2,091 matches
-
printr-o pădurice în Poiană, din Poiană în partea stângă dădeai în locul numit Curpeniș și în Curătură (o poiană făcută cu toporul în pădurea verde!) unde creștea viță de vie sălbatică și alte plante cu tulpină tip vrej, care se cățăra pe copaci. Urcând se ajunge la Fântâna lui Dugheanu (un loc de adăpat vitele și oile). Numele nu vine de la cineva numit Dugheanu, nici de la dugheană, fiindcă nu are sens, vine, mai sigur, de la „a dughi”, a înghiți apă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ziuă și un firicel de purpură sfîșia norii și se presăra pe fațadele micilor palate și ale marilor case senioriale care flancau bulevardul Tibidabo. Tramvaiul albastru se tîra alene prin semiîntuneric. Am alergat după el și-am izbutit să mă cațăr pe platforma din spate, sub privirile severe ale controlorului. Cabina din lemn era aproape goală. Doi călugări și o doamnă În doliu, cu pielea cenușie, se legănau adormiți În acel du-te-vino al caleștii cu cai nevăzuți. — Merg numai pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
în când Ata urca împreună cu două-trei femei din sat și se întorcea încărcată cu fructe verzi, dulci și savuroase. Atunci se coceau nucile de cocos și verișoarele și verișorii ei (ca toți băștinașii, Ata avea o puzderie de rubedenii) se cățărau ca un roi pe copaci și aruncau jos fructele coapte. Le desfăceau și le puneau la soare să se usuce. Apoi tăiau coaja numită copra și o puneau în saci, iar femeile îi cărau pe la negustorii din satele de lângă lagună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
a vedea vreun bolnav dă-mi te rog ceva să beau, că altfel o să mor de sete. Pour l’amour de Dieu, dă-mi te rog o nucă de cocos. Ata strigă și un băiat veni fuga într-acolo. Se cățără într-un copac și imediat aruncă o nucă de cocos coaptă. Ata îi dădu o gaură și doctorul trase o sorbitură lungă și înviorătoare. Apoi își răsuci o țigară și se simți mai bine dispus. — Ei, unde e roșcatul? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nu mai fusese călcată de picior de om. Nici nu era ușor s-o mai găsești. Uneori trebui să meargă împleticindu-se pe lângă pârâu, iar alteori să-și croiască drum printre arbuștii deși și țepoși. Adeseori fu obligat să se cațăre pe stânci pentru a evita cuiburile de viespi și tăuni atârnând în pomii de deasupra capului. Tăcerea era intensă. Cu un oftat de ușurare ajunse în sfârșit la căsuța nevopsită, acum într-un hal îngrozitor de dărăpănare și neîngrijire. Dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lui, spre schelărie. Brandan Încerca să fugă pe acoperișuri, nu pe străzile Florenței, unde ar fi putut să fie văzut de vreo patrulă. Schelăria, alcătuită din stâlpi legați cu funii de cânepă, se legănă amarnic sub greutatea umbrei ce se cățăra cu repeziciune spre partea dinspre absidă. Ultimele scânduri ale etajului de sus se terminau În golul uneia din ferestrele naosului, care dădea spre acoperiș. Dante alergă spre partea opusă, Încercând să Îi taie calea, și Începu să se cațere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se cățăra cu repeziciune spre partea dinspre absidă. Ultimele scânduri ale etajului de sus se terminau În golul uneia din ferestrele naosului, care dădea spre acoperiș. Dante alergă spre partea opusă, Încercând să Îi taie calea, și Începu să se cațere și el cu greu. Acolo sus, spre căpriori, orice zgomot era amplificat de ecou, și deși nu vedea pe nimeni avea impresia că era Înconjurat de trupuri În mișcare. Continua să scruteze În beznă, căutându-și adversarul. Într-acestea, schelăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
că deslușise măcar o clipă cu adevărat silueta călugărului pe schele. Se avântase acolo, sus, călăuzit de niște zgomote și de niște ecouri neclare, și mai ales de rațiune, care suscitase imaginea acelui om. Dar dacă Brandan nici măcar nu se cățărase până la Înălțimea și, Într-un fel misterios, printr-un truc infam asemănător cu acela, sfruntat, al Fecioarei, Îl Înșelase? Începu să coboare grijuliu. Ajuns jos, alergă spre ușă și pătrunse În sacristie, dar și aceasta era pustie. Într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ancoreze mai apoi cu frânghiile. Într-adevăr, de câteva clipe, colosala roată de mai bine de zece coți diametru Începuse să Încetinească, iar reînvierile mortului deveniseră mai sporadice. În cele din urmă, se opri de-a binelea. Doi străjeri se cățărară cu grijă peste schelăria de bârne care o susținea, până când ajunseră la punctul unde trupul rămăsese Înțepenit. De acolo, ajutându-se cu frânghiile, coborâră macabra Încărcătură până Într-o bărcuță ce aștepta pe râu. Dante rămăsese pe mal. - Alungați-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
urgență!!!, dar apa învinsese lumea. Loredana a văzut la televizor nesfârșite șiruri de sate acoperite de apă, undeva pe lângă Siret, pe acoperișul unei case care de-abia se ținea din cauza vântului și a apelor, rămăsese un copil singur, supraviețuise puhoiului, cățărându-se sus, peste chirpici și peste table, plângea înconjurat de ape, dar un jandarm îl salvase, coborâse pe scară dintr-un elicopter care zbura pe deasupra coșmeliei și salvase puiuțul, pe alt acoperiș stătea o căprioară speriată, lumea plângea disperată, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
așa ceva. Odată, când Burne a trecut la un metru distanță, total absent, cu mintea la mii de kilometri, Amory aproape că a făcut un șoc din pricina bucuriei romantice cu care l-a urmărit cu privirea. Burne dădea impresia că se cațără pe Înălțimi unde alții nici nu puteau visa să pună piciorul. — Îți comunic, i-a declarat Amory lui Tom, că e primul contemporan pe care-l recunosc a-mi fi superior ca minte. — Prost moment ți-ai ales ca să recunoști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
sus, În Westchester County, iar cineva menționase faptul că Annette Kellerman, fusese În vizită acolo cândva și plonjase În apă de pe acoperișul unei cabane de vacanță dărăpănate, de la o Înălțime de zece metri. Rosalind insistase imediat ca Howard să se cațere cu ea pe acoperiș, ca să admire priveliștea. După un minut, cum stătea el pe marginea acoperișului, bălăbănindu-și picioarele, o umbră țâșnise pe lângă el. Rosalind, cu brațele Întinse Într-o splendidă săritură de lebădă, sfâșiase aerul, pătrunzând În apa limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
s-o irosim întrebându-ne dacă ceea ce facem are vreun rost sau nu. Dacă existăm și credem în chemarea noastră, atunci cu siguranță are rost. Peste tot în lume sunt figuri din acestea ca niște elefanți ai lui Dali, oameni cățărați pe niște catalige înalte până la cer, acolo unde mai există încă un dram de aer curat. Ei se plimbă prin lume îndrugând vrute și nevrute, învățând lumea cu binele și tăifăsuind, din când în când, cu niște drumeți cu care li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
care chiuie. Salut! Salut! Au speriat animalele, sunt bărbați și femei durdulii care s‑au învârtit de niște slujbe pe viață și‑și permit în sfârșit să facă ceva care n‑are nici sens, nici scop, și anume: să se cațere pe munți. Pe Sophienalpe, pe Schöpfl, pe Satzberg. Îmbrăcați într‑un costum sportiv ce aduce vag cu portul din Stiria. Dar ei sunt orășeni, iar elementul rural e un semn de belșug, semn că lumea nu mai trăiește la țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
însăși, și se împing unul pe altul în spate, spre prăpastie, fiindcă fiecare vrea să ajungă el primul. Anna îl pipăie mută pe Hans, pentru care și ea reprezintă o mică ascensiune în comparație cu el însuși - oare de ce vrea să se cațere imediat pe marile piscuri fără să se fi aclimatizat mai întâi cum trebuie. Flori care au început deja să înflorească anormal de devreme se văd ca niște pete luminoase în grădină; grădinarul mai taie pe ici pe colo ca să obțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dar, În mod bizar, și-a Început povestea vorbindu-mi despre toalete. — Am cunoscut diverse lucruri terifiante, dar știi ce mi s-a părut cel mai Înspăimântător În copilărie? Nu mă speriam de șerpi, nu-mi era frică să mă cațăr În locuri Înalte, nu mă temeam de atacurile băieților mai mari din vecini. Toate astea le puteam suporta, fiindcă eram un mic geniu. Însă cel mai tare mă temeam de război, deși nu eram decât un școlar În primele clase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dacă asta era ceea ce se întâmplase cu adevărat. Ceva din circumstanțele morții sale, ceva ce încă nu puteam indica, îmi ridica întrebări. Nu mai puțin curios era faptul că alesese să-și schimbe cămașa înainte de a se spânzura. M-am cățărat peste balustradă pe un mic parapet făcut de peretele casei scării și m-am lăsat în genunchi. Aplecându-mă înainte, am putut să văd bine punctul de suspensie din partea din spate a urechii drepte a lui Hering. Gradul de strângere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
e ora mesei, o să-i cunoașteți și pe alți tovarăși de-ai mei. Tractoristul o luă înainte. Cei doi pământeni, după un schimb îngrijorat de priviri, porniră după el. K.M. 273 urcă în cabină, așteptând până Aciobăniței și Amărășteanu se cățărară pe una din treptele laterale de acces, și porni tractorul, întorcându-l spre un dâmb din capătul lanului. Motorul duduia îngrozitor, se gripa, hârâia, scotea fum. — Cam mediocru motorul! strigă Amărășteanu spre cabină. — Da, da, e bun, merge! răspunse tractoristul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
unui magazin unde văzusem eu că la ora aceea venea acolo o mașină să ia muncitorii din sat și să-i ducă în oraș la muncă. M-am apropiat de mașină și cum nu era nimeni prin preajmă m-am cățărat și am urcat sus în spatele cabinei. Acolo erau două bănci lungi acoperite cu câte o pătură. M-am băgat sub ele și când au venit muncitorii sau așezat fără să știe că eu stăteam sub bancă. Mașina a plecat și
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
DE SILVIA KAȚZ Femeia a început să alerge înebunită și privea din când în când înapoi. Știa că o urmeau gândurile ei nefirești care o duseră pe drumul acesta plin de prăpăstii și gropi. Căzuse de multe ori dar se cățărase și ieșise din toate prăpăstiile. O dată alunecase într-o groapă și simțise mirosul morții dar reușise să scape. Se târâse ca un șarpe, se agățase cu unghile de marginea gropii și încet, încet a ieșit la suprafață. Acum nu știa
VIAŢA CA UN ZID de SILVIA KATZ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364441_a_365770]
-
piept, / fluturând în aer / viitorul nostru; // Pe Sarmisegetusa / astăzi / mărșăluiesc doar sticlele de plastic, / pisicile se ceartă / mai tragem de răsărit cât putem, / ne-am născut / mult prea târziu / pentru a ne salva / trecutul.» (Sarmisegetusa, p. 43) / «...alpinistul urban / se cațără pe cer, / lipește reclamele pe nori, iar noi / ne îngropam visele / în beton armat.» (Cărarea regăsita din ciclul Pulsații lirice, DL-38, p. 44); poezie notabilă mai publică în numerele 38 - 43 ale Destinelor... și Alină Agafiței (din Dacia-România, DL-41), Celia
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
Nuțule). Trase de cărucior apoi împinse de el, însă degeaba. Căruciorul nu se mișca. Era ea prea mică,căruciorul prea mare, sau poate avea piedica pusă. Cine mai știe? Cert e că înfuriată că nu poate să plimbe căruciorul, se cățără cumva pe el, ajunse la mâner și trase. Căruciorul se întoarse peste ea. Plăpumioara căzu în iarbă și primul gând al fetiței a fost să ia plapuma și s-o pună peste copil ca să nu se audă că plânge. Însă
FÂNTÂNA de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362778_a_364107]
-
Poeme > Constiinta > PRIN MINE TREC FLUTURI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1155 din 28 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Ea era sortită să-mi fie umbră, gleznă subțire cu pulpa sonoră, rotulă în fiecare cuvânt. Ea se cățăra pe ploi ca să înverzească pământul, totul să înflorească. De bucurie eu o priveam ca pe-o minune întinsă peste lume. Strălucea mai mult decât e posibil în ochii mirați și nu observa nimic deosebit la privitori. Prin mine trec fluturi
PRIN MINE TREC FLUTURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362827_a_364156]
-
zeii tineri cu aspirații la cer ar fi nevoie de un milion de Olimp-uri de un milion de iedere agățătoare de-un milion de mâini cățărătoare poate și de o fărâmă de absolut la început toți zeii erau oameni cățărați pe vrejuri însemna mult să te cațeri pe-un vrej să-ți faci casă în cer colț cu strada Speranței unde stă Dumnezeu nu puteai însă sufla în trâmbițele Ierihonului vrejurile se uscau repede venea iarna anotimpul poveștilor eroice cu
EXTAZ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362899_a_364228]
-
fi nevoie de un milion de Olimp-uri de un milion de iedere agățătoare de-un milion de mâini cățărătoare poate și de o fărâmă de absolut la început toți zeii erau oameni cățărați pe vrejuri însemna mult să te cațeri pe-un vrej să-ți faci casă în cer colț cu strada Speranței unde stă Dumnezeu nu puteai însă sufla în trâmbițele Ierihonului vrejurile se uscau repede venea iarna anotimpul poveștilor eroice cu Elena din Troia cu Ulise cu Desdemona
EXTAZ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362899_a_364228]