1,732 matches
-
înnăbușitoare. Pe câmp și în grădini recoltele sunt mai puține, căci puhoaele apelor au lăsat în multe locuri pământul gol. Ce produse au mai ramăs, în piețe au devenit o scumpătate. “In toamna asta n-o să mai pun nimic în cămară pentru iarnă” se aud vocile gospodinelor. E destul de greu pentru oameni, dar “să nu dea Dumnezeu omului câte poate îndura”, este o vorbă din popor. Și câte mai au bieții oameni de îndurat, căci a urmat potop după potop. Când
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor și pe care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare, canapeu, cămară în care se ține berbința (un vas în care se bate brânza), covata, pe jos se află preșuri țesute în război, din lână sau de cârță (coade făcute din haine rămase mici). În casa de la Hodac pot fi admirate atât
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
subțiri și adieri prevestitoare de iarnă grea. Cu cocori de pe aripile cărora se scutură și bruma noastră de speranță, atât cât mai rămăsese. Cu nopți din ce în ce mai lungi și cu amărăciunea neputințelor legate de gâtul nostru. Cu întrebările sugerate de rafturile cămărilor goale. Reparații mărunte, curățatul coșului, grija pentru lemnele de foc, tăiatul, adăpostirea lor și retragerea în cea mai călduroasă cameră. Când făceau o casă, bătrânii spuneau de regulă: Să-i lăsăm pe copii în camerele astea mari, iar noi să
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
din dragoste. Învățase științe economice dar mica rusoaică, frumoasă și îmbogățită mai mult decât o împărăteasă, cu aurul glasului, a simțit miracolul metamorfozei, ca atunci când dintr-un mugure explodează o corolă ce a supt viață și culoare, catifelându-se în cămara soarelui: și-a descoperit precizia ritmică, vibrația suplă și dulcea timbralitate a muzicii năvalnice, vibrând ca răpăitul ploii de vară pe o grădină cu flori; de acum, va începe să descifreze armonia muzicală, în cadența cosmică a castanietelor și a
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
fără spătar, un dulap înalt cu ușile însemnate oribil cu niște culori țipătoare, la care dacă priveai te dureau ochii și o sobă lungă, din fontă, care probabil că prinsese primul război mondial. - Astă seară vom mânca ce găsim prin cămară. De mâine, poți să te organizezi cum îți place. Nu am să te incomodez cu prezența mea când nu e cazul! Cu alte cuvinte „de mâine, treci la treabă”. Se impunea totuși să stabilească niște reguli, chiar dacă orice regulă aduce
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
strune care mai vibrează, Emoții pentru noi lăstari... Un puls dintr-un țesut nostalgic, Zvâcnește astăzi... revolut, Cosmopolit, etimologic De taina unui absolut... Străină-am fost în a mea țară, Cu gândul, limba și ideea, Dar port, la inimă,-n cămară, Sătucul meu... și Odiseea!... Referință Bibliografică: SĂTUCUL MEU, ȘI ODISEEA / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1221, Anul IV, 05 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aga Lucia Selenity : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SĂTUCUL MEU, ŞI ODISEEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365935_a_367264]
-
de tot ce e nevoie pentru o iarnă lungă și împietrită de ger, să adune lemne de foc, să cosească fân și otavă pentru animale, să culeagă de prin poienile pădurilor hribi și gălbiori tăiați și uscați, apoi puși în cămară, să culeagă afine și zmeură de prin luminișurile pădurilor, să strângă de pe ogoare grâu, orz, mazăre, varză, sfeclă și multe alte roade muncite din greu. E nevoie ca omul să fie harnic, să muncească mult vara, ca iarna să stea
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
la vânătoare prin păduri, muncea cu sârg la coasă și la greblă, ori să adune cât mai mult fân și otavă pentru vite și îngrijind culturile de lângă casă. Dumnezeu făcu ca în anul acela să rodească toate, încât hambarul și cămările se umplură. Ba mai mult, Artemie se duse în târg și cumpără câteva roiuri de albine, pe care le așeză în niște stupi rotunzi, făcuți din trunchiuri de fag scobite pe dinăuntru, în livadă. Vara scoase multă - multă miere, de
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
oi face eu ça ține,... VI. LINIȘTE, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014. Murmur stins de seară, Către ceruri se ridică. Degete și ochi și buze,iară, Verbe mari fac să apară, Din cămara cea mai mică. Taci și-asculți pe Domnul. Susur blînd în stropi de pace. Nu-ți va tulbură nici cînt, nici somnu- Căci în susur blînd e Domnul, Izgonind frică rapace. Fă acum tăcere. Firul ierbii-auzi cum crește. Și în
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
cum crește. Și în susur blînd că o părere, Domnul este mîngăiere Și la pieptu-i te primiște. Citește mai mult Murmur stins de seară,Catre ceruri se ridică.Degete și ochi și buze,iară,Verbe mari fac să apară,Din cămara cea mai mică.Taci și-asculți pe Domnul.Susur blînd în stropi de pace.Nu-ți va tulbură nici cînt, nici somnu-Căci în susur blînd e Domnul,Izgonind frică rapace.Fă acum tăcere. Firul ierbii-auzi cum crește.Și în susur
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Izbăvește-mă și mă scoate din mâna străinilor, a căror gură a grăit deșertăciune și dreapta lor e dreapta nedreptății, ai căror fii sunt ca niște odrasle tinere, crescute în tinerețile lor; fiicele lor înfrumusețate și împodobite ca chipurile templului. Cămările lor pline, vărsându-se din una în alta. Oile lor cu mulți miei, umplând drumurile când ies; Boii lor sunt grași. Nu este gard căzut, nici spărtură, nici strigare în ulițele lor. Au fericit pe poporul care are aceste bunătăți
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
din el însuși, potrivit cuvintelor psalmistului: la „râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns când mi-am adus aminte de Sion“ (Psalmul 136). Conștiința păcatului este urmată de convertirea lăuntrică prin care ne întoarcem la noi înșine, intrând în cămara sufletului. Astfel, Sfântul Isaac Sirul spune: „De îndată ce omul se retrage dintre oameni și se adună în el însuși, mișcările căinței se vor înfățișa de la sine în mintea sa“ (Cuvântul 65). Întoarcerea la sine înseamnă întoarcerea la Dumnezeu în lacrimile căinței
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
Acasa > Stihuri > Semne > LINIȘTE Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Murmur stins de seară, Către ceruri se ridică. Degete și ochi și buze,iară, Verbe mari fac să apară, Din cămara cea mai mică. Taci și-asculți pe Domnul. Susur blînd în stropi de pace. Nu-ți va tulbura nici cînt, nici somnu- Căci în susur blînd e Domnul, Izgonind frica rapace. Fă acum tăcere. Firul ierbii-auzi cum crește. Și în
LINIȘTE de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365279_a_366608]
-
am rugat să își exprime părerea pentru câteva poezii, pe care i le-am citit cu mari emoții. Răspunsul dânsului a fost acesta: „Esti un diamant neșlefuit. Domnul N.N. Negulescu, este cel care mi-a deschis ușa ca să intru în cămara sufletelor dumneavoastră. Dânsul a fost primul ales de Tatăl meu ca să facă munca cea mai grea și anume, conturul desenului meu spiritual, este primul om care a început să șlefuiască ce Tatăl alesese. Au urmat alți aleși, menționez două nume
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
se pune, intențiile bune fac bradul verde, împodobit, dăruit. Un pui de viforniță, o buclă și-o întoarcere pe dos, o întindere la perete cu brațele întinse, țepene ca ale vitruvianului atins de săgețile dartsului între clavicule după ce, golindu-mi cămările sufletului, chibzuisem să mi-o umplu pe-a mea. Un zid, un stop, un scop nedefinit, o lehamite neștiută îmi lipește visurile, bariere mi-s puse, din față și din spate un șubler mă strânge, pleacă de aici, lasă-mă
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
ademenind fluturii să eșueze. Curcanul vinde un șirag de mărgele în prag de iarnă. Spre Poarta Sfântă ciocârliile își duc rugăciunile. Lumina toamnei trezește licuricii din abecedar. O zi de alta cântecul cocoșilor desparte-n noapte. Doar șoricelul știe iarna cămara la fel ca mine. Izvorul spăla în zarva primăverii tăcerea pietrei. Cu copii în cioc, pensii alimentare aduc berzele. Neavând aripi, gâza și-a pus proteze frunze de bonsai. S-ascult greierii, am aprins felinarul, deși-i plină zi. Doar
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
să fac coca pentru plăcintă. Nu știam unde ține făina. Ce să fac? Se făcuse seară, unchiul Zaharia nu mai vene. Începusem să intru chiar în panică, gândindu-mă că s-a întâmplat ceva cu el. Să-i scotocesc prin cămară nu-mi permiteam, așa că m-am hotărât să-l aștept. Cum stăteam așa, descumpănită, am auzit un tril și am văzut o păsărică ce se așezase pe pervazul ferestrei de la bucătărie, ațintindu-mă cu capul lăsat pe o parte, de parcă
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
Dacă nu s-ar fi întâmplat asta ar fi privit cu drag acea ființă, ca fiind cheia rezolvării misterului. Oricum, nu a mai este cazul să continue cu împachetatul lucrurilor în geamantane. Strânge nucile din pod și le depozitează în cămară. Noaptea următoare nu va mai fi chiar de groază. * Nu a fost o problemă, datorită firii lui deschise, să se integreze în noul colectiv de muncă. Nu era numai meritul lui. Oamenii, femei și bărbați, aveau o anume lejeritate în
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
dintre versuri. Tudor Arghezi s-a format în ambianța simbolismului francez. Simbolul la el înfățișază cauza relativei obscurități. Exemplu poate fi poezia „Între două nopți”, o dramă metafizică, unde caută divinul prin săparea mai adâncă în odaie lui, care este cămara sufletului: Mi-am împlântat lopata tăioasă în odaie. Afară bătea vântul. Afară era ploaie. Și mi-am săpat odaia departe, sub pământ. Afară bătea ploaia. Afară era vânt. Am aruncat pământul din groapă pe fereastră Pământul era negru: perdeaua lui
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
eu, însoțită de frig și ploaie, frunzele copacilor se îngălbenesc și cad. Păsărelele și fluturii au plecat dar au înflorit crizantemele, s-au copt strugurii iar livezile sunt încărcate de fructe. Bunica ta abia așteaptă să vin, ca să-și umple cămara cu dulcețuri și magiun pentru voi, nepoții ei... Simți mirosul gutuilor coapte și al perelor parfumate? - Ei, chiar așa și este, zise fetița, înseninându-se. Dar Toamna dispăruse, iar ei nu-i răspunse decât ecoul: „Ei, chiar așa și esteeeeeeee
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
frunzele îngălbenite. Din depărtări, ajungea până la iepurași, ciripit voios de păsărele. Înserarea cobora lin peste pădure și peste culcușul lor. Deja trecuse destul timp de la plecarea mamei, iar celor doi iepurași li se făcuse foame. Au scormonit prin toate ungherele cămării dar n-au găsit nimic de mâncare, nici măcar o frunză de morcov. Iepurilă scoase căpșorul afară, cercetând împrejurimile. Mirosea a toamnă și a fructe de pădure, coapte... - Eu merg să caut câteva fructe, poate găsesc și trifoiaș, vii și tu
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
lui Dumnezeu și dragostea Sa cea sfântă, a lăsat o vie impresie asupra mea; aș putea întocmi, aici și acum, o adevărată listă, de fapt, un bogat, generos și veritabil pomelnic, pe care îl păstrez la loc de cinste, în cămara inimii mele: Dacă ar fi să enumăr câțiva dintre ei voi menționa faptul că primul mare Părinte Stareț, mai puțin cunoscut dar deosebit, a fost Arhimandritul Timotei Iftimie de la Mănăstirea Hodoș - Bodrog din județul Arad, primul lăcaș monahal pe care
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
de vinete”. Zâmbesc. Ei, aș! Îmi fuge gândul la personajul din povestea lui Panait Istrati, „Chira Chiralina”. Dacă și producătorii folosesc numele personajelor din literatură, m-a nimerit, sunt curioasă cât este de bună. Cum ajung acasă, așez cumpărăturile în cămară și las borcanul cu zacuscă pe masă cu intenția să mănânc mai târziu. La prânz avusesem ciorbă de lobodă și tocăniță de ciuperci. Curioasă, desfac totuși capacul și doar gust să văd cum este. „Să știi că a avut dreptate
UNGHIA CHIREI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366189_a_367518]
-
apreciem unii pe alții. Impulsul l-a constituit o recentă vizită la Chelința, o întâlnire cu părintele Radu, dar mai ales audierea C.D.-ului, „Emil Gavriș -Mândru fecior din Chelința”. Parcurg site- ul personal www.radubotis.ro. Dau peste o cămară în care părintele și-a adunat roadele. O cămară care îmi relevă omul harnic, destoinic, plin de har. Îi găsesc profesiunea de credință : pilda talantului. Își află menirea în înmulțirea talantului, atât spre slava Mântuitorului, cât și întru folosul celor
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
recentă vizită la Chelința, o întâlnire cu părintele Radu, dar mai ales audierea C.D.-ului, „Emil Gavriș -Mândru fecior din Chelința”. Parcurg site- ul personal www.radubotis.ro. Dau peste o cămară în care părintele și-a adunat roadele. O cămară care îmi relevă omul harnic, destoinic, plin de har. Îi găsesc profesiunea de credință : pilda talantului. Își află menirea în înmulțirea talantului, atât spre slava Mântuitorului, cât și întru folosul celor din jur. Știe că și mântuirea sufletului său o
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]