735 matches
-
când am deschis eu ochii spre lume, tu nu erai cu mine... Cine știe pe unde îți străluceau ochii? Abia când am devenit conștient de existența mea - că și eu fac umbră pământului - hop și tu. Te-ai cocoțat în cârca mea și o ții hojma că ești putred de deștept”. “Iertare boierule. M-a luat valul, dar să știi că am dreptate. Întreab-o pe fată și cine știe?” “De data asta, treacă-meargă, dar altă datăăă...” --Vreau să te întreb ceva
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
României la spațiul Schengen, începuse să transpire mai demult, javra de la Cotroceni unsă cu toate alifiile, a imaginat o diversiune menită să acopere marele eșec al actualului regim. Manevra cotrocenistă, abil construită, pregătea aruncarea responsabilității aderării la spațiul Schengen, în cârca opoziției, în special a PSD ului. Acesta era scopul unor așa-zise dezvăluiri ale europarlamentarului PDL Cristian Preda, despre lobby-ul făcut de Victor Ponta la Strasbourg, la întâlnirea cu socialiștii europeni, împotriva aderării României la spațiul Schengen. Numai că
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
tonul de milogeală sau uneori se stinge în șoaptă la urechea șefului pentru a-i raporta confidențial ce a spus cutare sau cutărică despre domnia sa. Poate că nu aș fi scris azi cu năduf despre acest lucru, punându-i în cârca acestui popor, păcate din acestea grele, impardonabile, dar spune și dumneata, cel care citești acum aici, dacă este corect ca, un om normal, verificat medical și ridicat în slăvi de nevastă-sa pentru reținerea lui în fața scandalurilor de orice natură
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
un somn liniștit. Ce te tulbură? Am deschis ochii de-a binelea. Bătrânul s-a așezat pe marginea crivatului și m-a îndemnat: Te ascult, fiule! Descarcă-ți sufletul, că ai să te simți mai bine. Orice povară aruncată din cârcă te lasă să răsufli mai ușor... Spune! Sub privirile lui blajine, am povestit tot visul de peste noapte... Știi prea bine, fiule, că dezrobirea țiganilor a fost săvârșită mult mai târziu - abia în vremea lui Cuza Vodă... Gândul tău din vis
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-se din cauza amintirii. Probabil că nu vrei să auzi de chestia asta în timp ce mănânci. În orice caz, Claire, Vivian e o ființă brutală. Nimeni nu vrea să lucreze pentru ea. Caută editori novici, dornici să placă, și le pune în cârcă mormane de proiecte. Nu-i sprijină absolut deloc și, după câteva luni, oamenii sunt epuizați. Există un motiv pentru care Vivian nu alege angajați din categoria seniorilor, editori cu experiență. Ăștia nu i-ar suporta toate rahaturile. Am tresărit. Ego-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să mă simt mult mai apropiată de restul echipei - prin intermediul unei grimase reciproce pe hol, în fața biroului lui Lulu, al unui zâmbet compătimitor, în timpul unei ședințe editoriale, al unui e-mail rapid cu textul „ești bine?“ după ce ne fusese aruncat în cârcă un nou morman de proiecte moștenite - dar momentele în care ne luam rămas bun unii de la alții erau complet lipsite de ceremonie. La P și P, era obiceiul să se bea câte-un pahar de adio pentru fiecare coleg care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și plin de pasiune. — Maimuțele, spuse morocănos Wilt. — Maimuțele? Ce-i cu maimuțele? — E toată povestea aia cu modelul animal. Dacă animalele o fac, atunci și ființele umane trebuie s-o facă. Imperativul teritorial și maimuța albă. Pui totul în cârca modelului ăluia și, în loc să progresezi, regresezi cu un milion de ani. Intri în afaceri alături de un urangutan. Egalitarismul celui mai mic numitor comun. — Și totuși nu-mi dau deloc seama care ar fi legătura cu sexul, zise Braintree. — Nici eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de ei. Era mult mai obsesiv, dar tacticile lui erau aproximativ aceleași. în plus, o apucase de la început pe un drum greșit, de care se ținea cu îndârjire, iar Wilt se amuza privindu-l cum încearcă să-i pună în cârcă o crimă pe care n-o comisese. îl făcea să se simtă aproape important și, cu certitudine, mai bărbat decât fusese de multă, foarte multă vreme încoace. Era nevinovat și aici nu încăpea nici o îndoială. într-o lume în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și atunci când reușea să vadă lucrurile cu claritatea unui veritabil diplomat, impulsivitatea și nerăbdarea îl repuneau într-o postură total nediplomatică. În scrisoarea pe care consulul o găsise în coperta cărții, Horace făcea aluzie la toate acestea, punându-i în cârcă și pierderea boierului Constantin Filipescu, cel care adusese mari și importante servicii Franței. Îi recomanda să fie mai atent pe viitor. Urma să colaboreze cu... o femeie bogată, inteligentă și cultivată care, deși disprețuia reuniunile de salon și apărea destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
o cafea, ceva răcoritor... Prințul refuză. Cum doriți! Vă pot asigura că totul este pregătit, continuă Luciano. A mai rămas doar un mic amănunt: fundalul pentru portretul Alteței Voastre. Bătu din palme și imediat apărură doi servitori care duceau în cârcă mai multe suluri de covoare. La indicația lui Luciano, cei doi lăsară sulurile jos și, sub privirile prințului, desfășurară, pe rând, covoarele. Manuc trăi un al doilea moment de emoție puternică. Dinaintea lui nu erau doar simple covoare, nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nou, în siguranță, Julia a constatat că oamenii se îndepărtaseră de mese și se-apucaseră iar de stat la taclale. Fiind încă într-o stare euforică, datorită posibilității ca Deborah să înceteze să-i mai stea ca o povară în cârcă, Julia și-a schimbat planurile pentru seara respectivă. Avea chef să sărbătorească. Femeia și-a croit drum către centrul încăperii, măturând mulțimea de oameni cu privirea în căutarea lui James. Acesta stătea sprijinit de una dintre coloanele din fundul sălii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
care se mai dă și mare că cine mai e ca ea, că dă să mănânce la tot cartieru’ din ce fură din cantina aia... Aia e, Mirelo, să nu-ți fi spus Roșioara toate câte ți le puneau în cârcă alelalte, că tu știai destul de bine. Câte și mai câte vorbe îi zburau pe la urechi, măcar că nu-i dădea mâna să creadă că numaidecât Roșioara, Vasilica sau Geta, pentru că și fără ele erau destule leșinate să scornească mizerii care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
N-avea decât să se lase ispitită, adulmecând chipurile și trupurile care, la rândul lor, îi adulmecau mersul. Se lăsa pradă legăturilor de ocazie, de azi pe mâine, cu necunoscuți; curva aia de Mirela, știau ele ce-i puneau în cârcă, păi, bineînțeles c-ar mânca-o, și chiar o mănâncă de vie. Ar fi trebuit să-și spună că nu-i pasă, Mirelo, te speli și ești ca nouă, n-ai decât să mesteci iluzia asta cât umblă după tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și-a văzut interesul și-a răzbătut cu fruntea sus prin pâcla și putoarea mâncătoriei, ciulind totodată urechile la insinuările tendențioase care doar să i se pară că le faci și numaidecât te bagă-n bâza colegilor, punându-ți în cârcă până te cocoșează, până ce opinia colectivului ți se pune de-a curmezișul și te scuipă afară, și atunci jupânu’ nu mai are încotro, cât o fi el de înțelegător și bine intenționat... Rafael o lăsă baltă. Prudență, mă rog, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
școala asta suferinzi de boala domnului Ogrinjan, amintiți-vă d-ăla care, tot așa, nu mai putea de dragul copiilor și l-au dat patru copii pe mâna procuraturii, măcar că nu arăta deloc în stare de ce i s-a pus În cârcă, dar copiii au conlucrat bine și au fost extrem de convingători în declarațiile lor, cum i-a pus să-l pipăie și să i-o sugă, când de fapt bietul om venise și el aici tot pentru o pâine amărâtă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
timp, să fii prevăzător... Adevărul e c-o urau și-ar fi batjocorit-o la sânge prietenele; era încă un motiv pentru Rafael să evite să intre în amănunte. El nu știa dacă ea știe ce i se pune în cârcă și, oricum, nu știa nici că el știe. N-ar fi vrut să fie suspectat că ar ști, tocmai pentru a nu fi tentată să i se destăinuie. N-ar fi suportat, mă rog, nu vroia să se amestece... Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
incapabile să ridice măcar o ceașcă de ceai, să țină un revolver, să tragă asupra șahului și să-l răpună dintr-un foc. Nu credeți oare că s-ar fi putut profita de nebunia lui ca să i se pună În cârcă crima altcuiva? Drept unic răspuns, i-am prezentat procesul-verbal copiat de prințesă. Punându-și ochelarii fini, el Îl citi, Îl reciti cu patimă sau groază, ba chiar Îmi păru, uneori, cu un soi de bucurie interioară. Apoi Împături foile, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mea, mă privește fix. Nu se clintește de pe suportul de lemn pe care e bătut în cuie ca un G de tipar. Plec cu un sac de covoare, pături, cămăși de noapte, rochii, pantaloni și bonete. Când urc sacul în cârcă, un roi de molii mă încadrează într-o sferă, apoi într-un cub, apoi într-un trunchi de con cu diametrul bazei de 1,2 m. Pe palier, la etajul unu, mă șfichiuiește cu privirea madam Istrate. Zestrea fiică-sii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
plecăm spre noua adresă cu primul transport. Sabina e în perioada ciclului și suferă sub o pălărie de paie. E de admirat. După restaurante și hoteluri de lux, înfruntă viața alături de mine. Schimbăm trei tramvaie cu cele șase genți în cârcă și ajungem în zona aridă de la marginea capitalei. Marius, proprietarul, sosește într-un Trabant vișiniu. Apartamentul l-a moștenit de la un unchi. Văzându-ne cu bagajele la ușă, ridică prețul cu 10 milioane. N-avem încotro - acceptăm. Apartamentul cu două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tine acasă, îl mai lăsăm și pe el să se trezească, jucăm o carte și improvizăm. Temporizăm. Poate-poate apare, totuși, un sponsor, cineva cunoscut. Ce belești ochii? Pe cămilă! Go one! Executarea! Aoleu, Șefu', da'cum să-l car în cârcă, că e de două ori cât mine, huiduma nesimțită? Mă cocoșează! Mă rupe! Nițică omenie! Măcar luați-l și voi, amândoi, de câte-o aripă... Nu vreau să știu! Ce omenie? Mă doare-n cot! Suportă! Na...! Poftim! Descurcă-te
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sau din ceramică obișnuită, nepictată. Obiect pe care îl așează cu cea mai mare atenție, pe lemnul biroului prevăzut cu telefon. O cană. Una simplă, grosieră. De rândaș. O bărdacă de pietrar, de binagiu, de truditor cu palmele. Ori cu cârca, în port, lângă apă. O cană goală, de sacagiu ambulant. O cană de pescar. De țesător. De cioplitor. Ori de plugar. De grădinar. De potcovar. De frânghier. Sau de dulgher. Aceasta..., ce naiba mai este? se înfige Mânecuță, taurin, pentru a
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
aseară a auzit așa, o vorbă, că neamțul cucoanei n-are să scape de-aici fără să mănânce o bătaie soră cu moartea, pentru că și el ar fi bătut rău de tot niște copii în Amara, alaltăieri. L-a luat în cârcă și l-a dus în odăiță, unde zace și acuma ca un bolovan, măcar că l-a spălat de sânge și l-a legat la cap... Ileana să-i spuie deci cucoanei, când se va trezi, ce s-a întîmplat, ca să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Deoarece acuzațiile directe dăduseră chix, va încerca să-l mai înmoaie pe Ash, s-o ia pe coarda camaraderiei. Își zise că atmosfera infirmeriei îi făcea foarte pararanoic, pe el, Dallas. Era, evident, mai simplu să arunci răspunderea dramei în cârca unuia cu care putea discuta, ca Ash, mai lesne decât în seama creaturii care se găsea în afara tuturor normelor admise. Ce tip ciudat, Ash, ăsta! Dar comportamentul lui nu era cel al unui ucigaș... ― Vreau doar să știu ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
preotul Grigore, care făcuse cinci ani pușcărie politică și că aș fi sub influența acestuia, ceea ce nu era adevărat, Preotul era un om de o cultură deosebită cu care purtam discuții alese. Cum tata fusese legionar, mi se punea în cârcă și acest aspect. Eram propagandist al organizației de partid din sat și unii comuniști spuneau cum poate să ne fie propagandist al politicii partidului un fiu de legionar? Mă urmărea pușcăria pas cu pas și atunci am hotărât să mă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
madam Ioaniu pe fii-sa, prea semăna cu bărba-su. Și ăla, cumsecade, cum o fi fost, da slab și cam bătrâior, și cu nasu lung ; nu o plăcuse ea pe fii-sa și toată viața trebuise s-o ducă în cârcă. Da a dracului ce era, baba, vicleană și rafinată, nici dă-te mai încolo nu-i zicea fii-sii ; acu, c-o ajunsese bătrânețile și știa care i interesu ei, tăcea mâlc. Numa ei, care-i spunea tot, numa ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]