1,691 matches
-
pasă! Fiindcă și ele au o căsuță unde au un pat și o masă, sobă cu plită, deci iarna nu prinde nici o furnicuță nepregătită. Cămara e plină, vă spun, cu de toate, boabe de grâu, fructe confiate, au mălai, făină, cârnați și slănină, lapte la pet și ciocolată au berechet. Și-n mușuroi, pentru cei îndemânatici, sunt fabrici unde mămicuțele lucrează să-și îmbrace furnicuțele, fac căciulițe, bluzițe, plovărașe ciorăpei și ghetuțe pufoase. Au grădinițe, școli, teatre, cinematografe, mănâncă popcorn și
CE FAC FURNICUŢELE IARNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358393_a_359722]
-
Nu mai ară, nu mai sapă, Lapte nu mai mulg la vacă; La ei sunt toate șmenuite, Cu otrăvuri ghiftuite Și românul le înghite! Măcar azi de ziua ta, Ziua ta, săracă țară, Voi mânca ceva curat: O fasole cu cârnați Și poate vesel o să fiu De-oi bea și-o gură de rachiu, La mulți ani, sărmană țară! Referință Bibliografică: La mulți ani, sărmană țară! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011. Drepturi
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
de fiecare dată că Sfântul Crăciun, este sărbătoarea sărbătorilor, sărbătoarea darurilor. În mintea mea de copil, asociam această mare sărbătoare cu mirosurile de cozonac, fructe aduse din podul casei ținute în fân, miz de nucă prjit în tavă, sărmăluțe și cârnați. Pe lângă toate acestea, darurile pe care le primeam de la bunica; căciulă, fular, mănuși și ciorăpei împletiți din lână toarsă. Magia zilei de Sfântul Crăciun, era atât de frumoasă pentru mine când bunica și bunicul, mă luau de mână și mergeam
DE SFÂNTUL CRĂCIUN ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358056_a_359385]
-
când, omul mai pune gaz pe foc. Apoi așteaptă să se stingă, să rămână cărbunii. Marișica lui îl secundează cu atenție, pândindu-i orice mișcare, să nu cumva să-l scape din lesă. C-așa-s marișicile. Posesive. Cotletele, micii, cârnații, pulpițele sfârâie mai târziu, ispitindu-ți nările fremătânde. Într-un final, ne vine și nouă rândul, Voicăi, lui Titico și Giovannei să stea de veghe la grătar, să nu se ardă fripturile. În hamac - eu citesc aforisme despre senectute și
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
pâini micuțe). În timp ce aleargă de la o poartă (ușă) la alta utilizează strigături specifice evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, cârnațul simbolizând bogăția casei „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
micuțe). În timp ce aleargă de la o poartă (ușă) la alta utilizează strigături specifice evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, cârnațul simbolizând bogăția casei „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele sunt
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, cârnațul simbolizând bogăția casei „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele sunt cântece populare ce mărturisesc nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. „Când vine iarna geroasă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
Vorbind de mâncare, am să fac o mică digresiune și am să critic puțin bucătăria englezească... Mi se pare destul de proastă! Și ca să înțelegeți mai exact la ce mă refer am să vă dau câteva exemple. Breackfast: fasole uscată cu cârnați prăjiți, cartofi pai, șuncă prăjită, ouă făcute ochiuri, ceapă, ciuperci călite în ulei și pâine prăjită (a se citi pâine prăjită în tigaie!). Și astea toate la micul dejun, încununat cu ceaiul lor minunat, adus de peste mări și țări... Ce
JURNAL LONDONEZ (11) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358626_a_359955]
-
oase să scadă până devine vâscoasă. - folosiți usturoi românesc, cu coaja rozalie. Scriitorul Constantin Bacalbașa (1856-1935) afirmă în cartea "Bucureștii de altădată", că mititeii au fost inventați tot în restaurantul "La idee", când proprietarul, rămas fără mațe de oaie pentru cârnați, a pus carnea direct pe gratar. Însă bucătarul de la Carul cu Bere, localul vecin, susținea, pe la 1920, altceva. Care a avut primul ideea? Într-o scrisoare în care îi dezvăluie unui apropiat rețeta secretă a mititeilor, el spune că micii
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau prune afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare, Vinerea (numită Vinerea Neagră) mare și Sâmbăta Mare ținea Post
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
bairam, Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam. Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână, Apoi se-ntoarce către noi și dă lehamite din mână: - Veniți și m-ajutați să iau cârnații de pe coș și-o tobă Apoi s-aducem niște lemne să nu se stingă focu-n sobă. E-un viscol de sfârșit de veac ce ne pătrunde până-n oase, Iar lupii urlă-n depărtăre ca prin siberii viforoase. Mă uit la
CHEF DE SÂNTION de SORIN OLARIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359432_a_360761]
-
altuia! Râseră cu toții la vorbele crețului. Îi făcură semn să li se alăture. Ar fi refuzat bucuroasă, dar nu voia să îi jignească. Curând, în față, îi apăru o bucată de slănină, o jumătate de ceapă roșie, câteva bucățele de cârnaț și un colț gros de pâine. - Ia acolo și mănâncă cu suflet! La câmp nu ciugulești ca păsărica! Aici muncim împreună, mâncăm împreună și ne distrăm împreună! Așa rămase din acea zi. Munceau împreună, mâncau împreună și râdeau împreună. Învăță
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
bairam, Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam. Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână, Apoi se-ntoarce către noi și dă lehamite din mână: - Veniți și m-ajutați să iau cârnații de pe coș și-o tobă Apoi s-aducem niște lemne să nu se stingă focu-n sobă. E-un viscol de sfârșit de veac ce ne pătrunde până-n oase, ... Citește mai mult E frig și ninge ne-ncetat, ne-am strâns la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
bairam,Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam.Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână,Apoi se-ntoarce către noi și dă lehamite din mână:- Veniți și m-ajutați să iau cârnații de pe coș și-o tobăApoi s-aducem niște lemne să nu se stingă focu-n sobă.... E-un viscol de sfârșit de veac ce ne pătrunde până-n oase,... XVI. CÂND NU VOI MAI FI, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
și conducerea Uniunii Scriitorilor. Ne-a parvenit la redacție un document senzațional, trimis și către DNA, în care scriitorul Nicolae Bălașa, reprezentant al CNA în teritoriu, acuză mai multe persoane din conducerea USR că i-au solicitat 8.000 euro, cîrnați, carne de miel și pește pentru a fi primit ca membru! Banii trebuiau să ajungă la doi dintre vicepreședinții USR, Gabriel Chifu și Nicolae Prelipceanu, iar cîrnații au fost îndesați în frigiderul lui Gabriel Coșoveanu, președintele filialei Dolj a USR
SĂ FIE DOAR LA OLTENI? MIRA-M-AŞ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359080_a_360409]
-
mai multe persoane din conducerea USR că i-au solicitat 8.000 euro, cîrnați, carne de miel și pește pentru a fi primit ca membru! Banii trebuiau să ajungă la doi dintre vicepreședinții USR, Gabriel Chifu și Nicolae Prelipceanu, iar cîrnații au fost îndesați în frigiderul lui Gabriel Coșoveanu, președintele filialei Dolj a USR! „Gabriel Chifu s-a mutat de curînd în București, E VAI DE CAPUL LUI și trebuie să-l ajutăm și noi cu 2000 euro, ÎN DEFINITIV AȘA
SĂ FIE DOAR LA OLTENI? MIRA-M-AŞ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359080_a_360409]
-
malul Dunării! Nicolae Bălașa crede că dosarul său de primire în USR a fost respins pentru că nu a urmat sfatul lui Valentin Bazăverde și nu a a achitat cei 2.000 euro, însă precizează și care au fost argumentele oficiale: CÎRNAȚI ȘI CARNE DE MIEL - ALTE CONDIȚII PENTRU INTRAREA ÎN USR Dornic să facă parte dintre membrii USR, Nicolae Bălașa a depus o nouă cerere și în anul 2011. Același Valentin Bazăverde l-a chemat și i-a comunicat că nu
SĂ FIE DOAR LA OLTENI? MIRA-M-AŞ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359080_a_360409]
-
a derulat totul în mijlocul Craiovei, la „o oră foarte matinală pentru a nu fi văzuți”, și ne apucă rîsul: Paul Arețu, poet minor din Craiova, numit redactor șef al revistei „Ramuri”, venea însoțit de nepoata lui pentru a lua niște cîrnați și carne de miel numai pentru a-i arăta drumul către mult visatul statut de membru al USR! De fapt, Paul Arețu n-a făcut altceva decît să-i spună lui Nicolae Bălașa că trebuie să-i ducă un plocon
SĂ FIE DOAR LA OLTENI? MIRA-M-AŞ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359080_a_360409]
-
necumpătarea asta grosolană până la îngrețoșare o așteaptă Mântuitorul de la noi în aceste zile de mare sărbătoare moral-spirituală?... Atunci când pentru tot mai mulți creștini de diverse vârste, diferența dintre Nașterea și Învierea Mântuitorului se face doar cu stomacul („De Crăciun mâncăm cârnați și sarmale, iar de Paști ne ospătăm cu cozonac, ouă roșii și miel”, răspund standard intervievații), consider că pentru toți aceștia credința este de fațadă, iar creștinismul lor se reduce la o tainică și interminabilă filovrăgeală. 3) ” Uneori când n-
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
de ceapă prăjită? Desigur. Emil Brumaru a demonstrat acest lucru în mai multe volume, dintre care unul e intitulat: „Dulapul îndrăgostit” Găsești acolo, tot ce are omul într-o cămara sau într-un beci: conserve, murături, bulion, fasole, șunci afumate, cârnați și cartofi, varză murata și toate celelalte avuții ale omului, strânse cu tot dichisul pentru iarnă. Un alt autor „domestic” a fost Petre Stoica, un poet care s-a decis, într-un moment al vieții sale, spre bătrânețe, să-și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359143_a_360472]
-
Național, din București. La țară, tăietorul de porc era una dintre cele mai respectabile meserii, comparabilă în această perioadă a anului, cu cea de dascăl la biserică. O figură aproape mítică, tăietorul de porc este cel care aduce, pe lângă carne, cârnați, jumări, și sănătate copiilor (când le face o cruce cu sânge pe obraji, ca să fie rumeni și sănătoși tot anul) și un an mănos adulților (când zice, doar privind slănina șoldanului, dacă va fi un an ploios sau secetos). La
Ne pleacă meseriașii () [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
ca cea de la Poiana Sibiului, când ne întâlneam de Sărbători. Îmi aduc aminte că în copilărie crăpau pietrele de frig în puterea iernii, când noi umblam cu colindul pe uliță, întrebând dacă “Ne dați ori nu ne dați, pâine și cârnați”. Vorbind despre Poiana Sibiului, sat de ciobani, care încă mai păstrează tradiția venită din negura vremilor, acum Poienarii sunt toți conectați pe Facebook; am fost onorată sa ma alătur și eu grupului lor. De acolo primisem în ajunul Crăciunului următoarele
Despre Sărbători: Din alte lumi, din alte timpuri, de Milena Munteanu () [Corola-blog/BlogPost/339349_a_340678]
-
lipsită de griji a lui Virgil. Nicoleta rămase fără lucru pentru că fu prinsă cu nereguli mari în gestiune. De fapt pe lângă neregulile ce ea le făcea în colaborare cu șeful restaurantului, puneau apă în butoaiele cu bere, micșorau porțile de cârnați pentru clienți, scoteau astfel sume mari de bani pentru că vindeau acele porții micșorate la preț normal. Dar veni un control inopinant și fură prinși, se deschise o anchetă iar Nicoleta fu reținută la miliție pentru ceva timp. Avu nevoie de
POVESTEA UNUI ÎNVINS (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341198_a_342527]
-
Ce minune mai poate fi si asta?". Mergând în tăcere pe drumul spre casă, bătrânul Ion își aminti de vremurile când - în putere fiind - petrecea ziua de Moș Ajun, acasă lângă copiii săi frumoși. Masa lor era plină de bucate: cârnați, caldabosi, friptură de porc și pui, salate, sarmale, prăjituri și cozonaci, pălincă, vin și alte bunătăți. Sprijinit de brațul acelui Moș Crăciun bătrânelul nostru a ajuns acasă. Deschise încet ușa de la casă și bătrânelul amuțise. Odaia era caldă, focul își
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
Tata? Nici de el nu știe... Că tot se-nalță peste gard, La stâlpul porții, lângă brad Și tot oftează, ros de dor, Strigând la tine în pridvor. Fără tine casa-i goală, Nu mai fierb sarmale-n oală; Nici cârnați n-avem, nici chișcă, Toate le făceai, mămică!... Eu știu că Domnul este bun Și, poate-n seara de Ajun, O să-ți dea o învoire, Măcar, de Crăciun, trei zile. Referință Bibliografică: Vino, mamă, de Crăciun! / George Safir : Confluențe Literare
VINO, MAMĂ, DE CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341486_a_342815]