866 matches
-
au redus conflictele din interiorul familiei regale. Membrii dinastiei au consolidat unirea și independența Scoției, în ciuda mai multor ciocniri cu vechea Anglie. Căderea dinastiei Dunkeld a început în 1286, atunci când Alexandru al III-lea a murit într-un accident de călărie. Regele nu a avut fii supravietuițori ci doar o nepoată în vârstă de trei ani, Margareta, prințesă de Norvegia. Temându-se de influența lui Eric al II-lea al Norvegiei, tatăl ei și nobilii Scoțieni au apleat la ajutorul lui
Casa de Dunkeld () [Corola-website/Science/331098_a_332427]
-
principala era arcul compus din două materiale diferite (lemn, tendoane sau metale) care asigurau o elasticitate deosebită. Războinicii posedau mai multe arcuri, foloseau săgeți cu vârfuri metalice care puteau să străpungă zalele cu care era echipat inamicul. Prin folosirea în călărie a scărilor, puteau ținti din goana calului în direcția opusă fugii cu o precizie uimitoare (tehnică de altfel răspândită la mai toate triburile războinice ale stepei, încă de pe timpurile sciților și sarmaților). Tactică folosită frecvent de mongoli era atacul rapid
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
timpului, inițiindu-se în teoria și practica muzicală (profesor i-a fost Lampros, unul dintre cei mai renumiți maeștri ai Antichității, de la care a învățat arta folosirii instrumentelor muzicale, mai ales a "kitharei"), în practicarea dansului și a exercițiilor fizice (călărie, conducerea carului), căpătând probabil, și unele cunoștințe științifice. La 16 ani a fost ales de compatrioții săi conducător al tinerilor însărcinați a celebra prin cântări și jocuri aniversarea glorioasă a Salaminei. Frumusețea-i contribuise, pe lângă talentele sale, în a dobândi
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
lui. * * * Căldura stăruitoare a verii slăbise în sfârșit; diminețile și serile miroseau a toamnă, iar frunzele de taro erau verzi și crescute complet. Șanțul ăsta n-a mai fost dragat de cinci ani cel puțin, bombăni Hiyoshi. Practicăm la nesfârșit călăria și învățăm tehnica suliței, dar lăsăm mâlul să se adune sub picioarele noastre! Nu-i a bună. După ce se întorsese de la casa tăietorului de bambus, inspecta vechiul șanț al conacului. — La ce folosește un conac, la urma urmei? Va trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
aș întorcea diseară. Dacă vine, să-i spui vorbele mele între patru ochi. Naiki dădu să plece. Dar Hiyoshi îi strigă: Am mințit. — Hmm? — Zicând că e plecat. Am spus asta fiindcă nu știam cine ești. E pe terenul de călărie. — Aha, deci este acasă. Da. Te duc la el. — Ai mintea ascuțită, nu-i așa? — Într-o casă militară, e firesc să fii prevăzător. Să presupun că oamenii din Mino sunt impresionați de așa ceva? — Nu care cumva! replică Naiki, nemulțumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
e firesc să fii prevăzător. Să presupun că oamenii din Mino sunt impresionați de așa ceva? — Nu care cumva! replică Naiki, nemulțumit. Pornind pe lângă șanț, traversară grădina de legume și, pe cărarea care mergea dincolo de pădure, ajunseră la pajiștea întinsă pentru călărie. Pământul era uscat, iar praful se înălța în văzduh. Oamenii din Hachisuka se antrenau cu sârg. Nu făceau doar să practice călăria. Într-una din manevre, se apropiau scară-n scară și schimbau lovitui cu toiegele, ca și cum s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
pe lângă șanț, traversară grădina de legume și, pe cărarea care mergea dincolo de pădure, ajunseră la pajiștea întinsă pentru călărie. Pământul era uscat, iar praful se înălța în văzduh. Oamenii din Hachisuka se antrenau cu sârg. Nu făceau doar să practice călăria. Într-una din manevre, se apropiau scară-n scară și schimbau lovitui cu toiegele, ca și cum s-ar fi luptat într-o adevărată bătălie. — Așteaptă aici, îl sfătui Hiyoshi pe Naiki. Koroku, care urmărise antrenamentul, își șterse fruntea de sudoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Nakatsukasa îi înțelegea bine dispoziția. Știa de asemenea și că era mai eficace să facă apel la sentimentele lui, decât la glasul rațiunii. Când tânărul aflat în grija lui își pierdea răbfdarea, schimba rapid tactica: — Să aducem un căpăstru? — Pentru călărie? Dacă doriți. — Călărește și tu, bătrâne. Călăria era distracțai sa favorită. Nu se mulțumea să rămână pe terenurile de echitație. Călărea până la trei, patru leghe de castel, după care revenea în galop. La treisprezece ani, Nobunaga luase parte la prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
asemenea și că era mai eficace să facă apel la sentimentele lui, decât la glasul rațiunii. Când tânărul aflat în grija lui își pierdea răbfdarea, schimba rapid tactica: — Să aducem un căpăstru? — Pentru călărie? Dacă doriți. — Călărește și tu, bătrâne. Călăria era distracțai sa favorită. Nu se mulțumea să rămână pe terenurile de echitație. Călărea până la trei, patru leghe de castel, după care revenea în galop. La treisprezece ani, Nobunaga luase parte la prima luptă, iar la cincisprezece își pierduse tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
îngândurat. Acea tăcere și melancolie ieșită din comun părea să fie o încercare firească de a-și controla firea extrem de iute. — Aduceți-l pe Uzuki! răcni el pe neașteptate într-o zi și o luă la fugă spre terenul de călărie. Tatăl său, Nobuhide, își trăise toată viața în războaie, aproape fără a avea deloc timp să se destindă în castel. Vreme de peste jumătate din fiecare an, se afla în campanii la răsărit și la apus. Aproape în fiecare dimieață reușea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
roage pentru strămoși. În liniștea capelei, cererea de a-i aduce calul fusese la fel de surprinzătoare ca o lovitură de trăsnet. Ajutoarele nu-l găsiră acolo unde i se auzise glasul. Se repeziră la grajd și îl urmară pe terenul de călărie. Nobunaga nu spuse nimic, dar expresia de pe chipul său le reproșa vădit încetineala. Uzuki, calul lui favorit, era alb. Când era nemulțumit și îl lovea cu cravașa, bătrânul cal reacționa alene. Nobunaga avea obiceiul să-l ducă pe Uzuki de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
fi putut neglija îndatoririle, trăia singur. Îl crescuse pe Nobunaga ca pe copilul lui dar, în ultima vreme, acesta îl tratase cu răceală și aparentă dușmănie. Nakatsukasa îi chestionase pe câțiva dintre slujitorii lui Nobunaga despre incidentul de pe terenul de călărie. De-atunci, părea tot timpul stânjenit. Goroza, după ce provocase nemulțumirea lui Nobunaga, încetase să se mai ducă la castel și-și vedea de ale lui. Shibata Katsuie și Hayashi Mimasaka, doi vasali care întotdeauna fuseseră uniți împotriva lui Nakatsukasa, profitaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Mikawa? Senior Ieyasu! strigă Sessai din umbra brazilor. Dumbrava largă de brazi care șerpuia în lungul castelului era, în timp de război, un ansamblu militar, dar pe timp de pace cărările sale prelungi și late erau folosite ca teren de călărie. Ieyasu descălecă grăbit, făcând o plecăciune respectuoasă în fața lui Sessai: — Vă mulțumesc că v-ați sacrificat timpul pentru a veni aici astă seară, Sfinția Voastră. — Mesajele acestea sosesc întotdeauna pe neașteptate. Fără îndoială, te-a deranjat. — Câtuși de puțin. Sessai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
la poarta lui Moemon apăru Kokuma, mânând o vacă. — Hei, domnu'! spuse el. Am venit să vă invit sus! Dascălul mi-a spus să vă conduc la el acasă. Și, de vreme ce azi sunteți musafir, v-am adus un animal de călărie. Și, cu aceste cuvinte, îi dădu o invitație de la Hanbei. Hideyoshi o deschise și citi: Curios, ați venit atât de des să-l vizitați pe acest om slăbit care s-a retras la țară. Deși mi-e dificil să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Cuvintele păreau puțin cam trufașe. Hideyoshi își dădea seama că Hanbei era un om destul de nesociabil, încă dinainte de a-l vedea la față. Încălecă pe spinarea vacii, spunându-i lui Kokuma: — Ei, dacă tot mi-ai adus un animal de călărie, mergem? Kokuma se întoarse spre munte și porni. În jurul Muntelui Kurihara și al Muntelui Nangu, cerul de toamnă era senin. Pentru prima oară de când ajusese la poalele pantelor, Hideyoshi putea să vadă limpede munții, când privea în sus. Când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
atât de tineri și, probabil, ar fi greu să le stăpânim cheful de joacă. Lasă-i în pace. Încă n-a căzut nimeni de pe cal, așa-i? Se pare că cel mai tânăr dintre ei, Sakichi, nu e obișnuit cu călăria, iar cuiva i-a venit ideea că ar fi comic să-l facă să cadă. — A căzut Sakichi de pe cal? Ei, și asta prinde bine, ca antrenament. Armata mergea înainte. Drumul intră în Harima și, în sfârșit, ajunseră la Kasuya
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
primăvară timpurie, când Nobunaga porni din Azuchi. Își alesese însoțitorii de cu seară, dar acum fusese invitat și Nakagawa Sebei - care tocmai sosise la castel - iar fiul lui Ikeda Shonyu, Sansule, fu adăugat de asemenea grupului. Lui Nobunaga îi plăcea călăria, luptele sumo, șoimăritul și ceremonia ceaiului, dar vânătoarea era cu siguranță unui dintre modurile lui favorite de a-și petrece timpul liber. Gonacii și arcașii aveau să fie epuizați până la sfârșitul zilei. Asemenea interese se puteau numi distracții, însă Nobunaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
râului Ashimori la miazănoapte de Muntele Ryuo până la masivul din lungul graniței cu Okayama, iar la răsărit, către marginea Muntelui Ishii și Kawazugahana. Castelul Takamatsu era situat chiar în mijlocul acestei câmpii deschise. În ochii lui Hideyoshi, plantațiile, orezăriile, terenurile de călărie și satele de peacest șes plat erau deja scufundate. După cum vedea el lucrurile, malurile muntoase din cele trei lacuri puteau fi privire ca un șir șerpuitor de capuri și plăji, iar Castelul Takamatsu ca o insulă solitară, făcută de mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ei i-au pus pistolul în piept, vor să și le atribuie șie. Ei își atribuie secularizarea moșiilor mănăstirilor închinate, Unirea Principatelor, împroprietărirea țăranului și apoi ei, pe care Vodă Cuza i-a tratat între patru ochi cu biciușca de călărie și cu izbituri cu piciorul pe uș-afară, mai cutează a zice că de la 1848 și pîn-acuma orice idee de progres, de dreptate, de libertate și de naționalitate de la ei [a] venit. Adecă de la prăvălia bizantină C. A. Rosetti paragraful Comp.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sau cand vizibilitatea este redusă, fără să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 17 și 18; ... l) să circule atunci cand partea carosabila este acoperită cu polei, gheața sau zăpadă. ... § 2. Însoțirea animalelor Articolul 196 Animalele de povară, de tracțiune ori de călărie, precum și alte animale izolate sau în turmă trebuie să aibă un însoțitor în vârstă de cel putin 14 ani împliniți, care să nu aibă afecțiuni de natură să îi diminueze capacitățile psihomotorii. Articolul 197 (1) Animalele de povară, de tracțiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159462_a_160791]
-
animale izolate sau în turmă trebuie să aibă un însoțitor în vârstă de cel putin 14 ani împliniți, care să nu aibă afecțiuni de natură să îi diminueze capacitățile psihomotorii. Articolul 197 (1) Animalele de povară, de tracțiune ori de călărie, precum și animalele în turmă nu pot fi conduse pe autostrăzi, pe drumurile naționale, în municipii și orașe, precum și pe drumurile la începutul cărora există indicatoare care le interzic accesul, cu excepția animalelor de călărie aparținând poliției și jandarmeriei. ... (2) În cazurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159462_a_160791]
-
Animalele de povară, de tracțiune ori de călărie, precum și animalele în turmă nu pot fi conduse pe autostrăzi, pe drumurile naționale, în municipii și orașe, precum și pe drumurile la începutul cărora există indicatoare care le interzic accesul, cu excepția animalelor de călărie aparținând poliției și jandarmeriei. ... (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), administratorul drumului public este obligat să amenajeze drumuri laterale destinate circulației acestora, potrivit competențelor stabilite prin lege. ... (3) Dacă turmele sau grupurile mai mici de animale nu pot fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159462_a_160791]
-
face deplasarea (titulari și rezerve) este cel prevăzut în regulamentul competiției respective, la care se adaugă antrenori (profesori) și, după caz, un conducător și un cadru medical, în funcție de numărul probelor și numărul de sportivi pe probe. ... c) La aeronautică, canotaj, călărie, ciclism, gimnastică, gimnastică ritmica, kaiac-canoe, modelism, motociclism, radioamatorism, scrima, tir, yachting sau altele, după caz, se va putea cuprinde în delegație și un tehnician (mecanic, electrician, armurier, pianist, marangoz, medic veterinar, îngrijitor căi). ... 3. Transportul sportivilor și însoțitorilor la acțiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158671_a_160000]
-
trebuie să îl fac. Din fericire, au fost împrejurări care m-au împiedicat să fac anumite imprudențe în viață. Poate că acolo a intervenit destinul. L.T.: Imprudențe, pe care, temperamental, le-ați fi făcut. N.D: Da, de pildă la călărie, făceam niște galopuri, niște nebunii. Aveam poftă de primejdia extremă, dar paradoxal, pentru că altminteri sunt un om liniștit. E vorba de contrastul din fiecare temperament. De aceea, lumea zice: „A, Djuvara e drăguț, e om de lume". Dar nu sunt
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
Orhideea. Nu poți să faci diferența dintre banii cei noi și cei vechi, nu că ar fi cine știe ce mulți bani vechi În Vest. E mai degrabă diferența dintre mărfuri și noua economie. O „tîrfă a artei“ ecvestră, purtînd pantaloni de călărie și o brasieră cu giuvaeruri trepidează la brațul unui moșotei cu joben și fular de mătase, Montmartre ca. 1910. Wakefield Încearcă să-și Înăbușe un chicot. — Nu te lăsa amăgit, baby. Bătrînul are un imperiu de mașini unelte. ți-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]