roșie, cîrpită din loc În loc, erau goi; covoarele erau un amestec de chilime turcești peste care erau aruncate imitații de carpete. Mobila era foarte obișnuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ci mai degrabă perspectiva dispăruse cu totul: nu voi mai avea nicicînd posibilitatea de a merge prin cele mai tari cluburi sau să mă culc cu bărbatul pe care Cosmopolitan l-a declarat de curînd unul dintre cei mai rîvniți burlaci din Marea Britanie. Nu că aș fi vrut vreodată așa ceva. Dacă aș fi avut chef, aș fi putut să merg la Calden În fiecare seară, amestecîndu-mă printre celebritățile de care vorbea Emma, despre care citești În paginile mondene În fiecare dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
teribil de surprins și mai mult decît flatat să se trezească vorbind cu Sally cea limbută, care flirtează și, cu un comentariu inteligent, pare că-l face să-și dorească să fie cu douăzeci de ani mai tînăr și Încă burlac. Oamenii beau, discută, mănîncă și rîd. La un moment dat, În cursul serii, se dă drumul la muzică mai tare, iar gazonul e transformat Într-un ring de dans improvizat. E exact petrecerea pe care mi-o doream, unde toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
-sa. — Ăsta e chiar tata sau a venit vreun extraterestru și l-a răpit azi-noapte? Exasperată, Linda clatină din cap. — Se pare că nu numai fetele au dat În mintea copiiilor. Taică-tău are impresia că e tînăr, liber și burlac. Dan izbucnește În rîs. — O, mamă, dar e total nevinovat. Și trebuie să recunoști și tu că Lisa arată trăsnet. Nu-ți face griji. Cu cît ajungi s-o cunoști mai bine, cu atît mai puțin atrăgătoare devine. Vorbește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
deranjează că o să fiu a cincea roată la căruță? — Nu, dacă nici pe tine nu te deranjează. — OK. Lasă-mă să văd cum aranjez cu dădaca și, dacă reușesc, mi-ar face mare plăcere să vin. Dar fără surprize cu burlaci, bine? Că e Charlie Dutton sau altul. — Bine, bine, bombăne ea, n-or să fie surprize cu burlaci. O să fim doar eu, tu și Marcus. Intru În vîrful picioarelor În camera lui Tom, ca să văd ce face, Înainte să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Lasă-mă să văd cum aranjez cu dădaca și, dacă reușesc, mi-ar face mare plăcere să vin. Dar fără surprize cu burlaci, bine? Că e Charlie Dutton sau altul. — Bine, bine, bombăne ea, n-or să fie surprize cu burlaci. O să fim doar eu, tu și Marcus. Intru În vîrful picioarelor În camera lui Tom, ca să văd ce face, Înainte să mă duc la culcare. Veioza Împrăștie o strălucire palidă, suficientă ca să-i lumineze jucăriile. Mă apropii și zîmbesc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
se afișeze cu oamenii potriviți. Ceea ce Însă mă surprinde cu adevărat este impresia că Într-adevăr formează un cuplu, ca și lipsa de grabă a Emmei, lucru nemaivăzut pînă acum. Mă mir și că s-a mutat În apartamentul de burlac al lui Jake, din Marylebone, și l-a transformat Într-un cămin, fiind acum la fel de fericită să stea acasă și să se uite la televizor, pe cît era Înainte să iasă În oraș și să petreacă. Richard e singurul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mine Îl zguduim pe Bladesey după ce am scos de la puțoiu cel patetic cât mai multe informații despre starea psihică a lui Bunty. Apoi o ștergem Înapoi la apartamentul lui. Casa lui Ray e mobilată În stilul de post-Thatcher nouveau șmecheraș burlac futăcios. Adică de fapt În nici un stil. E dominată de un set de mobilă roșie, o canapea din catifea de două locuri pentru Îndrăgostiți cu un fotoliu asortat. E ca o cameră de curvă din Dam! Nu stau eu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pe canapeaua din salon, lăsându-mi mie patul conjugal, pe care îl părăsisem de multă vreme, înăcrită de vanitatea bolii sale, abia reușisem să adorm în patul acela străin, era ca și când aș fi fost aruncată în camera jegoasă a unui burlac și mă gândisem numai la ea, deloc la Udi sau la Noga, îi pedepsisem în mod intenționat, la pântecele ei rușinat și la ochii ei sălbatici și la destinul ei însemnat și pe măsură ce ne afundam în noapte îmi devenea din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cum pot face unii pasiuni pustiitoare pentru o pereche de ochi, cum sunt în stare să se omoare în duel pentru două gropi în obraz, iar alții cum bolesc după rotunjimi zărite o clipă, printr-un capriciu al rochiei. Era burlac nu prin forța împrejurărilor, ci prin structură. Clocotul ce-l simțea câteodată răscolindu-i sângele, îl domolea în luptă, și pe bună dreptate: care femeie, cinstit vorbind, merita descărcarea pe care o simțea căpitanul tăind doi turci dintr-o dată, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la căpătâiul patului, îmbrăcată în catrință și ie din care inevitabil, rimând, ieșea miros de iasomie, Măriuca îl privea cu ochii ei mari, negri și-l întreba șoptit dacă mai are nevoie de ceva. Sigur că avea, fiind singur și burlac, dar de fiecare dată, suind la timp din adâncurile ființei lui, conștiința de clasă îi atrăgea atenția: „Stai liniștit, nu te prosti!”. Și într-adevăr sta liniștit sub plapumă și nu se prostea luând multă apă rece de izvor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
spre un raft din capătul celălalt al camerei, care părea să fie barul. Am făcut pentru fiecare un gin tonic - așa cum o cerea locul - și m-am plimbat prin jur, observând cu interes apartamentul. Era mai degrabă un apartament de burlac, care nu spunea nimic despre proprietar; confortabil, dar anonim. Avea o priveliște foarte frumoasă, soarele începând să apună scălda acoperișurile clădirilor într-o lumină portocalie difuză; eram la etajul patru, îndeajuns de sus ca să văd în depărtare gazonul cimitirului Brompton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
spun, remarcă James RattrayPotter care se apropiase amenințător de mine, că opera ta de artă a fost admirată de mulți de la bancă. Un spectacol pe cinste. Dacă aș avea spațiu, te-aș chema să improvizezi ceva în garsoniera mea de burlac. Chiar și așa, poți trece oricând să-mi vizitezi apartamentul. Niciodată nu știi de unde sare iepurele, nu? Îmi aruncă o ocheadă. —Trebuie să spun că Sebastian e un bărbat norocos. O expresie perversă alunecă pe fața lui cărnoasă. Presupun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Îi rămăseseră albe, ca și cînd ar fi fost separate de rest printr-un scut de sticlă. Atitudinea lui ciudată, nici de refuz, nici de acceptare, am considerat-o În cele din urmă ca Însemnînd acceptare. După cîte văd, ești burlac. Privind peste umăr la Tashiro, fata nici măcar nu făcu vreun efort să-și disimuleze rîsul disprețuitor. Nu cred că ar mai rîde lumea de tine dacă ți-ai coase nasturii de la cămașă cu ață de aceeași culoare. Dar Tashiro rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
nu are piscină sau o alee maiestuoasă. Și cu siguranță nu are un servitor care să îi deschidă ușa. Dar asta e o ușurare, sincer. M-am simțit ca un musafir nepoftit în casa părinților lui Adam. Casa urlă a burlac. Dar îmi place. E curată, ordonată și compactă, deși, ca să fiu complet sinceră, cred că i-ar prinde bine o influență feminină. Zăbovesc puțin în ușă înainte de a-mi da jos jacheta de la uniformă și de a mă așeza pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
spele și latrinele în lumea asta!, se achita corect, cu un sentiment de sastisire în suflet, învecinat cu greața de sine. Era un om la patruzeci și cinci de ani, în acel an, către toamnă va împlini patruzeci și șase, burlac, se simțea primejduit de vîrstă și de împrejurări, nu e ușor să te stăpînești cînd vezi cu ochii tăi cum începi să aluneci din ce în ce mai tare către capătul celălalt al vieții. Pînă în urmă cu cîtva timp, nici nu-i păsase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ca om al legii. Dacă s-ar fi descheiat la nasturii vestonului, s-ar fi simțit mai în apele sale. Fără să răspundă, ridică mîna pînă la piept, pipăind nasturele de metal. Îl prinsese zdravăn, cu sîrmă de cupru, ca burlacii, îl frecase cît trebuie cu Amor, praf de lustruit, dar dezinteresat, primit de la Strudel, negustorul de nimicuri. Poate gestul a fost cu totul neașteptat, i-a nedumerit, i-a descumpănit pe bătrînei, dar s-a întîmplat ceva cu totul neașteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
exagerare, Avramescu fiind chemat de cîteva ori de un prieten de-al său care era plotoner de ață la regimentul de gardă, să ajusteze pantalonii de uniformă ai flăcăilor care făceau de caraulă. Radul Popianu se învîrtea prin camera de burlac a lui Leonard Bîlbîie, plesnindu-și palmele de pulpanele hainei, repetînd la fiecare mișcare "taman ca un anarhist!" Arăta ca un funcționar de bancă, nimic mai mult, dar șleampăt. Costumul stătea rău și pe Bîlbîie, așa că Popianu se resemnă. "Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
zice el, succes!... îi șoptesc printre dinți, fără să vreau, îmi scapă, îl simt cum se ridică strângând din buze, adică... da! asta e... mai păstrând puțin din zâmbetul acela continuu în colțul ochilor, azi e ultima lui zi de burlac, așa a spus, așa sunt bărbații, mi-a mai spus Bianca c-ar fi zis el despre el, și toate în aceeași zi, când Pinochio nu mă mai sună deloc până seara, când abia venisem de la mare. Mergeți voi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
impas, e bine să lămurim ce se întâmplă, l-am pierdut, Bianca. Îi dau un mesaj să vină, vino, unde ești, poate mai târziu, spune el, mai scriu unul, Filosoful își plimbă zâmbetul pe la mese, e ultima lui zi de burlac, eu râd indecent cu un prieten, cad peste el peste scaun, deși nu sunt beată, fac circ, te-am pierdut, prietene, scriu eu și telefonul nu vrea să trimită mesajul, nu mai am bani, o fi un semn, ce de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]