675 matches
-
Alifie cu unt sau untdelemn, cu var nestins sau cu cărbune de ciocălăi de porumb, făcuți cenușă. Se mai aplică pe bube pulbere de scaieți arși (pisați) sau aluat fierbinte din făină de porumb. BUBE OARBE (bube chioare, bube mocnite, cârtițe, udme, otme, umflături, broaște, uime, tătărci, scurte, adenite) Termen generic pentru diferite bube mari, fără cap, care se fac sub piele, la Încheieturi, pe ceafă, la gât, la coapse, pe fese, subsiori, la stinghii. Tratamente aplicate: Legători cu ceapă coaptă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic. Trismus. Parotidită epidemică: fălcăriță, gușarniță, purcică. Choleră: holeră. Pesta: ciumă, buboasă, Maica călătoarea. Intoxicație: adăpat, otrăvire. Morvă: răpciugă. Farcin: cârtiță. Alcoolism: beție. VII. Boli de piele Polihidroză: asudarea mâinilor, asudarea picioarelor. Urticarie: blândă, spuzeală. Acnee: coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii, spurcat, lișai. Zona Zoster. Herpes Zoster: foc viu. Herpes: arșiță, spuzeală
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
răni, tăieturi Echimoze: vânătăi, vânătări. Contuzii: lovituri, pălituri, cucui. Crăpături: plesnituri Arsuri Eritem: opăreală. Degerături Bătături Excoriații: jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere: bube, buboaie, bubițe, bubușoare, buburuze, căței, cârtiță. Adenită: udmă, uimă, scurtă, tragăn.flegmoane: umflături, cârcin. Chist sebaceu: broască, modâlcă. Luxații: scrântituri, schintituri. Fracturi: frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ribună literară” în care explică pentru ce s‐ au hotărât să întemeieze o rubrică cu un astfel de titlu. Tribună la care s‐au publicat: „Domnul poporului”, de I. Adam; „Casa dracului”, „Răvaș e de la oaste” de Gheorghe; „Ciocârlia și cârtița”, de Tr.; „După ploaie” de Ioan V. Nestor etc. La rubrica „Foița ziarului Răsăritul” se publică: „Săptămâna literară” de Pamfil Șeicaru - Almanahul Societății Scriitorilor Români pe anul 1913 care face referiri detailate la conținutul revistei „Freamătul” (nr. 11 anul II
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și MKULTRA. Ultimul permitea experților CIA să pună la punct un program special prin care se puteau forma așa numiții „candidați manciurieni” (politicieni, oameni de afaceri, spioni ori asasini profesioniști controlați mental) și disemina, ulterior, În societate ca niște adevărate “cârtițe În adormire”. Până În momentul “reactivării” fiecăruia pentru o misiune anume. De data aceasta, prin “Aquarius”, din anii ’60, se urmăreau obiective mult mai ambițioase: impunerea, prin manipulare socială, a unei noi culturi unui grup social distinct; constituirea unor modele de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv asupra formei. Figurile narative nu contează (cîrtița, racul, zîna sau fratele de cruce joacă în basm rolul adjuvantului eroului); ceea ce reprezintă esența demersului este degajarea "structurii povestirii" prin evidențierea relațiilor de paralelism, opoziție, inversiune etc. Principala obiecție adresată din această perspectivă structuralismului a fost omogenizarea valorică (un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sus. Nu degeaba s-a spus, că România este țara unde revoluțiile se fac numai cu învoire de la stăpânire, sau mă rog, cu învoire și ajutor de la stăpânii cei mari ai lumii. Când nu au un ajutor dinafară, stau precum cârtițele, o iau peste ochi zilnic, vegetează și tac! Al dracului mai tac! Dar au descoperit că există acum un loc, unde poate să mai răbufnească și el, internetul. Cred că internetul este terenul cel mai propice pentru ca românul, sub acoperirea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
regrete, spaimă, neputință, că sângele din mine a început, oh! prea devreme să se domolească. În singurătățile Eului ("acest înăuntru vast") cutreieră spectrul morții; persistă amenințător haosul primordial: În noi e atâta beznă"! În "țara infernului", terifiantă, "labe reci de cârtiță", "vine tăiate", "sori măcinați în nori de cafea, / cascade de cretă, / vulturi ciocnindu-se în spațiu / de vărsăturile nopților" configurează expresionistic delirul, iregularul, în registre sugerând tenebrosul, marcând căderea în impur și macabru. Infernul lui Ioan Alexandru, oripilant, e totuna
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aude de undeva de sub podeaua scenei? Limbajul folosit de prinț și detaliile jocului actoricesc plasează spectrul defunctului rege printre spiritele ce bântuie, potrivit superstițiilor populare, spațiile subterane; mai mult decât atât, Hamlet se adresează fantomei în termeni familiari, îi spune „cârtiță bătrână”, „flăcău cumsecade”, „amic”, deplasând astfel întreaga tonalitate a situației de la teroarea tragică spre teama naivă a omului simplu, umil și cu frică de Dumnezeu. Shakespeare se apropie aici cel mai mult de problema fundamentală a teatrului: a crede sau
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pîine (2); plăcere (2); produs (2); rădăcină (2); recoltă (2); roșie (2); salată (2); soare (2); tigaie (2); țăran (2); America; apetisant; banal; beci; bondar; bordel; borș; bucate; bucurie; bucuros; buni; calorie; cartof prăjit; cartofi pai; cartofi prăjiți; castraveți; ciorbă; cîrtiță; colesterol; copilărie; cotidian; Covasna; cuib; curățit; deget; doi; faimos; foamete; fry; frumos; găini; gîndac; gîndaci; gust; gust bun; ieftin; irlandezi; iubit; iute; întuneric; ketchup; KFC; kilogram; kiwi; leguminoasă; lucru; masă; Mc Donalds; miracol; mîncat; dar de mîncat rar; mîndrie; moale
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); a zări (2); 1 aprilie; acolo; aluzie; amăgeală; amuzant; apare; aparente; aparența; apariție; a apărea; arăta cumva; a arăta; a se arăta; asemăna; aspect; atent; avea; avion; bolnav/ă; a fi bună; calm; calvar; caracterizare; chiar; chip; cică; cinema; cîrtiță; clar; coafor; comunicare; concret; confuz; confuzie; corul; cred; crez; cunoscut; curios; demn; deșteaptă; dezamăgire; discret; discriminare; dispare; disperat; dispoziție; distrat; doar; dragoste; dubios; elegant; emoționant; este; nu este; exactă; ezitare; fățarnic; două fețe; mai multe fețe; fițe; a fost; frică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
muntele, întunericul și lumina: Va mângâia pietrele și le lasă gravide/ Fără nici o rușine/ Ca un porc." ("Miez") Poetul încearcă să-și reprezinte sufletul; acesta este burete, perie, stea sau telescop. Privim cu sufletul lumea, întunericul și lumina; ca niște cârtițe, săpăm, suntem încă supuși instinctualității și nepregătiți să-l primim. "Mă gândesc că tu ne încurci/ Că ne ești prea de vreme, suflete/ O, suflete bun la toate". Poetul pare a ironiza obișnuința de a pune în toate suflet, când
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să atîrne, ca să mănînce lupii pe acel mînz, astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei să nu te doară capul. (Gh.F.C.) De vrei să-ți îngrași calul, taie o cîrtiță și pune-i-o în grăunțe. (Gh.F.C.) Cică la început Dumnezeu îl făcuse pe om cu aripi, ca să poată zbura. Calul l-a rugat pe Dumnezeu să-i ia aripile, zicînd că-l va duce în spinare ca vîntul. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă nu-i mînca o bucățică de caș, că altfel îți rămîne pielea tot neagră și crăpănoasă. Căciulă Să nu umbli vara cu căciulă, că tragi a iarnă. Cușma sau pălăria nu se pune pe masă, căci la din contra, cîrtița ar scoate în livadă mulțime de mușuroaie, ca cușma sau pălăria. Cădelniță Cînd i-a pica popii cărbuni din cădelniță la un mort, va mai muri și altcineva. Călătorie Se crede că dacă se piaptănă o femeie și-și împletește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ușă spre fundul casei, trage să vie oameni în casă; așa fac cîrciumăresele, ca să vie oameni mulți la cîrciumă. Cîrpeală Să nu cîrpești miercurea și vinerea, că nu ține mult treaba. Cîrstel Dacă te spurcă cîrstelul*, toată vara te beși. Cîrtiță Cînd cineva e bolnav de cîrtiță*, să ia o cîrtiță (sobol) și să o omoare între degete, la spate, ca să nu vadă cîrtița, că dacă o vedea, omul nu se mai face bine. Ca să ferești răzoarele cu legume de mușuroaiele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vie oameni în casă; așa fac cîrciumăresele, ca să vie oameni mulți la cîrciumă. Cîrpeală Să nu cîrpești miercurea și vinerea, că nu ține mult treaba. Cîrstel Dacă te spurcă cîrstelul*, toată vara te beși. Cîrtiță Cînd cineva e bolnav de cîrtiță*, să ia o cîrtiță (sobol) și să o omoare între degete, la spate, ca să nu vadă cîrtița, că dacă o vedea, omul nu se mai face bine. Ca să ferești răzoarele cu legume de mușuroaiele cîrtițelor, pune în capul răzorului o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așa fac cîrciumăresele, ca să vie oameni mulți la cîrciumă. Cîrpeală Să nu cîrpești miercurea și vinerea, că nu ține mult treaba. Cîrstel Dacă te spurcă cîrstelul*, toată vara te beși. Cîrtiță Cînd cineva e bolnav de cîrtiță*, să ia o cîrtiță (sobol) și să o omoare între degete, la spate, ca să nu vadă cîrtița, că dacă o vedea, omul nu se mai face bine. Ca să ferești răzoarele cu legume de mușuroaiele cîrtițelor, pune în capul răzorului o furcă cu caier și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
miercurea și vinerea, că nu ține mult treaba. Cîrstel Dacă te spurcă cîrstelul*, toată vara te beși. Cîrtiță Cînd cineva e bolnav de cîrtiță*, să ia o cîrtiță (sobol) și să o omoare între degete, la spate, ca să nu vadă cîrtița, că dacă o vedea, omul nu se mai face bine. Ca să ferești răzoarele cu legume de mușuroaiele cîrtițelor, pune în capul răzorului o furcă cu caier și fus, căci cîrtița își va face de lucru cu ele și nu-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd cineva e bolnav de cîrtiță*, să ia o cîrtiță (sobol) și să o omoare între degete, la spate, ca să nu vadă cîrtița, că dacă o vedea, omul nu se mai face bine. Ca să ferești răzoarele cu legume de mușuroaiele cîrtițelor, pune în capul răzorului o furcă cu caier și fus, căci cîrtița își va face de lucru cu ele și nu-ți va supăra răzoarele. Cîrtița a fost un băiat de popă, pedepsit pentru că își tot mărea moșia, mutînd pietrele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să o omoare între degete, la spate, ca să nu vadă cîrtița, că dacă o vedea, omul nu se mai face bine. Ca să ferești răzoarele cu legume de mușuroaiele cîrtițelor, pune în capul răzorului o furcă cu caier și fus, căci cîrtița își va face de lucru cu ele și nu-ți va supăra răzoarele. Cîrtița a fost un băiat de popă, pedepsit pentru că își tot mărea moșia, mutînd pietrele de hotar. (Gh.F.C.) Clește Cine ține cleștele de urechi, neamurile lui sînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedea, omul nu se mai face bine. Ca să ferești răzoarele cu legume de mușuroaiele cîrtițelor, pune în capul răzorului o furcă cu caier și fus, căci cîrtița își va face de lucru cu ele și nu-ți va supăra răzoarele. Cîrtița a fost un băiat de popă, pedepsit pentru că își tot mărea moșia, mutînd pietrele de hotar. (Gh.F.C.) Clește Cine ține cleștele de urechi, neamurile lui sînt de țigan. Clopot Cînd se toarnă un clopot, pentru ca să sune frumos, trebuie să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune sub pască și apoi se dă ea cu crucea ceea pe lopată și în cuptor; dacă a ars crucea de paie în cuptor, apoi se zice că omul va muri în acel an. Se crede că dacă face cîrtița movilă sub păretele casei va muri cineva din acea casă. în casa unde zace cineva, dacă se bat și se mușcă mîțele, bolnavul va muri. Cînd urlă cînele e semn că va muri cineva în acea casă. Dacă fac cînii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub gît cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină mic, cu coajă moale părul-porcului - boală de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
am evalua-o fără să luăm în calcul frumusețea urâtului, elogiată de Aristotel. "Mândru ca un păduche" (Fier comme un pou) nu e nici ea o expresie întemeiată; înverșunarea noastră împotriva păduchelui aduce mai degrabă cu o reglare de conturi. Cârtiță "Orb ca o cârtiță" (Myope comme une taupe): Dotată cu ochi minusculi, abia vizibili, cârtița nu e mioapă, ci pe jumătate oarbă, ceea ce nu constituie de fapt un handicap, dat fiind că își petrece în întuneric cea mare parte a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]