608 matches
-
numiseră? Supozitor solitar, obeliscul gol, glorie a sârmei, apoteoza pilonului, altarul aerian al unui cult idolatru, albină În inima rozei vânturilor, trist ca o ruină, colos pocit de culoarea nopții, simbol diform al forței inutile, miracol absurd, piramidă indiferentă, chitară, călimară, telescop, prolix ca discursul unui ministru, zeu antic și fiară modernă... Era toate acestea și multe altele, iar dacă aș fi avut cel de-al șaselea simț al Stăpânilor Lumii, acum când mă aflam prins În pânza lui de coarde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de pe mormântul lui Nero n-au lipsit florile cinci secole. Lumea își împarte florile între poeți și monștri. Când am fost la Sant' Onofrio, biserica era încuiată și a trebuit să rog un preot să-mi deschidă. Mi-a arătat călimara de lemn a lui Torquato Tasso, masca mortuară și coroana de lauri pe care urma s-o primească pe Capitoliu și n-a apucat . Între zidurile reci, glasul preotului suna cavernos și trist. Oamenilor le place să se înduioșeze de
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
transmită sentimente Ce-i frământă de mult timp. Așteptând ziua aceasta Toți se adună socotind Sentimente se adună Ce-i frământă de mult timp. Iftimoaie Bianca-Vasilica, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Dimitrie Ghica” Comănești - Bacău profesor coordonator Vărăreanu Teofana-Lavinia Călimara vrăjită În călimara de pe masă Se află o lume miraculoasă Cu multe cuvinte vrăjite Scrise și răspândite. Multe cuvinte de scris ar fi Și vi le voi povesti Penița în călimară o voi înmuia Și cuvintele vrăjite se vor afla
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
-i frământă de mult timp. Așteptând ziua aceasta Toți se adună socotind Sentimente se adună Ce-i frământă de mult timp. Iftimoaie Bianca-Vasilica, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Dimitrie Ghica” Comănești - Bacău profesor coordonator Vărăreanu Teofana-Lavinia Călimara vrăjită În călimara de pe masă Se află o lume miraculoasă Cu multe cuvinte vrăjite Scrise și răspândite. Multe cuvinte de scris ar fi Și vi le voi povesti Penița în călimară o voi înmuia Și cuvintele vrăjite se vor afla. Iubire, pace, suflet
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Gimnazială „Dimitrie Ghica” Comănești - Bacău profesor coordonator Vărăreanu Teofana-Lavinia Călimara vrăjită În călimara de pe masă Se află o lume miraculoasă Cu multe cuvinte vrăjite Scrise și răspândite. Multe cuvinte de scris ar fi Și vi le voi povesti Penița în călimară o voi înmuia Și cuvintele vrăjite se vor afla. Iubire, pace, suflet prietenos Unul dintre acestea este miraculos Ușor penița o voi lua Din călimară va răsuna Un cuvânt vrăjit. Șansă Viața asta e un test Un test in care
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și răspândite. Multe cuvinte de scris ar fi Și vi le voi povesti Penița în călimară o voi înmuia Și cuvintele vrăjite se vor afla. Iubire, pace, suflet prietenos Unul dintre acestea este miraculos Ușor penița o voi lua Din călimară va răsuna Un cuvânt vrăjit. Șansă Viața asta e un test Un test in care ești la mijloc. Îți sunt testate cunoștințele Dar iți mai este data o șansa O șansa care să mai poți odată Să dai un test
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sută de ani.“ Ceea ce era cât se poate de adevărat. Am pus poeziile la poștă și după câteva săptămâni am primit un plic cu o scrisoare și cu un medalion de argint pe care erau Încrus- tate o pană, o călimară și o carte. obținusem o menținune la Festivalul de Național de Poezie „Costache Conachi“ din Tecuci. Am pus medalionul În cutiuța cu comori, alături de un ou de prepeliță, o aripă de libelulă cam ruptă pe margini, o piatră verde găsită
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
o sută de ani.“ Ceea ce era cât se poate de adevărat. Am pus poeziile la poștă și după câteva săptămâni am primit un plic cu o scrisoare și cu un medalion de argint pe care erau încrustate o pană, o călimară și o carte. Obținusem o menținune la Festivalul de Național de Poezie „Costache Conachi“ din Tecuci. Am pus medalionul în cutiuța cu comori, alături de un ou de prepeliță, o aripă de libelulă cam ruptă pe margini, o piatră verde găsită
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mai acorde zece secunde din timpul său prețios. — Dacă vreți să-i scrieți, așezați-vă acolo. mîna sa tremurîndă îmi indică o mică masă lăcuită stil Ludovic al XV-lea, pe care se aflau : un teanc de foi albe, o călimară cu cerneală, un tampon cu sugativă și o colecție de tocuri cu peniță, cum nu mai folosisem din copilărie, de la orele de caligrafie. În definitiv de ce nu, mi-am spus, îi voi scrie cîteva cuvinte acestui domn Guy Courtois dispărut
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
lui și să-i ofere tot ce-i oferea cu atâta ușurință moșierul. Își propunea să facă tot ce-l sfătuia Otilia, să ajungă un medic celebru, în sfârșit, orice, dar ilustru. Pe o masă lângă fereastră se aflau o călimară și câteva foi de hârtie, Felix se așeză și începu să scrie caligrafic, privind de departe pe Otilia: "Otilia, Otilia, Tilia, Tili." Pe la ora șase toți se reântâlniră. Pascalopol își reluase ținuta de moșier, dar cu alt costum, cărămiziu, și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
În cele din urmă, Felix scăpă de Stănică. Cum acesta fumase tot timpul, odaia era plină ca o pădure, în care ceața a căzut pe sol. Deschise geamul, și fumul ieși în suluri, consistent. Mucurile de țigări strivite în farfuria călimării împuțeau hârtiile. Felix le aruncă în sobă. Ca să respire puțin și să-și odihnească spiritul, se dădu jos. În loc să iasă afară, fu ispitit să intre în odaia cu pianul. Toate erau cum le lăsase Otilia. Notele risipite pe dușumea, pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Spectru. "Cei vii, în adevăr, măcar știu că vor muri; dar cei morți nu știu nimic, 192 DANIEL BĂNULESCU îndopate cu cele mai pestilențiale rămășițe, din cele mai scârbavnice gropi de gunoi ale Bucureștiului. Scoase o batistă, o înmuie în călimara cu apă și săpun și lustrui nodurile de lemn ale pupitrului său pentru a douăsprezecea oară. Și nu se înfățișa nici măcar aia, Dorina, să-i bramburească nițel creioanele, să-și pițigăie glasul și să-i ascundă gustarea. O să-i arate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fi marxist. Dar care, de-o săptămână, sparg tot și răscolesc, dintr-un capăt în altul, întreg Bucureștiul. Într-adevăr, capul și brațul drept al Norocosului ieșiră fulgerător la iveală, catapultând, în posibila direcție de camuflaj a Dulcelui Doru, o călimară masivă, ce se sparse, ca o pocnitoare, de structura metalică îmbrăcată în pluș roșu a scenei, împestrițînd cu pete albăstrui mai mult de jumătate dintre membrii supleanți ai Comitetului Politic Executiv. - Unii dintre ei au și idei simpatice, rosti cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cabinetul meu de lucru bine Încălzit și vesel luminat de un candelabru aprins. Ceaiul e gata pe masă; cățeii mei sar prin cameră cu mii de jocuri și desmierdări, așteptînd porțiile lor de zahăr; biroul mă cheamă lîngă el, arătîndu-mi călimara plină, condeiul zburdalnic, hîrtia albă. «La lucru!ă Îmi șoptește un glas ce iese din tuspatru colțuri a cabinetului și cu plăcere ascult adeseori Îndemnul său; Încep prin corespondența cu Londra, cu Parisul, cu Bucureștii, cu lașul, cu Montpellier, chiar
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
descrieri. Nutresc față de dumneavoastră Înclinare, dragoste și supunere, acestea sînt acum prețuite În tăcere ca să nu alunece din Înalta lor ființă și să fie biruite de neînsemnatul și neînsuflețitul meu condei“. Alecu moare ca un erou romantic. Torționarul Îi smulge călimara din mînă, confesiunea rămîne neîncheiată. Poetul introduce, fără să știe, o tulburătoare metaforă textuală În aceste rînduri finale: „Nu pot, nu-mi permite paznicul să lungesc mai mult, pe scurt, viața mea este În pericol din toate părțile și ca
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca s-o salvați Întîlniți-vă cu mitropolitul, luptați Împreună, după cumva va lumina Dumnezeu, cereți scrisoarea mea către prea sfinția sa, citiți-o, și răspundeți-mi, În numele lui Dumnezeu, fie pe ascuns, fie pe față. Ah, stăpînul meu, iată mi se ia călimara, fie-ți milă de mine și salvați-mă, În numele lui Dumnezeu, ah...“ Poetului i se ia călimara odată cu viața. Expresivitate, Într-adevăr, involuntară: Întreruperea scrisului Înseamnă, pur și simplu, sfîrșitul existenței poetului. Nu este O ironie plină de mari semnificații
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
către prea sfinția sa, citiți-o, și răspundeți-mi, În numele lui Dumnezeu, fie pe ascuns, fie pe față. Ah, stăpînul meu, iată mi se ia călimara, fie-ți milă de mine și salvați-mă, În numele lui Dumnezeu, ah...“ Poetului i se ia călimara odată cu viața. Expresivitate, Într-adevăr, involuntară: Întreruperea scrisului Înseamnă, pur și simplu, sfîrșitul existenței poetului. Nu este O ironie plină de mari semnificații În faptul că risipitorul fiu al lui Ienăchiță, care nu se lua În serios ca poet, moare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe om în hățișul ideilor, este tensiunea ce duce la cunoașterea deplină, la actul morții. Tommaso a fost transferat la San Giorgio Morgeto. Chilia e și mai mică decât cea de la Placanica și are o masă pe care poate pune călimara, penele, câteva foi de hârtie. Noaptea doarme bine, nu mai e trezit de păianjenul care luni în șir i-a otrăvit somnul. Se trezește cu mintea limpede și ușurată, iar gândurile își găsesc ordinea într-o perfectă armonie. Este perioada
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fântâni și nu poți ști care dintre ele e mai adâncă. Poate doar după gustul apei. Ca să știi așadar cât de adâncă e memoria, trebuie s-o trăiești. Dar tot nu vei ști de unde începe și unde sfârșește. E povestea călimării cu cerneală. O pată de cerneală pe mușama are o formă, poate chiar forma unei figuri geome trice ușor de recunoscut. Aceeași pată însă rămasă, după ce scrii, pe degete e mai greu de măsurat, nu știi câtă cerneală a intrat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bănci. Nu pricepeam ce se întâmplă acolo, ce se petrecea. Mai pe furiș, pe noeobservate, moș Flondurică ne-a așezat în bănci și ne-a dat câte o foaie de hârtie. Pe bănci - atunci am văzut pentru prima dată - erau călimări cu cerneală și condeie. Aveam mari emoții și ne era rușine dar pe de altă parte eram fericiți și credeam că l-am prins pe Dumnezeu în brațe. Pe acest moș al nostru îl chema Gheorghe Flondor, era învățător și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
simbolizat (semnul în locul obiectului semnificat prin semn). Poetul (artistul) și creația sa, de exemplu, sunt desemnați prin multiple simboluri metonimice - cântăreț (menestrel)/cântec, Orfeu/Euridice, liră, lăutar/vioară, bufon/râsu’ plânsu’, cuvânt/necuvânt, tăcere, pa săre/cântec, zbor, pană, condei, călimară etc. Procesul de simbolizare metonimică interferează adesea cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nici o încăpere pentru baie, ci numai spălătorie. Se făcea baie în saloane, în condiții precare, utilizându-se în acest scop și un burete, și el trecut cu grijă în inventar. Credem că la cancelarie se afla "pendula", "două părechi de călimări" și cele două peceți cu "Insignia ospiciului". La intrarea în ospiciu există o tăbliță "pentru arătarea orelor de vizită a bolnavilor". În saloane se aflau iconițe cu chipul Sf. Spiridon și o icoană cu "hârtie cu privaz". Încercăm să surprindem
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sensuri"; în replică intervine aspirația de a comunica "cinstit" în "puține cuvinte" un "sentiment simplu, uman". Numai un "nefericit lustragiu de cuvinte", abandonează; un Geo Dumitrescu decis se consideră în perpetuă campanie. Prozaicul, profanul împresoară: "Prea mult pământ e-n călimară! / Caut cu penița, scormonesc / și ridicând-o iau în vârful ei / nu o lacrimă, albastră, curată, / ci un grăunte negru, ce lasă pe hârtie / semne groase, mari litere de tipar, / adevărate strigăte grafice, asemenea literelor de afiș, de lozincă" (Intrare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a clădi, comoară, drag, hrană, a iubi, muncă, nevastă, plug, a țese (cuvinte din superstratul slav); a ademeni, a bănui, a cheltui, fel, gând, hotar, meșter, neam, oraș, vamă, viclean (cuvinte de origine maghiară); folos, prisos, a lipsi, a părăsi, călimară, pungă, traistă, spital, nostim, plicticos, ieftin, simandicos (cuvinte de origine neogreacă); dovleac, dud, salcâm, catâr, dulap, tavan, saltea, basma, ciorap, ciorbă, sarma, dulgher, cântar, murdar, șiret (cuvinte de origine turcă); balonzaid, crenvurșt, pantof, rucsac, șnițel, fraier, șmecher, ștecher (cuvinte de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); pană (2); pictor (2); poetă (2); portret (2); prost (2); Pușkin (2); român (2); română (2); sensibil (2); sentiment (2); sentimente (2); stilou (2); tînăr (2); adevărat; admirabil; aerian; aiurit, visător; Ana Blandiana; anonim; Arghezi; avion; basm; bun; capodoperă; călimară; celebritate; chinuit; ciudat; cîntăreț; compune; condei; contemporan; creativ; creativitate; cunoscut, renumit; cunoștință; deosebit; divin; dor; dragoste; dramatic; dramaturg; el; eleganță; eminent; emoții; epic; epigon; erau; erou; etern; eu; euforic; eul liric; eul; excentricitate; exeget; face; faimos; fantezie; faur; flămînd; flori
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]