1,848 matches
-
Dăruire, cuminecarea întru Jertfă, când țăranul, boierul, elevul, studentul, fecioara, soția, mama, învățătorul, preotul, monahul, monahia, ierarhul, poetul, scriitorul, medicul, universitarul, filosoful, soldatul, generalul, prințul s-au întărit în Credință, s-au îmbărbătat în Nădejde, s-au înfiat Iubirii, devenind Călăuze, devenind Modele, devenind Icoane. Rezistența Mărturisirii este o trăire consubstanțială a credinței și a curajului, este o conjugare a acestor două mari virtuți, care se preling în jertfă și se contopesc în iubire. Rezistența este misiunea și binecuvântarea de a
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
ultima vreme. După ce Andrei a plecat de-acasă, viața ei părea că se clatină. Copiii creșteau. În fiecare an alte cerințe, alte situații cărora trebuia să le facă față. Recurse la vechea ei pasiune, lectura. Aceasta deveni un fel de călăuză a ei în căutarea sinelui. Deși citise undeva că „Sinele nu poate fi găsit în cărți, trebuie singur să-l descoperi, în tine însuți”, ea, totuși, se găsea pe sine în câte o carte. De câte ori se vorbea de fericire, ea
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
împovăra pe veci cu vina complicității, fie și prin tăcere, cu Răul totalitar.” Azi, când se întrevede riscul unui cult al corporalității hedoniste, când societatea nu mai este nici socialistă, nici comunistă, ci consumistă, mărturisitorii temniței comuniste ne pot fi călăuze spre esențe. Agresiunea asupra persoanei umane nu se mai face prin teroare și crimă, ci prin plăcerea senzuală, insidioasă și la fel de (dacă nu și mai) destructivă pentru spirit. Așadar, comunismul, ca încercare la care a fost supus creștinismul, a demonstrat
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Acasa > Cultural > Vizual > ALIONA MUNTEANU - TARKOVSKI ȘI CĂLĂUZA SPRE SACRU Autor: Aliona Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului „Pentru mine cinematograful este o formă de rugăciune” (A. Tarkovski) Tarkovski este un regizor Unic. În ciuda numeroaselor greutăți cu care s-a confruntat
TARKOVSKI ŞI CĂLĂUZA SPRE SACRU de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349385_a_350714]
-
mai mari regizori pe plan mondial, lucru pe care l-a demonstrat prin realizarea filmelor sale de o mare încărcătură spirituală. Opera sa cuprinde o bogăție spirituală rareori întâlnită în arta cinematografică, de aceea pot afirma că el este o călăuză spre Sacru. Referitor la acest lucru, Marina Tarkovskaia a mărturisit că fiecare film regizat de Andrei Tarkovski era primit ca o revelație.[1] Andrei Tarkovski este considerat Cel Întâi Chemat al artei a șaptea și nu întâmplător, deoarece el stabilește
TARKOVSKI ŞI CĂLĂUZA SPRE SACRU de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349385_a_350714]
-
spune regizorul. Faptul că Andrei Tarkovski îl apropie pe om de esența Adevărului, de acel Adevăr Unic, Spiritual, care nu poate fi perceput la nivel mental arată că el are o vocație; și această vocație este valorificată prin filmele sale. Călăuza ne învață că am putea să realizăm adevărul devenind una cu el și nu analizându-l ca și cum ar fi străin și separat de noi înșine (Paracelsus). Dar lucrul acesta se realizează doar dacă suntem capabili de credință, speranță și iubire
TARKOVSKI ŞI CĂLĂUZA SPRE SACRU de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349385_a_350714]
-
Tarkovski nu includ niciun regizor american, deși în vremea respectivă filmele americane mai erau încă decente. Acest lucru se explică prin faptul că pentru el cinematograful este o ocupație morală, și nu profesională, ceea ce a apreciat și la alți regizori. „Călăuza” fortifică puterea spirituală întru credință, determinându-i pe spectatori să descopere acea scânteie divină a ființei lor, să se bucure de miracolul existenței lor, să vadă viața ca pe o taină, și desigur, să prețuiască darul iubirii dintre oameni, care
TARKOVSKI ŞI CĂLĂUZA SPRE SACRU de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349385_a_350714]
-
să se bucure de miracolul existenței lor, să vadă viața ca pe o taină, și desigur, să prețuiască darul iubirii dintre oameni, care poate ține piept oricărei teoretizări uscate ale unei lumi fără nicio speranță. Tarkovski scoate în evidență prin „Călăuza” acel „element” specific și etern care trăiește în fiecare dintre noi. El afirmă că datoria lui este ca oamenii să simtă chemarea iubirii, chemarea unei iubiri superioare, atunci când vizionează filmele lui. Prin propriile sale mijloacele, îi apropie pe spectatori de
TARKOVSKI ŞI CĂLĂUZA SPRE SACRU de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349385_a_350714]
-
oamenii să simtă chemarea iubirii, chemarea unei iubiri superioare, atunci când vizionează filmele lui. Prin propriile sale mijloacele, îi apropie pe spectatori de Divinitate, ghidându-i spre recunoașterea Sacrului, atât în profunzimile ființei lor, cât și în tot ce-i înconjoară. „Călăuza” ne îndeamnă la reculegere, meditație, rugăciune. Este un film care te marchează și te trezește la adevăratul sens al vieții, la valorificarea frumuseții interioare, a misteriosului și necunoscutului din noi. Pentru ca filmul „Călăuza” să ajungă la inimile spectatorilor este nevoie
TARKOVSKI ŞI CĂLĂUZA SPRE SACRU de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349385_a_350714]
-
cât și în tot ce-i înconjoară. „Călăuza” ne îndeamnă la reculegere, meditație, rugăciune. Este un film care te marchează și te trezește la adevăratul sens al vieții, la valorificarea frumuseții interioare, a misteriosului și necunoscutului din noi. Pentru ca filmul „Călăuza” să ajungă la inimile spectatorilor este nevoie de o deschidere a sufletului, de acea profunzime a oamenilor simpli. Odară ce este împlinită această condiție, „Călăuza” își îndeamnă spectatorii spre autocunoaștere, spre valorificarea universului interior, spre credință în Divinitate, spre Sacru
TARKOVSKI ŞI CĂLĂUZA SPRE SACRU de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349385_a_350714]
-
sens al vieții, la valorificarea frumuseții interioare, a misteriosului și necunoscutului din noi. Pentru ca filmul „Călăuza” să ajungă la inimile spectatorilor este nevoie de o deschidere a sufletului, de acea profunzime a oamenilor simpli. Odară ce este împlinită această condiție, „Călăuza” își îndeamnă spectatorii spre autocunoaștere, spre valorificarea universului interior, spre credință în Divinitate, spre Sacru. ------------------------------------------ [1] De vorbă cu Marina Tarkovskaia, sora regizorului Andrei Tarkovski, Elena Dulgheru, Ed. Arca Învierii, 2004, p. 57. Referință Bibliografică: Aliona MUNTEANU - TARKOVSKI ȘI CĂLĂUZA
TARKOVSKI ŞI CĂLĂUZA SPRE SACRU de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349385_a_350714]
-
Călăuza” își îndeamnă spectatorii spre autocunoaștere, spre valorificarea universului interior, spre credință în Divinitate, spre Sacru. ------------------------------------------ [1] De vorbă cu Marina Tarkovskaia, sora regizorului Andrei Tarkovski, Elena Dulgheru, Ed. Arca Învierii, 2004, p. 57. Referință Bibliografică: Aliona MUNTEANU - TARKOVSKI ȘI CĂLĂUZA SPRE SACRU / Aliona Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1304, Anul IV, 27 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aliona Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TARKOVSKI ŞI CĂLĂUZA SPRE SACRU de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349385_a_350714]
-
Acasa > Cultural > Vizual > ALIONA MUNTEANU - AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI Autor: Aliona Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1326 din 18 august 2014 Toate Articolele Autorului O mare importanță au pentru mine acele tradiții din cultura rusă ce pleacă de la opera lui Dostoievski. (Andrei Tarkovski, “Sculpting in Time”) În
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
în felul următor: „ ... este o încercare de a ne regăsi, de a dobândi o nouă credință. Și cum ar putea fi altfel, când sufletul tânjește după armonie, iar viața este plină de dispute?”.[1] Majoritatea personajelor din filmografia tarkovskiană, inclusiv „Călăuza”, trec prin momente de acută dezamăgire și disperare atunci când propria credință le este zdruncinată. Însă odată cu depășirea încercărilor prin care trec își înțeleg mai bine menirea ce le-a fost hărăzită - menirea de a sluji umanității, de a se pune
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
aceasta intră în categoria faptelor ce întrupează credința. Deși arta reprezintă o cale spre mântuire, ea este una printre multe altele - deci nu contează mijlocul ales prin care se înfăptuiește mântuirea, ci duhul înfăptuirii.[9] Căutarea este însoțită de suferință. Călăuza și soția lui trec prin focul purificator al suferinței - și nu este doar o suferință proprie, ci o suferință amplificată de compătimirea suferinței semenilor. Consider că spre deosebire de personajele lui Dostoievski, personajele tarkovskiene par a fi mai conștiente de căutarea pe
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
de compătimirea suferinței semenilor. Consider că spre deosebire de personajele lui Dostoievski, personajele tarkovskiene par a fi mai conștiente de căutarea pe catre o săvârșesc, de mântuirea lor, de existența Sacrului. Afirm aceasta, aducându-l ca exemplu pe eroul principal al filmului „Călăuza”; el simte cu toată ființa sa Zona și suferă enorm din cauza neputinței oamenilor de a accesa Sacrul. ------------------------------------------------------------------------ [1] Andrei Tarkovski, Sculpting in time, p. 203. [2] La quéte de la foi ou Le dernier souffle de l'esprit, vol. Andreї Tarkovski
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
și fiind creator, să fii cu totul străin spiritualității. Cu toate acestea, poți să fii în chip evident, în căutarea spiritualității”, Victor Loupan, Tarkovski parle, în “Figaro-Magazine”, 25 octombrie 1986, p. 36. Referință Bibliografică: Aliona MUNTEANU - AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI / Aliona Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1326, Anul IV, 18 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aliona Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
Acasa > Cultural > Vizual > ALIONA MUNTEANU - CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAȚIULUI ȘI LOCULUI Autor: Aliona Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1347 din 08 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pentru realizarea coloanei sonore din filmul „Călăuza”, Tarkovski a apelat la E. Artemiev. Compozitorul relatează felul în
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
Acasa > Cultural > Vizual > ALIONA MUNTEANU - CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAȚIULUI ȘI LOCULUI Autor: Aliona Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1347 din 08 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pentru realizarea coloanei sonore din filmul „Călăuza”, Tarkovski a apelat la E. Artemiev. Compozitorul relatează felul în care i s-a adresat regizorul: „Știi, am nevoie de o muzică, ce ar putea unifica două culturi, cea Occidentală ș Orientală”. În perioada respectivă Tarkovski era pasionat de „Zen
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
încercări eșuate, Artemiev a reușit să compună ceea ce își dorea regizorul: prin îmbinarea a două instrumente acustice (tar-ul - instrument muzical oriental și flautul - instrument occidental) cu material tematic opus stilistic. Această coloană sonoră deosebită a fost utilizată în timpul somnului „Călăuzei”. Pentru episodul în care cei trei călătoresc spre Zonă într-o drezină ce merge pe calea ferată, regizorul a cerut o astfel de muzică ce ar transmite spectatorilor senzația unei transmutări „din lumea reală într-una nereală”.[2] Artemiev a
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
un sunet electronic abia perceptibil. „O singură dată am reușit să creez dintr-un sunet concret un univers total diferit”, mărturisește E.Artemiev referitor la această experiență[3]. Compozitorul relatează în continuare că atunci când Tarkovski a rugat să sonorizeze trecerea „Călăuzei” peste pânza de păianjen au încercat multe variante și până la urmă au ales ceva banal pentru căderea acesteia - un strigăt al unui cor mic. Sunetul creat nu l-a mulțumit nici pe regizor, nici pe compozitor. „Sincer vorbind, problema a
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
coloana sonoră. Utilizez muzica în film, acolo unde din punct de vedere emoțional îmi lipsește ceva, unde limba exprimă prea puțin, unde mijloacele cinematografice se dovedesc a fi neputincioase".[6] M. Ciugunova, asistenta regizorului A. Tarkovski, ne informează că filmul „Călăuza” a fost realizat în mare parte în Tallin și în apropiere de Tallin: Acolo erau două stații electrice: una obișnuită, iar cealaltă hidroelectrică, părăsită, distrusă întru totul-acesta a fost primul loc al filmării, iar al doilea loc, este de-a
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
o fabrică de paste. În centrul Tallinului, unde se află hotelul „Viru”, acum Poșta se află la colț, una luxoasă, iar după ea, stă această făbricuță. În vremea aceea Poșta încă nu exista, ci doar două-trei cocioabe năruite. Interiorul camerei „Călăuzei” sau a bufetului a fost filmat în pavilion, desigur. Locul e de o factură minunată. Și întrucât Andrei Tarkovski era însuși directorul artistic...” [7] regizorul avea grijă de fiecare detaliu: de exemplu, el a ordonat să fie rupte toate florile
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
e de o factură minunată. Și întrucât Andrei Tarkovski era însuși directorul artistic...” [7] regizorul avea grijă de fiecare detaliu: de exemplu, el a ordonat să fie rupte toate florile galbene și albastre care nimereau în cadru, deoarece spațiul unde „Călăuza” arunca piulițele trebuia să fie verde; dacă un copac avea zece crengi, atunci Tarkovski le verifica pe fiecare-n parte cum arată-n cadru - poate că trebuie tăiată sau lungită, sau poate trunchiul copacului ar trebui uns cu funingine pentru
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
aceste proprii panorame cu lucruri mărunte: să dea drumul la un pește, aici o crenguță, o cutiuță pe sub seringă; el întotdeauna singur avea grijă de toate acestea, nu avea încredere în nimeni.”[8] Spre deosebire de celelalte filme ale lui Tarkovski, în „Călăuza”, cele trei coordonate - de timp, spațiu și loc formează un singur întreg pentru a crea un univers atemporal și aspațial. Referitor la aceste trei coordonate esențiale ale filmului, Tarkovski afirma: „Pentru mine era foarte important ca scenariul acestui film să
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]