3,155 matches
-
cu limba de câteva ori până să-și aducă aminte să o aprindă. Fuma rar. Doar când era supărat ori foarte preocupat și adâncit în gânduri ce niciodată nu-i dădeau pace. Mai fuma după câteva păhărele, când discuțiile din cârciumă, la întoarcerea de la biserică, se încingeau. În acele momente părea că este mulțumit. Nu și-a mai aprins alta. - Dacă tu zici că nu vrei, să știi că nici eu nu zic altfel. Știi că nu pot să-i înghit
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
oi liniști, a întrerupt-o Vasile nepoliticos, iritat și, în aceeași măsură, rușinat. Iar cu băiatu’.... Stau eu de vorbă. Vede el pe domnu’ dracu’! Bine, o să mai discutăm, tovarășa..., săru’ mâna! Acasă a fost furtună. Vasile a trecut pe la cârciumă și a dat pe gât două păhărele de țuică, pe nerăsuflate, ca pe apă, i-a salutat din mers pe cei ce sperau că face cinste, cum se mai întâmpla în zi de duminică, a îndesat pălăria pe cap și
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
mâine să dorm” („Ieudul fără ieșire”); „eu după ce mor dorm somnuri” („Porcec”). (Ioan Es. Pop acreditează pluralul „somnuri”.) Nu există o instanță ordonatoare și constrângătoare. Personajele conceptual-poetice, actorii lirici sunt: tatăl, mama, preotul, băutorul universal și proteic: „Peste drum de cârciuma unde stau și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani” (Porcec”). Mediul poetic „permite orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul liric râvnește material și jinduiește către un Dumnezeu știut ca „absent”. Aici dacă „transcendența este goală”, cum spune Hugo Friedrich, nu contează. Transcendența este absență: „credința e goală”. Peste lumea simțirii „ca o
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
de ani „și dorm acum pentru că mține urmează/și mâine să dorm” „doar tatăl este absent/ne putem permite orice” - Mod - Somn „ca o amară, mare pasăre marină/nenorocul plutește” Ieudul fără ieșire - fundătura vorbirii noastre Porcec - „Peste drum de cârciuma unde stau și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani/aș vrea să-l slujesc și eu pe Dumnezeu fixează un raport prietenos cu destinatarul/Astfel, se produce o complicitate conivența - o convenție tonul: grav, familiar
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
la birou, pe birou și sub birou. * Noaptea trecută s-a spart laboratorul antidoping. S-a furat urină care conținea sibutramină și amfetamine în valoare de sute de mii de lei. * Zeci de nemulțumiți își trec dupoă-amiezile sprijiniți de mesele cârciumilor din piață. La noi, cârcoteala e încă de bonton. Printr-o simplă ridicare din sprâncene se găsește rapid nod în papură. * Spun unii că în România s-au încurcat valorile și s-a ajuns la o întindere excesivă a limitelor
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_cu_capul_in_jos.html [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
prin curte adîncit în gînduri și din cînd în cînd se oprea brusc, zîmbea încîntat de gîndurile care îi treceau prin minte, se ștergea hotărît la gură cu dosul palmei, mugea stins și ieșea pe poartă, se repezea pînă la cîrciumă, își lua o bere și, dacă avea norocul, îl agăța pe cîte unul și îi povestea despre băiatul lui, care e ditamai flăcăul, a dat iama în fete, cosește ca un adevărat lup de mare, înțelege semnele vremii, știe cînd
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAME - ÎNTRE EROS, BACHUS ȘI DIVERSE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului “Patriotism bahic” (de la Gicu citire) Drumul cârciumi-i bătut De strămoșii de demult - Iar eu am din școală-un crez: Pe strămoși să îi... urmez! Unui umorist lăudat Zic unii că-i de pus în ramă Umorul lui din epigramă. Eu însă n-am să-l iau
EPIGRAME – ÎNTRE EROS, BACHUS ŞI DIVERSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454582733.html [Corola-blog/BlogPost/372313_a_373642]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ - BALAURUL DIN COCHIRLEANCA Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1368 din 29 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului (după o știre transmisă la radio) Luni dimineață cârciuma era, ca de obicei, plină ochi. Gospodarii beau pe îndelete bere, cel mai probabil făcută din corcodușe, ca să-și mai alunge pârjolul cauzat de trăscăul din seara trecută. Unii mai curajoși se dregeau tot cu rachiu. Vorbeau despre muncile câmpului
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
în totală contradicție cu ceea ce se putea vedea și prin geamurile nespălate ale prăvăliei, însă oamenii păstrau cu sfințenie tradițiile așa că nu li se părea nimic ieșit din comun să discute despre astfel de activități intrate oarecum în istorie. Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani. Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
Vilma, dar o păcălesc mereu. Când ajung în răscruce, lângă podul Peșenii, mă uit spre cimitir, fac o jumătate de pas spre „Doamne, ia-l!...” iar ea crede că acolo mă duc, ha-ha!... dar o cotesc la stânga și intru în cârciumă la Floreasca, și mă dreg cu-un trăscău. Brezaia nu se mai apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ÎN OCHIUL NOSTRU CEL HIMERIC Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului în ochiul nostru cel himeric în zațul dulce de cafea miroase timpul a duhoare, la cârciumă poetul bea un ceai fierbinte de cicoare. dezamăgit în calea mea, l-aud pe Dumnezeu cum plânge, alcool absurd atunci aș bea, alcool amestecat cu sânge. mă calcă visul pe picior și sunt bastard și sunt cenușă și câteodată mor
ÎN OCHIUL NOSTRU CEL HIMERIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420880118.html [Corola-blog/BlogPost/350128_a_351457]
-
veseliei. Când a coborât, a constatat că mai toată lumea era pornită parcă pe glume. A gândit că acest oraș trebuia să fie nemaipomenit. Abia mult mai târziu, după ani și ani, a descoperit izvorul acestei veselii. Zona era presărată cu cârciumi, una mai chiondorâie decât alta. Aici se bea vârtos, de la primele ore ale dimineții până noaptea târziu, când cei împătimiți de băutură puteau fi lesne asemuiți cu un roi de muște, supărător, care cu multă bătaie de cap poate fi
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467524018.html [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
un roi de muște, supărător, care cu multă bătaie de cap poate fi constrâns să părăsească încăperea. Odată scoși în stradă, cei care se mai puteau ține pe picioare, nu arareori sprijinindu-i pe alții, zoreau către cea mai apropiată cârciumă care nu-și anunțase încă ora închiderii după care totul se repeta; roiul se forma la loc, din ce în ce mai împuținat ce-i drept. Aici avea să-l cunoască pe “Bâzdoacă”, atunci când se va lăsa purtat de insistențe, cât și de curiozitate
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467524018.html [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
era sfântă... Până la abrogarea ei... Într-un târziu, au fost recrutați, nu trebuie să știm prin ce mijloace, trei oameni care au primit însărcinări la bordul navei. Erau Vas, Cos și Ghi, de meserie poeți, cu domiciliul permanent într-o cârciumă din mahala, unde fuseseră și racolați. Vă dați seama cam cum... Vas, pentru că părea chiar inteligent, a fost numit fochist la cazanul nuclear, iar ceilalți doi repartizați să măture calele și să șteargă de praf bordul navei, cu interdicția fermă
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401036505.html [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
te confundăm? Poetul: - Am înțeles, să trăiți! (Face o plecăciune. Râde) Directorul: - Ce dracului să faci? Da mie mi-ai pus din vinul ăla vechi, în loc să-mi dai vin de Focșani. Poetul: - Nu, e de Focșani. Directorul: - Nu, e de la cârciumă. Vocea: - Ți-am dat Galbenă de Odobești, băi! Poetul: - Află, că dacă mai spui lucrul ăsta... (râde) îți retragem salariul de la Uniune! Directorul: - Nu domn’le, nu știu. Vocea: - Eu am vin de la cârciumă! Directorul: - Bine, hai îmi cer scuzele
PARTIDA DE POKER (PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1476965032.html [Corola-blog/BlogPost/362832_a_364161]
-
de Focșani. Directorul: - Nu, e de la cârciumă. Vocea: - Ți-am dat Galbenă de Odobești, băi! Poetul: - Află, că dacă mai spui lucrul ăsta... (râde) îți retragem salariul de la Uniune! Directorul: - Nu domn’le, nu știu. Vocea: - Eu am vin de la cârciumă! Directorul: - Bine, hai îmi cer scuzele de rigoare. Gata! Am venit cu obligi. Care ești al doilea? Prozatorul: - Hă, hă... Vocea: - Am zis pas deschiderea! Prozatorul: Și pas! Poetul: - Succes de scânduri, directore!... Directorul: - Da Poetul: - Gustă aici să vezi
PARTIDA DE POKER (PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1476965032.html [Corola-blog/BlogPost/362832_a_364161]
-
cu flori pe stradă, iar copiii făceau haz de dânsul și el se supăra foc. Era orașul cu mireasa îmbrăcată în alb își căuta mirele pe stradă. Era orașul cu cofetăriile IONESCU și GHEORGHIU, pline de clienți „bine” și cu cârciumile pline de proletari. Bacăul era orașul cu regimente. În zona regimentelor, chiar paralel cu calea ferată se afla Regimentul 10 Roșiori, al cărui comandant era celebrul Colonel MADANCOVICI. La fel de cunoscută era și soția lui, o amazoană desăvârșită, cu sânge din
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1455467120.html [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
de vestitul târg al Moșilor, care începea în martie. Foarte gustată era și grădina Heliad aflată în vecinătatea Târgului de Moși, astăzi împrejurimile Halelor Obor. Grădina lui Heliad se întindea dincolo de târg iar pe întinderea ei se încropeau umbrare pentru cârciumi, pentru locuri de joc și variate scamatorii. Grădina înconjura în interbelic ruinele casei unde Heliade Rădulescu îl găzduise pe Gheorghe Lazăr. Grădina lui Heliad dispare și ea treptat în urma sistematizărilor care cuprind orașul după 1930. Mai către est, la bariera
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber by http://uzp.org.ro/serbari-pascale-urbane-o-expozitie-in-aer-liber/ [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
alte cuvinte: pe râul Bega din apropiere de Timișoara au fost mari inundații la care, bineînțeles reporterii televiziunii trebuie să culeagă din gura populației aprecieri privind aportul guvernului, care se vrea reales,. Spre surprinderea generală reporterii nu au găsit, la cârciumă de unde-și culeg în general informațiile, pe nimeni. Chiar și cârciumarul era alături de primar și întregul sat cu lopata în mână, ca să înlătur marele dezastru mare făcut de potopul lumii asupra satului. Prefectul județului și comisiunile speciale pentru inundații nu
LOCALNICII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400242452.html [Corola-blog/BlogPost/350515_a_351844]
-
care sună astfel: În urma inundațiilor cauzate de o rupere de nori localnicii au trecut deîndată la repararea pagubelor. În același document, și fără nici o legătură cu mica informare de mai sus, reporterii din estul lațului carpatic au constatat, bineînțeles la cârciumi, marile dezastre provocate de ploicică și grija guvernanților care, de îndată, au trimis armata țării, pompierii și alte mari instituții să repare cele câteva clădiri inundate. Guvernul, bine reprezentat, a dispus chiar repararea surpărilor, unele pe drumul public. Atenție: să
LOCALNICII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400242452.html [Corola-blog/BlogPost/350515_a_351844]
-
70 de ani și muncește în Italia pentru ca banca să nu-i execute apartamentul băiatului de 40 de ani. În Schela Cladovei, bărbații aproape că nu se mai ridică dimineața din pat, pentru că nu au unde să mai meargă în afară de cârciumi și case de pariuri. - Ce să fac, mamă, cu pensia din România? Am muncit 42 de ani și am 950 lei pensie. Sunt cuvintele doamnei Anica, o femeie văduvă de 62 de ani care muncește pentru fete și nepoții. Ajunse
„- Ana, tu ești sclava noastră!” Dintre sutele de femei care au plecat din Schela Cladovei să îngrijească bătrâni în Italia, una este mama mea by https://republica.ro/zana-tu-esti-sclava-noastra-dintre-sutele-de-femei-care-au-plecat-din-schela-cladovei-sa-ingrijeasca-batrani [Corola-blog/BlogPost/338406_a_339735]
-
acestui autor tinde să pună în umbră poezia și romanele, în comparație cu cea a lui Ioan Slavici care este inexpresivă ce nu egalează cu „Moara cu noroc”, sau „Popa Tanda”. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani, scriitorii în postura lor de epistolar nu izbutește întotdeauna să-și ignore condiția lor de artiști, de personae deprinse a se adresa
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
permite vacanțe după cum ar vrea ea: „...așa cu îți permite ție ca avocat, domnule Pandelică”. Numai câteva minute se gândise la consoarta sa, ca imediat să-i apară în fața ochilor gingașa Didina care-i răscolise mințile. „Cred că-i la cârciumă și o să stabilesc cu ea, de comun acord, când pot să-i fac vizită”. Până să ajungă eroul nostru la cârciumioara „vrăjită” am să aduc la cunoștință câteva detalii cu privire la Didina Dindeal, care o ajuta pe madam Floreasca de vreo
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]