42,681 matches
-
Un vers se leagănă-n salbă și dă-mi doamne greața cea de toate zilele strălucirea minciunii bandajând creierul furia mâna întinsă fără cuvinte rămân în amiezi ponosite fără o mască din șirul pe care îl am ce vesel mai cântă groparii ce sunete vin din ruptele tomuri o umbră e tot ce-a rămas gura tace mănâncă nisipul ce vesel mai cântă groparii omul stă pe marginea gropii cerul lui noroios se deschide de un craniu bătrân vorbesc cerșetorii de
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
fără cuvinte rămân în amiezi ponosite fără o mască din șirul pe care îl am ce vesel mai cântă groparii ce sunete vin din ruptele tomuri o umbră e tot ce-a rămas gura tace mănâncă nisipul ce vesel mai cântă groparii omul stă pe marginea gropii cerul lui noroios se deschide de un craniu bătrân vorbesc cerșetorii de un vers putrezit legănându-se-n salbă ce vesel mai cântă groparii. După Velazquez plutesc în voia întâmplării imaginea-i tristă și
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
tot ce-a rămas gura tace mănâncă nisipul ce vesel mai cântă groparii omul stă pe marginea gropii cerul lui noroios se deschide de un craniu bătrân vorbesc cerșetorii de un vers putrezit legănându-se-n salbă ce vesel mai cântă groparii. După Velazquez plutesc în voia întâmplării imaginea-i tristă și vai se tot cerne la moară roiesc pașii ca sângele mustind în țesuturi și-un zgomot de muște împânzește auzul eu urmez scările din oglindă ies din scenă recitind
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
s-o calci mai apoi cu lumină. 12 mai 2008 Iadul la modă Paladin în cămașă de blugi și bocanci, scufundați într-o smoală din iadul la modă, talpa groasă, șireturi descheiate și limba încălțărilor ca o lavalieră la gleznă, Cântă-i, cântă-i iubitei, cu vocea ta arsă de sodă. Sunetul urcă din cerul gurii, din laringe, din snopul risipit al corzilor tale vocale, ca un scâncet în șinele de metrou. Paladin rătăcit într-o lume ce-și doboară statuile
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
calci mai apoi cu lumină. 12 mai 2008 Iadul la modă Paladin în cămașă de blugi și bocanci, scufundați într-o smoală din iadul la modă, talpa groasă, șireturi descheiate și limba încălțărilor ca o lavalieră la gleznă, Cântă-i, cântă-i iubitei, cu vocea ta arsă de sodă. Sunetul urcă din cerul gurii, din laringe, din snopul risipit al corzilor tale vocale, ca un scâncet în șinele de metrou. Paladin rătăcit într-o lume ce-și doboară statuile, nu ți-
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
printre semafoare, mașini, prin vitrine, piețe, scuaruri, sare din etaj în etaj, din balcon în balcon se înalță pînă peste acoperișuri și antene de satelit pînă la stele. Poetesa Nu voi fi marea poetesă a lumii. Nici revoluții nu voi cînta, nici pe altare nu voi oficia, cu sînii goi nu voi înflăcăra baricade, cu virginitatea mea nu voi mîntui mărunte popoare; tineri bărbați nu se vor sinucide pe ascuns pentru mine, nici sclavi străini nu vor fi aruncați în arena
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
în cărți cu imagini, în dicționare de nume, în reviste de modă, jurnale. Da, a noastră e muzica asta sălbatecă, vastă: băutorii de bere-n cutii, mîncătorii de imagini TV, funcționarii, drogații, cerșetorii și geniile sînt ai noștri, ei toți cîntă în cor. Ale noastre sînt betonierele, abatoarele și uzinele, gările, aeroporturile și sateliții intercontinentali, ele sînt instrumentele noastre de suflat, de corzi și percuție, împreună interpretăm aceeași bucată simfonică pentru urechi siderale, fiecare cum poate, cu creierul, cu picioarele, unii
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
dăm seama. Simfonia noastră dodecafonică se aude pînă la ceruri, pînă la stele, și încîntă auzul heruvimilor și meteoriților. Abia acum începem lent să ne trezim. Să ne dăm seama că împotriva voinței noastre deși mulți sîntem afoni, noi totuși cîntăm: asemenea greierilor, broaștelor și turturelelor, precum frunzișul, vulcanii și furtunile tropicale, asemenea cutremurelor de pămînt și undelor electromagnetice, noi toți cîntăm într-un singur cor, un cor vast, un cor miliardar, care habar n-are că cîntă o simfonie gigantică
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
începem lent să ne trezim. Să ne dăm seama că împotriva voinței noastre deși mulți sîntem afoni, noi totuși cîntăm: asemenea greierilor, broaștelor și turturelelor, precum frunzișul, vulcanii și furtunile tropicale, asemenea cutremurelor de pămînt și undelor electromagnetice, noi toți cîntăm într-un singur cor, un cor vast, un cor miliardar, care habar n-are că cîntă o simfonie gigantică scrisă de cine și pentru cine și în ce cheie muzicală și în ce fel de armonie sonoră și în vederea a
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
afoni, noi totuși cîntăm: asemenea greierilor, broaștelor și turturelelor, precum frunzișul, vulcanii și furtunile tropicale, asemenea cutremurelor de pămînt și undelor electromagnetice, noi toți cîntăm într-un singur cor, un cor vast, un cor miliardar, care habar n-are că cîntă o simfonie gigantică scrisă de cine și pentru cine și în ce cheie muzicală și în ce fel de armonie sonoră și în vederea a ce? Nu, n-a trecut vremea poemului înalt, amețitor. Vremea lui abia vine. O simfonie scrisă
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
Adrian Popescu El poartă numele psalmistului biblic, al regelui din Ierusalim, De aceea cântă și dansează cu plăcerea celor aleși, Nu e prea înalt pentru vârsta sa, nu e nici prea voinic, Dar are ochii deja deschiși spre miracole. Dacă pe cântărețul-cu harfă, viteazul cu praștie, Sculptorii Florenței, acolo, la Curtea Medicilor mei
David by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6162_a_7487]
-
Prelipceanu stigmatizat înăuntrul meu aceeași uimire intactă din anul 1953 sau 1954 în cabinetul unui medic din Marghita unde lumina soarelui nu pătrundea niciodată geamurile acoperite cu draperii negre și grele două mari portrete alături singurele ferestre deschise o fetiță cântând la vioară și o tânără doamnă tatăl meu mi-a explicat mai târziu am auzit atunci cuvântul lagăr pentru prima oară trecusem cu trenul de mult prin Dobrogea lumea se uita noaptea cu groază la ochiurile de apă întunecată de-
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
ce se strîng Pe pielea mea, întocmai ca o plasă. Cu gura lipită de cenușiul înghețat Piatra strălucește în lumina lunii Chipul Său necunoscut Revolta La auzul greierilor în șanț Ai trei gropi umbroase Acoperite cu crengi Si iarbă Unde cîntă greierii Locuința ta e pe un mal alb E pe un abur lăptos Visat pe o icoană Din care se simte Răsuflarea îngerului Si pe care se-ncheagă Chipul Său necunoscut.
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/6209_a_7534]
-
un tobogan pe coada lui lungă... Fetițele împletesc coronițe de flori, pe care i le atîrnă în jurul urechilor și celor două cornițe portocalii de pe frunte, îi presară frunze și fire de iarbă pe pleoapele închise, apoi bat din palme și cîntă: „Ora șase a sosit/ Domnul Dino n-a venit./ Nino, Dino,/ Bambolino,/ Ce-ai mîncat/ De te-ai umflat?/ Mare cît un bloc,/ Cioc, boc,/ Treci la loc!". Țacanii îi trag la picioare și pumni în coaste pînă se înroșesc
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
joacă, toci, cu-o mână vineție, la clavir, cum alții toacă vinete... De-aceea tu, Amadeusule, ai chef de joacă și-un atu ce nu-l au prea mulți în jur: „ Knaller-paller Schnip-schnap-schnur Schnepeperl... Snai!" Or, deși tu poți să cânți, la ananghie, și pe coarda cea mai gravă, - ne încânți că, în muzică, sari coarda!
AMADEI LUSUS by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/6524_a_7849]
-
un întreg imprecis Sigur ca moartea Fără de pereche Groaznic eșecul Celui Atotputernic Femei singure Târziu, pe tăcute Schimbă-te, schimbă Vârtejul nepoleit Cel de pe urmă Între noi pentru totdeauna Spaima trădării Mitralieră veche Pe metereze O singură amintire Mi-ai cîntat în somn Șirul vieților mele Pleca la război Despre noi doi N-a fost să fie Ruginită, malignă Șansa pierdută De singurătate În patul nostru A închis ochii pe veci Capodopera Pe Canalul Rideau Pe luciul apei Talpa dumnezeirii Aprinde
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6196_a_7521]
-
N-a fost să fie Ruginită, malignă Șansa pierdută De singurătate În patul nostru A închis ochii pe veci Capodopera Pe Canalul Rideau Pe luciul apei Talpa dumnezeirii Aprinde scântei Pentru că te-am iubit Surdă si chioară Vechea mea suferință Cântă la harpă În tăcerea apusului Se-aude deja La trap, în zale, vuind Ziua de mâine Despre trecerea timpului Dintr-un secundar Din zori până seara Picură sânge Odă uitării Amintirea ta Numărătoare la zid Și glonț irosit Primăvară târzie
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6196_a_7521]
-
sfială către coapsa plină Și aripile calde i se-ațîță Dacă ating femeile cu țîță Și cu buric lăsat la întîmplare Pe pîntecele-avid de dezmierdare. Lui i-e-o rușine grea cînd ocrotește Locul acela cu parfum de pește, Ba-l mai și cîntă, laudă întruna Divina-i clipoceală-n rouă, spuma Prelinsă pe patlaginile late În zori. O, bucurii nevinovate. Sînt curios cum îmi va fi versul final. Sînt curios cum îmi va fi versul final. Oare cu fluturi? Poate roua, poate îngeri
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
altfel această ruină se face ordine pe rafturile cu titluri și autori în altă parte frumusețea lucrează pe gratis deși își cunoaște atît de bine prețul. acordul cum le știu unii pe toate cum stau ei în fața legilor și legile cîntă la fel de bine ca mulțimea și florile sunt spulberate de-a lungul unui an întreg se repetă sărbătoarea și greșelile celor care compară trecutul cu prezentul tu nu auzi decît pașii grăbiți să ajungă undeva la timp la sfîrșit se vor
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/6401_a_7726]
-
petale și rouă și stele și spini. Eram amândoi un singur stindard, alergând, cu abstracte organe ce ard. Ideea de frumusețe se-mplinise acum undeva în mine, adânc, într-un piept stâng într-o inimă dreaptă, alergam liberi în lumină cântând, dispărând, alergând.
Ea venea by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/6462_a_7787]
-
noi nu murim nicicînd nicicum nici dacă vrem Oamenii-și vor căuta moarte și n-o vor afla vor dori să moară și moartea va fugi de ei - așa ne-a blestemat pe toți trei mama ținîndu-ne în poală și cîntînd încet Mama ne-a scăldat de mici în lapte amar de mamă amară Noi nu murim ci numai trecem întunecați și foarte singuri carnea noastră-i neagră ca umbra în zi de vară și foarte singuri pe altă cărare numai
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
Emil Brumaru Ca un răsfăț anume era trezitul tău, Porneau să cînte muzici, în aer globuri lucii Și străvezii luau formă, Mari Îngeri, ca năucii, Se-mpătimeau la văzul multalbului popou Lin dezvelit din plăpumi brodate-n aur cald Și că din întîmplare topit, oh!, ici și colo, De cîte-o alunița, de
Ca un răsfăț anume era trezitul tău… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6666_a_7991]
-
borfaș de la locul faptei doar imaginea care geme icnește ca un motor paradit și nu se-ndură a se preface-n grai. Country Utilă-i povața sîngelui cum a unui bătrîn hirsut cu pălărie care uită că e bătrîn și cîntă la muzicuță.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
că de argint ar fi fost și glontele ce intrase în tâmpla lui Maiakovski și caloriferul de care a fost izbit cu capul Serghei Esenin în hotelul "Angliter"... Vifornița nărăvește să urle dar se răzgândește și, civilizat, maiakovskian, încearcă să cânte sonate la (și în - la major) flautul înaltelor burlane. O pală de auroră boreală. Ah, dacă ați ști ce frică trag în noaptea aceasta gospodinele din România că ar putea să nu li să prindă răciturile de Bobotează!... 5 ianuarie
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
a trecut prin minte Că sînt lăsat în grija oamenilor, vai! Pe-acest pămînt! Dar caldă, albă, blîndă, Învăluită-n cîrlionți, cu glezna-n rouă, Te-ai îndreptat spre mine, pe din două Să ne hrănim c-o floare care cîntă Petală cu petală viața dulce, Femeia mea cu coapsa-n veci lin frîntă De o plăcere grea, ce-o să ne culce Alături, doar cu Dumnezeu la geamuri, Ascuns de iederi, criniști, raze, fluturi, ramuri, Spre a ne ține-un pic
Cînd m-am uitat în urmă, nu erai… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6864_a_8189]