530 matches
-
în spate, dar casa era liniștită. Din când în când se auzea zăpada grea alunecând de pe acoperișul de paie. După ce zgomotul ei înăbușit se stingea, liniștea se adâncea și mai tare. „Iar tu ai fost prins în vârtejul schimbător al cârmuirii.” În urechi îi răsuna încă limpede glasul de adineauri al seniorului Ishida. „Fără îndoială că ți-e greu. Să știi că bătrânul din fața ta îți înțelege necazul mai bine decât oricine!” Iar la sfârșit slujbașul spusese ca și data trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vor duce și pentru toată slujba pe care vor trebui s-o facă; în grija lor să dați tot ce au de dus. 28. Acestea sunt slujbele familiilor fiilor Gherșoniților în cortul întîlnirii, și ce au ei de păzit sub cîrmuirea lui Itamar, fiul preotului Aaron. 29. Să faci numărătoarea fiilor lui Merari, după familiile lor, după casele părinților lor; 30. și anume, să faci numărătoarea, începînd de la vîrsta de treizeci de ani în sus pînă la vîrsta de cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Să spuneți pe nume lucrurile care sunt date în grija lor și pe care le au ei de purtat. 33. Acestea sunt slujbele familiilor fiilor lui Merari, toate slujbele pe care au să le facă ei în cortul întîlnirii, sub cîrmuirea lui Itamar, fiul preotului Aaron." 34. Moise, Aaron și mai marii adunării au făcut numărătoarea fiilor Chehatiților, după familiile lor și după casele părinților lor, 35. și anume a tuturor acelora care, de la vîrsta de treizeci de ani în sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
luat carăle și boii, și le-a dat Leviților. 7. A dat două cară și patru boi fiilor lui Gherșon, după cum cereau slujbele lor; 8. a dat patru cară și opt boi fiilor lui Merari, după cum cereau slujbele lor, sub cîrmuirea lui Itamar, fiul preotului Aaron. 9. Dar n-a dat niciunul fiilor lui Chehat, pentru că, după cum cereau slujbele lor, ei trebuiau să ducă lucrurile sfinte pe umeri. 10. Căpeteniile și-au adus darurile pentru tîrnosirea altarului, în ziua cînd l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Moise: "Strînge poporul, și le voi da apă." 17. Atunci a cîntat Israel cîntarea aceasta: "Țîșnește, fîntînă! Cîntați în cinstea ei! 18. Fîntîna, pe care au săpat-o căpeteniile, pe care au săpat-o mai marii poporului, cu toiagul de cîrmuire, cu toiegele lor!" Din pustia aceasta s-au dus la Matana; 19. din Matana, la Nahaliel, din Nahaliel, la Bamot; 20. din Bamot, la valea din cîmpia Moabului, în vîrful muntelui Pisga care caută spre pustie. 21. Israel a trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Celui Prea Înalt, cel ce vede vedenia Celui Atotputernic. Cel ce cade cu fața la pămînt și ai cărui ochi sunt deschiși: 17. "Îl văd, dar nu acum, Îl privesc, dar nu de aproape. O stea răsare din Iacov, un toiag de cîrmuire se ridică din Israel. El străpunge laturile Moabului și prăpădește pe toți copiii lui Set. 18. Se face stăpîn pe Edom. Se face stăpîn pe Seir, vrăjmașii lui. Israel face fapte mari. 19. Cel ce se naște din Iacov domnește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
a luat, după '89, o turnură care ține seama mult mai puțin de paradigma momentului pașoptist decât de un fanariotism inculcat acestei categorii în doze noi, considerabile, în răstimpul perioadei comuniste. S-au creat reflexe durabile în acest sens păgubitor. Cârmuirile ce s-au succedat după prăbușirea lui Ceaușescu, începând cu cea a lui Iliescu, au poftit o trenă "culturală", iar o bună parte din literați abia aștepta să muște din nadă. Au fost mai întâi atrași cei cu state oportuniste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
schimbă pe de-a-ntregul cugetarea omenească și deschise sufletelor un orizont nemărginit de milă și bunătate; de caritate și credință; de dragoste și speranță. Ca să dea pildă de înălțimea morală la care trebuie să se ridice tot insul ce năzuiește cârmuirea sufletească a altora sau pe cea pământească, El își pecetlui viața cu cele // mai desăvârșite virtuți, între care umilința fu piatra unghiulară a întregului Său edificiu moral. "Cel ce vrea să fie mai mare, să fie sluga tuturor", zise Acela
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dinainte: drepții se bucură din plin de condițiile pământului transfigurat, devin locuitori ai Ierusalimului ceresc; păcătoșii populează grotele extramundane; îngerii rebeli sunt închiși în temnițe pe vecie. Noua lume are o cu totul altă calitate decât cea veche, stând sub cârmuirea directă și salutară a Creatorului, iar nu sub cea arbitrară și nocivă a creaturilor. Un lucru se cuvine însă adăugat aici, și nu de cea mai mică importanță: dualismul profesat de autorii apocalipticilor nu este unul metafizic, întrucât Dumnezeu rămâne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
poată propune ovreiului ca, dacă i se va confisca prăvălia, să declare că i-o lasă lui, fiindcă și el Îi va returna mai tîrziu, dacă-l va mai găsi În viață, un sfert din cîștig. În Sătmarul de atunci, cîrmuirea ungurească a ales un perimetru de case și străzi pe care l-a Împrejmuit cu sîrmă ghimpată și unde i-a vărsat pe toți evreii ridicați din Împrejurimi, grămadă peste alții strînși deja din oraș. Axa acelui ghetou era Strada
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
că au învins, că sunt liberi, în deplină siguranță, păziți - de către gărzile tot mai numeroase - de hoți, de alcoolici, de schizofrenici, de violatori, de criminali. De propriile rătăciri, atunci când, împinși de nu se știe ce îndemn, se ridică, năuci, împotriva cârmuirii. Dar nu faci asta! Între gloată și Magistrat poate să existe înțelegere. O stare de compromis, din partea vulgului; de obediență, de orbire. Dar între stăpânire, pe de o parte, și Actor, Filozof și Romancier, pe de alta, niciodată. Ai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
cu treierătoarea de fier. 4. De aceea, voi trimite foc în casa lui Hazael, care va mistui palatele lui Ben-Hadad. 5. Voi sfărîma zăvoarele Damascului, și voi nimici cu desăvîrșire pe locuitorii din Bicat-Aven, împreună cu cel ce ține toiagul de cîrmuire în Bet-Eden; și poporul Siriei va fi dus rob la Chir", zice Domnul. 6. Așa vorbește Domnul: "Pentru trei nelegiuiri ale Gazei, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărîrea, pentru că au luat pe toți oamenii prinși de război și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
în oglindă a Împăratului, un registru de sentimente și gânduri, iar scopul său e acela de a contribui la istoria Imperiului, notând și fiind atent la viața celui în slujba căruia se află și la evenimentele ce se petrec în timpul cârmuirii sale. Așa cum îi zice și numele, este un cronicar, un istoric de un rang superior celorlalți care se ocupă cu această îndeletnicire. Baronul, Arvon Mircea, a fost un proto-Cronicar, dar niciodată unul complet. Eu, Chronosi Vladimir, sunt cel dintâi, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
rămăsese nimeni după el care să poată guverna statul, aflându-se că la Florența trăia un vlăstar din neamul acesta, și care până atunci fusese socotit drept fiul unui fierar, bolognezii trimiseră să-l caute la Florența și îi încredințară cârmuirea orașului lor, care a fost guvernat de el până ce Giovanni ajunsese la vârsta la care putea să ia în mână conducerea. În concluzie, deci, spun că un principe nu trebuie să se teamă de conspiratori atunci când poporul îi este favorabil
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
în ele cu credincioșie darurile de mîncare, zeciuiala și lucrurile sfinte. Levitul Conania avea grija lor, și fratele său Șimei era al doilea după el. 13. Iehiel, Azazia, Nahat, Asael, Ierimot, Iozabad, Eliel, Ișmachia, Mahat și Benaia erau întrebuințați sub cîrmuirea lui Conania și a fratelui său Șimei, după porunca împăratului Ezechia și a lui Azaria, căpetenia Casei lui Dumnezeu. 14. Levitul Core, fiul lui Imna, ușier în partea de răsărit, avea grijă de darurile de bunăvoie aduse lui Dumnezeu, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Imna, ușier în partea de răsărit, avea grijă de darurile de bunăvoie aduse lui Dumnezeu, ca să împartă ce era adus Domnului prin ridicare și lucrurile preasfinte. 15. În cetățile preoțești, Eden, Miniamin, Iosua, Șemaia, Amaria și Secama erau puși sub cîrmuirea lui ca să împartă cu credincioșie fraților lor, mari și mici, partea cuvenită lor, după cetele lor: 16. celor de parte bărbătească înscriși de la vîrsta de trei ani în sus; tuturor celor ce intrau zilnic în Casa Domnului ca să-și facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
doctorul Bendella publica la Iași, în "Albina romînească", un articol Despre lipiciunea holerii epidemice, prelucrat după acela al doctorului Macher Considerații în legătură cu originea holerei în India și căile pe care a pătruns și s-a răspândit în Europa. Autorul recomanda cârmuirii din Moldova să aibă grijă "întîi ca săracul să fie în stare a-și cumpăra ieftin hrană bună"209. De asemenea, în "Curierul romînesc" din București, a fost tipărită, tot în 1847, după periodicul "Organul luminării" din Blaj, traducerea unui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a se autoriza doar înmormîntările în afara orașului 270. Primul județ din Principatul muntean atacat de holeră a fost Prahova, datorită negustorilor și căruțașilor care circulau pe drumul Brăilei. Astfel, la 24 mai/5 iunie, Departamentul din Lăuntru s-a adresat cârmuirii județului, dîndu-i instrucțiuni privitoare la prevenirea și combaterea holerei. Casele molipsite să fie izolate și curățate, iar cei contaminați să fie feriți de orice contact cu alte persoane. În orașele și satele unde se va manifesta boala, locuitorii "de clasa
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vecie înaintea Ta! Căci Tu, Doamne Dumnezeule, ai vorbit, și, prin binecuvîntarea Ta, casa robului Tău va fi binecuvîntată pe vecie." $8 1. După aceea, David a bătut pe Filisteni și i-a smerit și a luat din mîna Filistenilor cîrmuirea capitalei lor. 2. A bătut pe Moabiți, și i-a măsurat cu o frînghie, punîndu-i să se culce la pămînt; a măsurat două frînghii ca să-i omoare, și o frînghie plină, ca să-i lase vii. Și Moabiții au fost supuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
sunteți trupul lui Hristos, și fiecare, în parte, mădularele Lui. 28. Și Dumnezeu a rînduit în Biserică, întîi apostoli; al doilea, prooroci, al treilea, învățători; apoi, pe cei ce au darul minunilor, apoi pe cei ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cîrmuirilor, și vorbirii în felurite limbi. 29. Oare toți sunt apostoli? Toți sunt prooroci? Toți sunt învățători? Toți sunt făcători de minuni? 30. Toți au darul tămăduirilor? Toți vorbesc în alte limbi? Toți tălmăcesc? 31. Umblați dar după darurile cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
pescuit, în excursie pe vârful muntelui și dacă la un loc sunt măcar doi oameni, veți auzi aceleași chestii, fără să mai trebuiască să vină cei de la IRES, să ne spună cum stă problema, cu direcția noastră imprimată de actuala cârmuire. Mă mir că nu se așează Băsescu în crucea târgului, cu mâinile în șolduri și să se stropșească la noi, așa cum numai dumnealui a învățat de pe puntea mineralierului. Și să întrebe: „Bă, am intrat în NATO? Hâc, am intrat. Am
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
făcuse loc o intuiție. Oare să fie vorba despre... meconiu? — Meconiu? repetă Încet spițerul. — Substanța care se extrage din macul de la Răsărit, despre care scrie Plinius cel Bătrân. Aceea cu care marele Împărat Marcus Aurelius Își alina chinurile și grijile cârmuirii. Văd că știința Îți este pe măsura faimei dumitale, messer Alighieri, se mărgini să răspundă celălalt, cu o expresie indescifrabilă. E bunul meu cel mai de preț. Cel mai secret. Și mi-ai face cinste dacă, acum, vei fi dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
privilegiul de a ne folosi de părerea sa În unele domenii cu mult mai elevate ale Învățăturii? Spune-ne, mai curând, ce opere te gândești să Întreprinzi, În puținele ceasuri de zăbavă pe care ți le lasă Îndatoririle dumitale de cârmuire? — Mă gândesc la o scriere În care, ca Într-un banchet, i se va Împărți oricui dorește pâinea științei, răspunse Dante. — Un banchet? Întrebă un glas care Îl determină să se răsucească. În spatele lui Își făcuse apariția Cecco Angiolieri. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Îl Îndrăgesc. Împărtășim o aceeași pasiune, cu siguranță nu pentru poezie. Iar tocmai această afinitate poate crea ideea unei obișnuințe precedente. Dar acum chiar că trebuie să te salut. Nu vreau să Îți răpesc timp prețios din obligațiile dumitale de cârmuire. Sau din altele, conchise Veniero cu o străfulgerare vicleană În ochi, pe care și-i Îndreptase spre ușa schimbătorului de valute. Dante Îl urmări cu privirea pe bărbatul care se Îndepărta, iar apoi intră În prăvălie cu pas hotărât. Proprietarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
capetele balaurului, le voi avea pe toate celelalte. După ce căpetenia gărzilor se Îndepărtă, o agitație frenetică puse stăpânire pe Dante. Prin urmare, răul se revărsa și, din subterana de la San Giuda, ataca nici mai mult nici mai puțin decât camerele cârmuirii? Era exasperat. Ieși sub imperiul furiei, ajungând În piață aproape fără să Își dea seama. Își simțea din nou capul În flăcări, În timp ce se Îndrepta spre taverna lui Baldo. Și de astă dată, sub pretextul secretului, evitase escorta. Astfel se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]