450 matches
-
bună) care este acoperită (prin lipire) cu o altă bucată care are de obicei două găuri de rezonanță în formă de semilună. Peste aceasta se pune pentru protecție la nivelul la care de obicei plectrul atinge instrumentul zgâriindu-l (aproape de căluș) așa-numitul "bachimen" (撥面) care este fie o altă placă de lemn, fie o fâșie de piele sau stofă, fie un strat de lac mai gros. Pe această placă de protecție (care are aceeași funcție cu placa de protecție la
Biwa () [Corola-website/Science/314990_a_316319]
-
de protecție la chitară) se pictează uneori ceva artistic. Cu toate că stilurile moderne de cântat la biwa sunt caracterizate de folosirea plectrului mai sus, unde nu este placa de protecție, din tradiționalism, toate biwele au bachimen-ul în același loc, adică aproape de căluș. Plectrul ("bachi") este mic și subțire, deseori rotunjit, făcut din cimișir sau fildeș. Biwele moderne au 5 sau mai multe taste, iar unele au coarda a patra dublă. Tastele sunt ridicate 4 cm de gât, acest lucru dând posibilitatea ca
Biwa () [Corola-website/Science/314990_a_316319]
-
larg accesibil. Folclorul românesc s-a afirmat drept o sursă de bază pentru cristalizarea unui gen muzical pe plan cult: astfel au fost introduse și prelucrate multe dansuri și cântece românești ca: Sârba, Hora, Chindia, Colindul, Brâul, Trei păzește, Hațegana, Călușul, Bărbuncul, Mandrele etc.. O etapă superioară în folosirea creației populare în forme mai ample o constituie formarea celui de-al doilea prototip, și anume suita simfonică, de fapt un stadiu superior de integrare și afirmare a elementelor populare. În suita
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
este una din variantele numeroase ale obiceiului străvechi al românilor, numit căluș. Este un obicei extrem de complex, implicând o societate fraternală a călușarilor, care sunt atât membri ai acestei societăți precum și participanții la faimosul dans omonim, călușul. Dobrunul, ca vatră călușerească se află în vechiul județ Romanați, pe Valea Oltețului. În aceasta
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
este una din variantele numeroase ale obiceiului străvechi al românilor, numit căluș. Este un obicei extrem de complex, implicând o societate fraternală a călușarilor, care sunt atât membri ai acestei societăți precum și participanții la faimosul dans omonim, călușul. Dobrunul, ca vatră călușerească se află în vechiul județ Romanați, pe Valea Oltețului. În aceasta zonă călușul se joacă în forma sa inițială și nealterată, numit „călușul greu” sau „călușul de pământ” (căci dansul se joacă în aproape toată Oltenia
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
un obicei extrem de complex, implicând o societate fraternală a călușarilor, care sunt atât membri ai acestei societăți precum și participanții la faimosul dans omonim, călușul. Dobrunul, ca vatră călușerească se află în vechiul județ Romanați, pe Valea Oltețului. În aceasta zonă călușul se joacă în forma sa inițială și nealterată, numit „călușul greu” sau „călușul de pământ” (căci dansul se joacă în aproape toată Oltenia). Călușul, ca joc, în comuna Dobrun datează de sute de ani. Era jucat de bărbații satului în
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
care sunt atât membri ai acestei societăți precum și participanții la faimosul dans omonim, călușul. Dobrunul, ca vatră călușerească se află în vechiul județ Romanați, pe Valea Oltețului. În aceasta zonă călușul se joacă în forma sa inițială și nealterată, numit „călușul greu” sau „călușul de pământ” (căci dansul se joacă în aproape toată Oltenia). Călușul, ca joc, în comuna Dobrun datează de sute de ani. Era jucat de bărbații satului în perioada Rusaliilor și la alte sărbători ale comunității. Costumele călușarilor
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
membri ai acestei societăți precum și participanții la faimosul dans omonim, călușul. Dobrunul, ca vatră călușerească se află în vechiul județ Romanați, pe Valea Oltețului. În aceasta zonă călușul se joacă în forma sa inițială și nealterată, numit „călușul greu” sau „călușul de pământ” (căci dansul se joacă în aproape toată Oltenia). Călușul, ca joc, în comuna Dobrun datează de sute de ani. Era jucat de bărbații satului în perioada Rusaliilor și la alte sărbători ale comunității. Costumele călușarilor păstrează vie tradiția
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
Dobrunul, ca vatră călușerească se află în vechiul județ Romanați, pe Valea Oltețului. În aceasta zonă călușul se joacă în forma sa inițială și nealterată, numit „călușul greu” sau „călușul de pământ” (căci dansul se joacă în aproape toată Oltenia). Călușul, ca joc, în comuna Dobrun datează de sute de ani. Era jucat de bărbații satului în perioada Rusaliilor și la alte sărbători ale comunității. Costumele călușarilor păstrează vie tradiția zonei, Valea Oltețului, având ca simbol frunza viței-de-vie. Chiar dacă în Dobrun
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
ca joc, în comuna Dobrun datează de sute de ani. Era jucat de bărbații satului în perioada Rusaliilor și la alte sărbători ale comunității. Costumele călușarilor păstrează vie tradiția zonei, Valea Oltețului, având ca simbol frunza viței-de-vie. Chiar dacă în Dobrun călușul datează de sute de ani, abia în anul 1936 a primit recunoștința națională fiind ales să reprezinte Regatul României în Anglia. De-a lungul timpului formația de căluș a comunei Dobrun a avut renumiți vătafi, care fiecare la rândul lui
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
tradiția zonei, Valea Oltețului, având ca simbol frunza viței-de-vie. Chiar dacă în Dobrun călușul datează de sute de ani, abia în anul 1936 a primit recunoștința națională fiind ales să reprezinte Regatul României în Anglia. De-a lungul timpului formația de căluș a comunei Dobrun a avut renumiți vătafi, care fiecare la rândul lui a lăsat pentru generațiile viitoare câte o figură de căluș care și astăzi se joacă de către călușarii din Dobrun. Călușul în formele lui atestate în ultimele secole, se
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
a primit recunoștința națională fiind ales să reprezinte Regatul României în Anglia. De-a lungul timpului formația de căluș a comunei Dobrun a avut renumiți vătafi, care fiecare la rândul lui a lăsat pentru generațiile viitoare câte o figură de căluș care și astăzi se joacă de către călușarii din Dobrun. Călușul în formele lui atestate în ultimele secole, se practică și este cunoscut ca cel mai reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol și una dintre cele mai impresionante și valoroase creații
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
în Anglia. De-a lungul timpului formația de căluș a comunei Dobrun a avut renumiți vătafi, care fiecare la rândul lui a lăsat pentru generațiile viitoare câte o figură de căluș care și astăzi se joacă de către călușarii din Dobrun. Călușul în formele lui atestate în ultimele secole, se practică și este cunoscut ca cel mai reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol și una dintre cele mai impresionante și valoroase creații populare românești. Este cea mai importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
sau cu animale, sunt interzise spălatul, curățenia, cusutul, sacrificatul păsărilor, urcatul în copac sau de a pătrunde și poposi, în timpul nopții, pe teritoriul Ielelor (păduri, câmpuri, grote, pe malul apelor). Nerespectând aceste interdicții impuse de "iele" oamenii sunt „luați din căluș”. Călușarii prin jocul lor apără comunitatea și atunci când este nevoie să vindece și sa repare relele pricinuite oamenilor de forța nefastă a ielelor. În unele zone în timpul ritualului de vindecare a celor „luați din căluș”, alături de călușari jucau și un
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
iele" oamenii sunt „luați din căluș”. Călușarii prin jocul lor apără comunitatea și atunci când este nevoie să vindece și sa repare relele pricinuite oamenilor de forța nefastă a ielelor. În unele zone în timpul ritualului de vindecare a celor „luați din căluș”, alături de călușari jucau și un număr egal cu al lor, de femei numite crăițe sau călușerițe. Ele erau nevestele și în același timp ajutoarele lor. Călușul, numit și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
nefastă a ielelor. În unele zone în timpul ritualului de vindecare a celor „luați din căluș”, alături de călușari jucau și un număr egal cu al lor, de femei numite crăițe sau călușerițe. Ele erau nevestele și în același timp ajutoarele lor. Călușul, numit și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte, perceput un ritual. Călușul reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
și un număr egal cu al lor, de femei numite crăițe sau călușerițe. Ele erau nevestele și în același timp ajutoarele lor. Călușul, numit și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte, perceput un ritual. Călușul reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Călușul se performă în virtutea credinței, în eficacitatea lui magică: profilactica și apotropaica, vindecătoare a bolii numita „luat
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte, perceput un ritual. Călușul reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Călușul se performă în virtutea credinței, în eficacitatea lui magică: profilactica și apotropaica, vindecătoare a bolii numita „luat din căluș”, fertilizatoare și fecundatoare. Numărul impar al călușarilor, ca și cea mai mare parte a actelor performate de aceștia se leagă de credința
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Călușul se performă în virtutea credinței, în eficacitatea lui magică: profilactica și apotropaica, vindecătoare a bolii numita „luat din căluș”, fertilizatoare și fecundatoare. Numărul impar al călușarilor, ca și cea mai mare parte a actelor performate de aceștia se leagă de credința în existența și prezența pe pământ, între Strodul Rusaliilor și Rusalii, a "Rusaliilor", ființe supranaturale, deosebit de agresive și
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
fiind nedespărțiți pe toată perioada Rusaliilor. Călușarii trebuiau sa-i apere pe oameni de "iele", pentru ca aceștia să nu se îmbolnăvească, și, în același timp să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor, erau "luați din căluș". Numărul impar al călușarilor corespundea celui al grupului Rusaliilor, numai acționând în grup, dar într-un grup egal cu numărul impar al ielelor, călușarii puteau ține piept atacului acestora și le puteau domina, dacă sunt cu soț, ei nu mai
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
dădeau copiii să fie purtați în brațe și jucați de aceștia. Călușarii apărau comunitatea și, totodată, se apărau pe ei, prin folosirea unor „arme” cu puteri magice: bâte, săbii din lemn și chiar prin zgomotul pintenilor și zurgălăilor de la opinci. Călușul zilelor noastre, despovărat de credințele și superstițiile de altădată, este un joc spectaculos, de mare virtuozitate și măiestrie coregrafică. El se dansează în diferite ocazii festive (nu la o anume sărbătoare de peste an).
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
-lea se foloseau și unele "guzheng" cu 18 coarde. În anul 1961, după doi ani de cercetare și dezvoltare, Xu Zhengao și Wang Xunzh au introdus în uz noul "guzheng" cu 21 coarde. Cu această ocazie, ei au inventat și călușul în formă de "S", montat în partea stângă a instrumentului, care a fost adoptat de toți producătorii de "guzheng", din care a derivat și călușul în formă de "C". Forma curbă ușurează acordarea. Prin combinarea de coarde cu grosimi diferite
Guzheng () [Corola-website/Science/323057_a_324386]
-
introdus în uz noul "guzheng" cu 21 coarde. Cu această ocazie, ei au inventat și călușul în formă de "S", montat în partea stângă a instrumentului, care a fost adoptat de toți producătorii de "guzheng", din care a derivat și călușul în formă de "C". Forma curbă ușurează acordarea. Prin combinarea de coarde cu grosimi diferite, se asigură o mai bună rezonanță, atât în registrul grav, cât și în cel înalt. "Guzheng"ul cu 21 coarde s-a impus în cea
Guzheng () [Corola-website/Science/323057_a_324386]
-
linie, cerc), diferind de la regiune la regiune. Caracteristică este practica folosirii ca suport muzical a unor melodii diverse pentru unul și același dans, ca și executarea pe aceeași melodie a mai multor dansuri. Cele mai răspândite sunt "hora, sârba, învârtita, călușul" și multe altele, cu tendința de generalizare datorită activităților artistice de amatori și, îndeosebi, a televiziunii. În creația muzicală românească, dansurile populare au fost utilizate mai întâi în aranjamente, rapsodii instrumentale, apoi au stat la baza unor prelucrări mai complexe
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
fiecare dintre ei emană, în timp ce trece pe lângă mine, mirosul dulce și puturos al celui care m-a ucis. Primul țipă cât îl țin bojocii, dar țipătul se oprește brusc la poarta dinților lui, pentru că i-au băgat în gură un căluș care are gust de vomă și piatră. Și cineva i-a legat mâinile strâns la spate, dar el și le poate mișca deoarece toată pielea i s-a jupuit și sângele unge frânghia. Dă din amândouă picioarele, deoarece dreptul e
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105808_a_107100]