624 matches
-
cu proza, O. confecționează un șir de broșuri, Misterele mahalalelor (1857-1858). E, în fapt, „cronica scandaloasă a orașului”, îndeosebi a cartierelor mărginașe din București, unde la tot pasul se iscă certuri, bârfe, intrigi. O lume pestriță se perindă, pândită de cârcotașul reporter cu maliție și cu o mare poftă de a batjocori, grosolan, mai rar cu spirit. În aceeași manieră sunt concepute și cele nouă cărticele din ciclul Târgul cu idei sau Buletinul Cișmegiului (1857), unde inși fel de fel (granguri
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
Îi apar trei noi volume: Firimituri (1929), Cu undița (1932) și Din pragul apusului (1935). Odată cu vârsta, scriitorul pierde câte puțin din altruismul profesat anterior, se oprește tot mai des asupra aspectelor urâte ale relațiilor sociale și literare, pe care, cârcotaș acum, le comentează în intervenții obositoare. Reia unele opinii mai vechi referitoare la drepturile evreilor din România, le amplifică și le actualizează într-o serie de articole din „Universul”, reunite în volumul Huliganism? (1938). Naționalismului sionist B.-V. îi replică
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
Înmormântare via F.M.I., 2000) surprind secvențe din realitatea teribilă a vieții cotidiene, în care indivizii sunt supuși unor angrenaje sociale de presiune depersonalizantă, de corupție, nedreptate și discriminare. În general, scriitorul cultivă satira cu gust amar, pe un ton mucalit, cârcotaș, nu de puține ori abordând și formula fabulei sau a apologului, exprimarea metaforică; trimiterile permit însă întotdeauna identificări în actualitatea imediată. De asemenea, pasiunea publicisticii nu a fost abandonată, C. realizând de-a lungul anilor o serie de incitante interviuri
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
altfel de cum ar trebui să fie și că el, poetul, e veșnic prigonit. De aici, unele cugetări sceptice, străbătute de un sentiment al zădărniciei și îmbibate de un umor cam acru, cu privire la oameni și la soartă. Veșnic nemulțumit, posac și cârcotaș, B. ar fi o figură aproape antipatică, dacă nu ar avea destul spirit să se ia și pe sine peste picior și să dea răutăților o formă cât de cât hazlie. Câteodată se folosește de maniera șansonieră a lui Béranger
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
pe care le trăiește cu intensă mândrie capitalistă patria noastră, un neica oarecare, plecat bine cu pluta, care nu vede nici cu ochelari „binefacerile” unui regim „curat constituțional” cum este cel instituit acum spre „fericirea și bunăstarea” poporului român, un cârcotaș care sare în sus la orice măsură legislativă menită să aducă fie chiar și un dram de osânză în plus celor care au pâinea și cuțitul în țara asta. Normal ar fi fost ca odată ce am citit ceea ce se spune
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
erau refuzate la plată parțial iar uneori chiar total, producând un prejudiciu de ordinul sutelor de mii lei!! Curajoasă Atena, convocă principalii șefi de echipă, se consultă cu ei apoi Împreună refăcură facturile la valoarea anterioară, pornind asaltul asupra beneficiarilor cârcotași! Uneori, nu mică Îi fu mirarea având să costate incredibilul: numai la auzul numelui de Colonel Tudose, unii beneficiari se Înfricoșau refuzând la plată lucrarea terminată, motivând, te miri ce...!! Muncind fără odihnă, fiind sprijinită efectiv de toți șefii de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
DESTINUL LUCREAZĂ Drept urmare a obstrucțiunilor tot mai intensive propulsate de Lct.Col. Tudose Ion, procesul producției se desfășura cu periculoase anomalii. În această situație Tony Pavone susținut de Șeful Șantierului porniră o susținută campanie de lămurire, de documentare a beneficiarilor cârcotași ce refuzau la plată cantități de lucru gata executate. Aceste lucrări erau reglementate În acte normative efectuate de guvern, totuși fricoșii, umblau după anumite motive pentru a diminua cantitatea plăților, sperând punerea la adăpost În eventualitatea unei intervenții a miliției
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de armata rusă și executați prin spânzurare, treisprezece generali revoluționari din armata maghiară care visaseră că pot să se elibereze de sub puterea austriacă. Parcă le vedeam fețele inexpresive și resemnarea din priviri cu funia amenințătoare clătinându-se înaintea ochilor, lumea cârcotașă huiduindu-i și prieteni disperați care nu puteau să-i ajute să scape cu viață. Se așternuse o liniște surdă tăiată din când în când de câte un croncănit de ciori, de foșnetul frunzelor moarte și de vânt. N-au
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
zilele noastre. — Și nu-mi permit nici două secunde din onorariul lui Neris Hemming. —Ți-ar plăcea să vorbești cu ea? Oh, da. E pe bune. Mi-a crescut inima. Dacă Barb, cu vocea ei gâjâită și cu firea-i cârcotașă, zicea că Neris Hemming e pe bune, atunci chiar așa era. — Dacă există cineva care poate să te pună în legătură cu soțul tău, e Neris Hemming. —Ai vorbit cu ea? Sosise Mitch. —Cu biroul ei. Mi-au zis că pot vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
pauză sergentul meu a început să cânte: „Vai sărmanu’ ifanteriu’, Cum îl strânge moliteriu’”... Întâmplarea despre care vreau să vă povestesc s-a petrecut mult mai târziu. Eram ditai artileriștii deja. ― Da’ ce funcție aveai dumneata? - s-a auzit întrebarea cârcotașului din colțul întunecos al vagonului. ― Eram ditai servantul. Nu mă vezi cât sunt de mare? a răspuns mustăciosul, desfăcându-și sumanul la piept. ― Eu eram un amărât de ochitor - și-a declinat calitatea omul din „umbră”. ― Și cum spuneam, am
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
penal de șantaj, rezolvat în afara tribunalului. Ai adresa lui Sifakis? — Mickey ar face-o pe gratis! — Mickey ar fi în stare să te-ncalțe cu o complicitate la crimă. Care-i adresa lui Sifakis? Gelfman expiră încet. — Mama voastră de cârcotași pungași! E Vista View Court, numărul 1187, în Studio City. Și dacă-i vorba de un miar, vreau o rezolvare perfectă. Buzz zise: — Ca o căcare pe bancheta din spate. Puse receptorul în furcă, apoi își luă pacificatorul LAPD de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se păcălise când cumpărase moșiile din jurul satului nostru. Țăranii nu se Învoiau la munci decât cu plată bună. Boierul era nedumerit. Ăștia Înnebuniseră sau ce? Până când s-a lămurit că oamenii, având cu ce-și umple burțile, erau leneși și cârcotași când venea vorba de muncă. Nu-i puteai strânge cu ușa decât pe foarte puțini, ăi care fuseseră nevoiți să se Împrumute. Balta și Dunărea colcăiau de pește. Trebuia numai să te Îndemni a-ți dezlipi curul de pe vatră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care veghează să n-o iei razna prin hățișuri necunoscute și, cum se spune, “să n-o dai cu oiștea-n gard”, că nu degeaba m-ai poreclit “gândul de veghe”. --Acum te-am recunoscut de-a binelea. Tu ești cârcotașul care îmi făcea zile fripte când mă zbăteam între ciocan și nicovală, să-l înțeleg și să-l ajut pe Doctorul Gruia. Doream atât de mult să poată scăpa de ghearele “bolșăvicilor”, cum le spunea taică-su’, Cercetașul Toaibă... --Nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iunie 1669 (7177) asistăm la o nouă schimbare de stăpân. Vodă dăruiește locul cumpărat de la Salî aga turcul lui Pătrașco, fost mare postelnic, iar acesta îl vinde “dumisale lui Ilie Sturza stolnicul cel mare”. --Vreau să te aud ce spui, cârcotașule, despre fapta părintelui Neofit de la Bărboi. --Întâi să aud ce a făcut părintele, cumetre - m-a ischitit gândul de veghe.. --La 5 septembrie 1676 (7185) Alexandra, fata Dimii a lui Hulpe și cu feciorii, ei scriu că: “am vândut casa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Păi nu-ți aduci aminte că unul din ei a avut chiar <crăcimă>în curtea Sfântului Nicolae Domnesc?” “De data asta ai dreptate. Faptul acesta, însă, nu te îndrituiește s-o iei de-a dreptul peste cele sfinte”... “Mulțămesc frumos, cârcotașule”. Călugărul se prefăcea că se uită în altă parte, dar privirile îi fugeau mereu asupra mea. --Te frământă oarece gânduri, dragule, sau mi se pare doar? --Mă gândeam că a sosit vremea ca să-mi fac bagajul pentru plecare, părinte. --Nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de măsură devine în jumătate din cât este ea de obicei, fiindcă în fața lui Băsescu, Boc nu are o altă poziție decât în genunchi. Se miră și Bocul cel mic, alături de crema cea vestită a întregului PDL, de ce poporul acesta cârcotaș, spune că a fost încălcată constituția. Păi oare, când o să înțeleagă și românii aceștia grei de cap, că, acum Constituția României nu înseamnă nimic pe lângă legea lui Băsescu, o lege simplă, ușor de ținut minte, lege de băgarea minților în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ne doare pe noi bărbații mai tare? Eu m-am cam săturat, să tot aud, că suferim genetic de boala fatalismului și a conspirației, împotriva bunelor noastre caractere și intenții, că nu suntem decât o adunare, cantonată într-o expectativă cârcotașă, că mămăliga nu are cum să explodeze, etc, etc... Ar trebui să ne privim în oglindă, ca să ne vedem așa cum suntem: indivizi izolați, care aruncăm mereu vina pe o spinare colectivă, numită poporul român, spinare, care se cocoșează tot mai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
vă trimite la sfârșit de an o notiță scurtă, pe care o voi menține În limitele simbolicului. Dacă o veți socoti excesivă, Îmi veți trimite o casetă cu vinuri de calitate”. Belbo rămase perplex. Era obișnuit să trateze cu consultanți cârcotași și nesătui. Deschise geanta pe care o adusese cu el și scoase un manuscris dactilo voluminos. „N-aș vrea să vă faceți idei prea optimiste. Vedeți-l, de exemplu, pe acesta, care mi se pare tipic pentru nivelul mediu.” Agliè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ajunse o singură generatoare de vise, așa că am păstrat-o pe Pamela ca atare, în timp ce Val Irons, bodyguard-ul sexi și imprevizibil de inocent, continua să funcționeze ca hologramă. În felul ăsta am putut să-i prevăd la țanc pe Cârcotași, Pamela preluând rolul ușor isteric al lui Huidu, în timp ce Val întărea poziția gelatinoasă a lui Găinușă. Ofertele futuriste ajunseseră să curgă într-un asemenea ritm, încât n-am avut încotro și l-am dezghețat pe maestrul Gică Petrescu, singurul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
succesiune de rațiuni de indignare”, mărturisește el. Nu știu dacă indignatus și dignitas au aceeași origine etimologică, dar pentru Hessel indignarea ține organic de o practică a demnității umane și nu are nimic din puseele unui rebel sau ale unui cîrcotaș. În acest sens se adresează el tinerilor, îndemnîndu-i la o indignare cu rost : „vă doresc tuturor, fiecăruia dintre voi, să aveți un motiv de indignare. Este un lucru prețios”. „Motivele de indignare pot părea astăzi mai puțin clare într-o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
atenția specificitatea unei urbe cum este Chișinăul anilor '30, invocat pentru a retrezi la viață lumea cafenelelor unde își făceau veacul mica burghezie, dar și crema cartoforilor, a jucătorilor la bursă, a pariorilor la cursele de cai sau a comercianților cârcotași și a hoților de buzunare. Mai apoi, orașul sub teroarea roșie care se instaurează treptat, dar sigur și fără putință de a fi îndepărtată cu ușurință, înlocuind întâi numele străzilor, apoi Imnul Regal cu care se deschideau orele în școli
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de bere în târgul Iașilor”... ― Ca s-o înțelegem pe Maria “giupâneasa răpăusatului Chiriței postelnicului” e nevoie să ne amintim că unii voievozi au fost pe punctul de a fi maziliți pe seama unor “jalobe” trimise la Înalta Poartă de boieri cârcotași. Dacă voievozii pârâți nu erau maziliți, atunci cei ce se știau cu musca pe căciulă scăpau de sabie sau de ștreang doar prin fuga în țările vecine, luându-și în bejenie și jupânesele. ― Să auzim ce spune “giupâneasa Marie” . ― La
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dintre marele public și elitele culturale. Atât. Nu mi s-a părut consult să spun toate acestea la moartea omului. Dar față de atâtea provocări, am considerat inoportun să tac. 18 noiembrie 2010 O surprinzătoare jubilație cultural-comunitară Oricât de disforică și cârcotașă ar fi lumea noastră artistico-mediatică, nu cred că mă va contrazice cineva când spun că o fervoare culturală ca-n toamna asta n-am mai văzut de ani buni. Asociativitate, ingeniozitate, efervescență comunitară, jubilație spirituală, noi segmente de public, subtile
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ar vedea, și să nu le placă nimic. Nu țin deloc să intru în corul detractorilor Americii, care fac din "americanofobie" un soi de panaș. Mai ales că această "americanofobie" ia forma unui ridicol complex de superioritate. America, zice europeanul cârcotaș, a ajuns o supraputere care domină, militar și financiar, mapamondul, dar n-are distincție și rafinament. E prea frustă, prea grosolană în expansiunea ei. E viguroasă, tânără, dar n-are oboseala noastră subtilă. Nu se pricepe să se îmbrace cu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
New York-ul ca pe un oraș în continuă fierbere, incapabil să se relaxeze, grosolan și obscen, unde, cu excepția eroilor și a sfinților, e loc pentru oricine. Sunt destule lucruri de admirat în el, dar mai ușor îmi e să fiu cârcotaș, să bombăn (iarăși) că într-o catedrală din Evul Mediu european ai o amețeală metafizică, pe când, în cel mai înalt zgârie-nori din New York, ai doar o amețeală fizică, să-mi închipui orașele americane cu nenumărate televizoare aprinse în camere goale
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]