4,846 matches
-
celor ce ar fi dorit să se înfrupte din strugurii copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai lotului cu viță de vie, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză din fuior de cânepă țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic și îi încărca în căruță, apoi bota cu apă, o putină pentru a avea și apă pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, un calup de săpun
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
expuse caricaturi: „De mâine montez apometrul la butoi.”, „Vecine, nu mai bate în țeavă!”, „Vorbești stereo sau văd eu dublu?” etc. Casa tradițională din Gurghiu este alcătuită din: târnaț, hol, un fel de prispă, pe care se află preșuri de cânepă, camera din față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
petrecere și secerătorii erau plătiți cu colac de grâu și jin ars. În casa dinainte (sufrageria de astăzi) este patul cu hainele (zestrea fetei) aranjate într-un anumit fel, mai jos țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să se vadă dantela (cipcă). De o parte și de cealaltă este câte un rând de perne cu modelul către exterior. Pernele sunt cusute cu diferite modele, fie geometrice, fie florale, divers colorate
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
făcut un curs de croitorie la Târgu-Mureș. La Festivalul Văii Gurghiului poartă un costum vechi, alcătuit din: năframă de mătase cu ciucuri, cămașă de giulgi de casă (pânză de casă în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Târgu-Mureș. La Festivalul Văii Gurghiului poartă un costum vechi, alcătuit din: năframă de mătase cu ciucuri, cămașă de giulgi de casă (pânză de casă în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
În trecut, femeile mâncau numai seara prune uscate sau poame fierte. Se făcea și un dulce tradițional, numit "scutecele lui Iisus" sau "pelincile Maicii Domnului", din turte subțiri, coapte pe plită și umplute cu o cremă obținută din sămânță de cânepă zdrobită. În această zi, gunoiul din casă nu se dă afară, ca să nu ai supărări și pagube la recolte și vite. În schimb, se curăță coșurile, iar funinginea se aruncă în vie ca aceasta să de-a rod bogat. Găinilor
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
punct de vedere financiar. Ei, dar cum Doamne iartă-mă, veți spune!? E doar un contabil și nici măcar la o regie a statului, ci la o amărâtă de fabrică de funii! Luzărilor! Păi, din ce se fabrică funiile!? Nu din cânepă? Și dacă aduci cânepa din India și mai știi că frunzele nu intră în procesul de fabricație, fiind chiar deșeuri, iar din ele se poate face un ceai (să spunem așa!) care dă dependență, nu cumva ai desfacerea asigurată pe
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
Ei, dar cum Doamne iartă-mă, veți spune!? E doar un contabil și nici măcar la o regie a statului, ci la o amărâtă de fabrică de funii! Luzărilor! Păi, din ce se fabrică funiile!? Nu din cânepă? Și dacă aduci cânepa din India și mai știi că frunzele nu intră în procesul de fabricație, fiind chiar deșeuri, iar din ele se poate face un ceai (să spunem așa!) care dă dependență, nu cumva ai desfacerea asigurată pe o piață imensă? Asta
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
Omul vine, pleacă Pietrele rămân Râul dacă seacă, Timpul e stăpân! Și-om pleca cu toții În ținutu-acela Fiii și nepoții Ne-or găti nacela Fără pulberi drumul, Fără de întors Fumul, poate scrumul Dacă ni s-a tors, Ața pe mosor Cânepa sau inul Pacea dacă mor, Pacea cu destinul! Zile, albe file Până la scadență Mi le-nsemn. Și mi le cumpăn, Excelență! Cu aceleași nopți Moarte provizoriu Plâng strugurii copți Zarea de ivoriu Referință Bibliografică: Pacea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PACEA de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361813_a_363142]
-
cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
cum a fost, pe unde ai umblat!... - Cum să fie?Bine! zise băiatul cam cu jumătate de gură - Ai fost la Putna? Ai găsit-o pe vrăjitoare? - Da, am găsit-o ... - Ei, povestește, cum a fost? A pus câlți de cânepă și boțul de ceară în cratița pentru descântec? - Da, răspunse el prin cuvinte cam greu scoase din gură - Și? Ce-a mai fost? întrebă mama nerăbdătoare să afle mai multe. Când a pus cărbune aprins în tigaie și a înghiontit
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
pe munte, asemănător firului vieții omului tors la naștere de către ursitoare. Culoarea albă reprezintă frigul iernii ce se încheie, iar cea roșie căldura verii ce urmează în mod firesc în calendar. Mărțișoarele se confecționau din fire albe și roșii de cânepă sau lână, se legau sub forma cifrei 8 de care se atârnau monede din aur și argint. Legenda spune că între 1 si 9 martie, ,,Zilele babelor”, baba Dochia toarce lângă oi, îmbrăcată în nouă cojoace pe care le scutură
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
un copil de doisprezece ani împotriva celor ce ar fi dorit să se înfrupte din strugurii copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1]și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1256 din 09 iunie 2014 Toate Articolele Autorului TALESTRI, REGINA AMAZOANELOR (Capitolul 9) - Bună dimineața! Diossippe auzi, ca prin vis, glasul slujnicei. Își etală corpul mlădios, în toată splendoarea lui, printre așternuturile din cânepă și de sub plapuma de lână fină, rămânând cu privirea ațintită spre geam. Aerul proaspăt al dimineții se strecura prin fereastra întredeschisă. Toamna își trimitea aromele culturilor bogate, care împânzeau împrejurimile amazoanelor. Regina se ridică din pat și se apropie de
LA DRUM de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365465_a_366794]
-
de palmieri de o parte și de alta, debarcadere istorice, apartamente luxoase, minimagazine de desfacere și artizanat de obiecte deja confecționate in micro sau care pot fi prelucrate sub ochii tăi la comandă, rafie sau un fel de fir de cânepă sau in sau curele împletite cu ajutorul cărora sunt confecționate măști aparținând culturilor amerindiene, africane, asiatice sau chiar europene, un clop din Oaș pe capul unui negru mi s-a părut o înfățișare oarecum originală, fără să-i pot însă asocia
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
Mea Singurătate... Veniți, veniți, vă fac Nemuritori! Își zise calm: Iar trecu timpul... E Sacra Zi. A patra zi de joi Când se cutremură chiar și Olimpul De cele ce se fac aici la noi! ... Iar focul mistuie semințe De cânepă, de in spre desfătarea Acelora veniți plini de dorințe Sperând să își prezinte azi lucrarea. Cu pieptul plin, vor învăța secretul Îmbălsămării geților cu Nemurire... Dar peste toți, Mai tare-i tot Profetul, Artistul cu desăvârșire! Zamolxis se întreabă Și
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
firul istoriei înapoi”, pentru a fi retrăită la valoarea pe care i-o dă sârgul și gândul cuminte și pentru a ivi noi comori de simțire simplă, populară. În sfârșit, acul cu ața de arnici pătrund asperitațile pânzei țărănești de cânepă înmuiată și tocată la topilele din Poarta Câmpului, lângă Braniște scoțând la iveală povești de demult auzite de la bunii ei. Ca să-și astâmpere zelul, se trage la umbră în coliba din mijlocul luncii, gândul i se așterne domol înfiripând visuri
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
să pună - la expeditor pe plic sau carte poștală, atunci când dragul de rudele îndepărtate o covârșeau - satul, ca aparținând județului Argeș și că lucrul odată stricat poate fi îndreptat cu greutate. Tot ce „bâjbâie” pe pânza de in sau de cânepă, pe chenarul bucății de postav sau de lână, i-a spus cineva, dau măsura trăiniciei noastre în timp și spațiu, o rezultantă a potențelor noastzre. Asemenea Filofteiei cu numele biblic, Mării ori Lucreții, Elisabete sau Ilene își relevă măiestria lor
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
2016 Toate Articolele Autorului Noi suntem goana după care se ascunde săgeata în cuvânt. UITAREA Mi se spune că lumea a uitat de vreme, a uitat de timp și de miracolul vorbirii. Vremea, așa cum este ea s-a ascuns în cânepă și a săpat șanțuri adânci memoriei în iluzia cântecului de primavară. A trecut de veac și s-a proptit în secol, în drumul clipei către tufa de mărgăritar. Mi se spune că vara e aproape și îmi va ajunge timpul
ARTA CRONOLOGIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366220_a_367549]
-
Țăranului Român este un filtru puternic al calității iconarilor. Lia Voicu din București, artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Decorative, București, Secția Ceramică, din studenție pictează icoane pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de lemn de brad șlefuită, băițuită, dată cu ceară de albine. Este icoană simplă sau pe suport sub formă de cruce
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
sunt pentru perete cu agățătoare pe spate sau icoane pentru masă. Ca mod de realizare icoana propriu-zisă este pictată pe dosul sticlei în oglindă. După aceea se atașează pe bucata de lemn, este încadrată cu un chenar de sfoară de cânepă și i se aplică foița de aur. Temele predilecte sunt: chipuri de sfinți, scene biblice și îngeri. Cea mai frecventă temă este Maica Domnului cu Pruncul. Tehnica este în tempera combinată cu emulsie de ou. După trasarea conturului se lăcuiește
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
celei care se face la biserică de Rusalii, reprezentând încununarea activității omului. „Instalația 1948/99” este făcută din vătale, 1948 reprezintă anul confecționării vătalelor, iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură de cânepă albă, cu dimensiunile de 2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă instalație reprezintă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]