460 matches
-
șușoti: - Când le-or aduce înapoi, te strecori pe colea șiie dezlegi ușurel! Ți-e frică de cai? -Nu. - Să iei câte o mână de fân de la curu căruții și să le pui sub bot. Căruțașii coborau ținând animalele de căpestre. De jos, se auzi nechezatul întărîtat al armăsarilor. Moș Leu lumina cărarea îngustă cu un felinar. - Tu ești, Suleo? - Eu, unchiașule. - Ai adus prințesele? - Le-am adus. Le-o fi și lor. Iepele băteau din picioare și se opinteau pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vreme nimic. Se potoliseră și armăsarii. Bozoncea se tîrî până la ei. - Acum, Paraschive! șopti. Trecuseră trei sferturi de ceas și le amorțiseră oasele. Pământul era rece. Cel tânăr se ridică ușor și vesel. Animalele îl simțiră. Ridicară gâturile, sunând din căpestre. Merse drept la iepele din față, apucă o mână de fân de sub picioarele lor și le mângâie coama umedă. - Lolica, na, Lolica! șopti pungașul, neștiind dacă nimerise. Și se apucă să le desfacă legăturile. Treaba merse repede. Hamurile cădeau fără
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lângă roți. Gheorghe trăgea perechea dezlegată spre câmp, la adăpost. Cel tânăr mai încercă o dată. Animalele seliniștiseră. Mâna hoțului le pipăia dibaci boturile calde și ochii lăcrămoși. De jos nu se simțea nimic. De patru ori tîrî codoșul perechile, legîndu-le căpăstru ungă căpăstru. A cincea oară, Paraschiv dădu peste un cârlan sătul, care se lăsa greu. Simțind mână străină pe el, încercă să muște și lovi cu copitele. Caramangiul îi apucă zăbala rece și-o răsuci. Fierul intră în gingiile calului
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Gheorghe trăgea perechea dezlegată spre câmp, la adăpost. Cel tânăr mai încercă o dată. Animalele seliniștiseră. Mâna hoțului le pipăia dibaci boturile calde și ochii lăcrămoși. De jos nu se simțea nimic. De patru ori tîrî codoșul perechile, legîndu-le căpăstru ungă căpăstru. A cincea oară, Paraschiv dădu peste un cârlan sătul, care se lăsa greu. Simțind mână străină pe el, încercă să muște și lovi cu copitele. Caramangiul îi apucă zăbala rece și-o răsuci. Fierul intră în gingiile calului și acesta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de fir alb, întortocheate. Muierea tăinuitorului le umflase cu orz și, înainte de a pleca la târgul Oborului, băgase și câte o vadră cu apă în ele. Spălate și dichisite cum erau, ți-era mai mare dragul să le privești. Pe la căpestre, nevasta le agățase fundulițe roșii, împletite, să nu le deoache careva. Crescuse și mânzul. Cârlanul bătea cu copita și necheza nărăvaș. Bozoncea ocolea herghelia și clătina capul mulțumit: - Parcă-s armăsari de Vidin, tu-i cerul mă-si! Când au
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
din el pe o grămadă de țoale noi. — Trimite-i banii înapoi. Nu vreau. Dacă nu ai destul în cont, poți să împrumuți de la mine ca să completezi suma. — Mulțumesc, Nathan, dar n-am nevoie de pomana ta. — Ți-au pus căpăstrul, Harry, și tu habar n-ai. — N-ai decât să crezi ce vrei, dar eu nu mai dau înapoi acum. O să merg înainte, fie zloată, fie ploaie, fie potop. Dacă ai dreptate în ce-l privește pe Gordon, viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
tolbe, confecționate din liane împletite, în care-și țineau armele din cremene de mărimi și forme diferite, pregătite și cioplite cu iscusință, special pentru această acțiune. Pietrele, cu colțurile ascuțite, erau legate sau mai bine spus înhămate cu câte un căpăstru împletit cu sfori flexibile din fibre de plante răsucite. Învârtindu-le deasupra capului cu viteză și putere, luptătorii puteau lovi inamicul și recupera arma de la distanță de mai multe ori la rând. În mâna dreaptă, duceau în cumpănă câte o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în stare să meargă fără odihnă până aveau să iasă din acel infern. își făcu rugăciunile, se rugă pentru el, pentru Abdul și pentru morți, aruncă o ultimă privire armatei de mumii, schimbă direcția și porni la drum ducând de căpăstru cămila, care-l urmă fără nici un muget de protest, convinsă că doar o încredere oarbă în omul ce mergea înaintea ei o putea salva. Gacel nu-și dădu seama dacă acea noapte era cea mai lungă sau cea mai scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
apoi, cu încă vreo două-trei din astea, ca să facă, ziceau șuii din conducere, majoritate. și, buni răi, cum erau, au reușit să se adune, încropind o majoritate. Care, mai încolo, s-a și mai consolidat, încât, a reușit să pună căpăstrul pe capul celorlalte entități politice. Pe mine, dracii dracilor, m-au ademenit să le fiu propagandist. Adică, purtătorul de cuvânt, mai precis, mâncătorul de... Dar, hai, să trec și peste asta! Treci-treci, Capdelemn Parpalea, dar, concomitent, îți trec și ție
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ani ai? Sînt mare acum, adică majoră. De cît timp? De o săptămînă. Fata este îndemînatică, face curat, face o cafea și vorbește întruna. Mama m-a trimis anume la mata. De ce, Anica? Poate vă găbjesc. Cee? Poate vă pun căpăstru. N-o știți pe mama? A văzut că aveți un pic de avere și... gata. Și tu, tu ce zici? Nu-mi pasă. Chiar sărac dacă ar fi unul, l-aș lua dacă l-aș iubi. Și despre mine ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
noapte din două o petrecea În tren. Și mie-mi plăceau caii la nbunie. Era o minune să-i vezi când ieșeau și mergeau spre linia de pornire. Erau Încordați și Își jucau picioarele, iar jocheii Îi țineau strâns de căpăstru și uneori slăbeau strânsoarea lăsându-i să fugă puțin. Cel mai mult Îmi plăcea când ajungeau la start. Mai ales la San Siro, unde era terenul mare și verde, cu munții profilați departe-n zare, cu macaronarul gras care dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
biet rus. Asta ar putea trece drept noroc. Dar ce se Întâmplă după aia? Mă-mpușcă-n burtă de două ori. E un tip norocos. Eu n-am noroc. N-ar nimeri un cal nici dacă l-ar ține de căpăstru. E vorba doar de noroc. — Păi, credeam că Întâi te-a Îmușcat pe tine și pe urmă pe rus. — Nu, Întâi rusul și abia după aia eu. Cei de la ziar s-au Înșelat. — Și-atunci, de ce nu l-ai Împușcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe la alții cât poate și ea. De unde să aibă animale? Rusul nu s-a lăsat convins de vorbe. El a vrut să se dumirească singur. A deschis larg ușa grajdului, cercetând amănunțit încăperea și... Cum nu are cal? Uite colo căpăstrul!... Albă ca un perete abia văruit, Maranda și-a aruncat privirea spre cuiul din perete, unde atârna căpăstrul... Cu ochii larg deschiși, bătrânul Hadarag s-a uitat mustrător la Maranda. Apoi, revenindu-și, a răspuns: Ehei! Aista-i de dinainte de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
El a vrut să se dumirească singur. A deschis larg ușa grajdului, cercetând amănunțit încăperea și... Cum nu are cal? Uite colo căpăstrul!... Albă ca un perete abia văruit, Maranda și-a aruncat privirea spre cuiul din perete, unde atârna căpăstrul... Cu ochii larg deschiși, bătrânul Hadarag s-a uitat mustrător la Maranda. Apoi, revenindu-și, a răspuns: Ehei! Aista-i de dinainte de război, când aveau și ei o mârțoagă, dar au vândut-o de multă vreme. Rusul a dat din
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
sforăind din ce în ce mai des... Ochii îi sunt dilatați peste poate... Începe să alerge în cerc, reținut de lanțul prins de țăruș... Când focul a pătruns în cercul făcut de el, porneșe în galop în partea opusă, dar o smucitură puternică a căpăstrului îl face să se rostogolească învins de lanțul care nu cedează. Se ridică cât ai clipi și dezorientat o ia din nou la fugă nebună... Același lanț îl face să se poticnească... Focul pârâind ca un rug se apropie din ce în ce mai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Calul nu mai are unde să alerge... Cuprins de groază, se ridică în două picioare nechezând și sforăind cumplit!... Se zbate ca în fața unei fiare. Lanțul nu cedează! Dedodată se încordează ca un arc și cu toată puterea zvâcnește înainte... Căpăstrul îi zdrobește carnea de pe bot. O pocnitură scurtă și... se rostogolește în afara cercului de foc... se ridică fulgerător și țâșnește ca nebun galopând în neștire... Cu sângele șiroind din rana largă făcută de căpăstru pe bot aleargă... aleargă... Calcă pe
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și cu toată puterea zvâcnește înainte... Căpăstrul îi zdrobește carnea de pe bot. O pocnitură scurtă și... se rostogolește în afara cercului de foc... se ridică fulgerător și țâșnește ca nebun galopând în neștire... Cu sângele șiroind din rana largă făcută de căpăstru pe bot aleargă... aleargă... Calcă pe bucata de lanț ce o târâie după el, se împiedecă gata să se dea peste 108 cap, dar nu se oprește... Galopează ca scăpat din ghearele unui monstru”... Toaibă s-a cutremurat și-a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
poposit o găleată cu apă și una cu ovăz. În timp ce calul a băut apă și apoi a început să ronțăie la ovăz, Toaibă a pus mâna pe țesală și l-a curățat de scaieți și de funingine. I-a scos căpăstrul și i-a spălat botul însângerat. Ei. Acum altcum stăm de vorbă. Arăți și tu a cal de soi. Stai să aduc niște rachiu să ștergem rana, că ferească Dumnezeu... Îi mai obrinti și necazu-i gata... A turnat rachiu în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dintre cele 5 zile lăsate de la Guvern. Șeapte virgula șease, vorba unui om politic din București. Groaznic! Adică, altfel spus, suntem obligați să nu putem schimba o idee, o propoziție, o gândire spusă timp de 7,6 ore! Să punem căpăstru cuvântului, să-l înrobim, să încălcăm flagrant și de tot libertatea vorbei, a zisei și spusei, a numirii și denumirii!!!...Dar nu-i cazul să ne pleoștim. Ne scoatem din plin pârleala în micile și nevinovatele întruniri publice și de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cîțiva dolari În plus (Italia/Germania/Spania/Monaco 1965). L-am revăzut Într-o noapte ca să-mi aduc aminte de copilăria chinuită, cu macaroane, și singurul lucru care m-a impresionat a fost scena unde un copil mexican ia de căpăstru calul lui Clint Eastwood ca să-l ducă la grajd, și iese lent din cadru conducînd animalul ca la o probă de dresaj, trap Întins. Parc-ar fi balet. În stil duios, Anastasia trecea. Ce să mai spui despre-un film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pătrunde-n lucruri/ Până departe" ("Ca în paradis"). Există la Ioan Alexandru o anumită gestică, în care intuim psihologia de grup, de colectiv: "Dar nunțile la noi pline de coamele cailor și clopote roșcate la ramuri cu panglici tricolore,/ la căpăstru mânjii duc frunze țepene de stejar/ și burțile iepelor sunt pline de praf și sudoare." Mișcarea cailor, neastâmpărul mânjilor, exuberanța până la epuizare ne rămân bine întipărite în memorie. Totul este văzut din perspectivă. Nu întâmplător, poemul se numește "Dealul". Călăreții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
încuiată pe timp de noapte ? E lăsată vraiște la îndemâna oricărui răuvoitor ? De ce ? Victor Iliu nu oferă nici un motiv. În schimb, Slavici îl pune pe Lică, așa cum era firesc, să forțeze o poartă bine încuiată ca să poată intra cu calul de căpăstru : „Fără de a se mai gîndi, sări din scări, apucă ușa bisericii cu amîndouă mîinile și se izbi în ea, ca să- i rupă zăvorul, să o scoată din țîțîni, în sfîrșit, să o spargă. Ușa se zgîlțîi, încît răsună toată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a se cutremura și a urla așa de groaznic, încât se auzi până la zâne și zânele îndată se întoarseră acasă." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (c) "Și atunci, odată se suie în pod și coboară de-acolo un căpăstru, un frâu, un bici și o șa, toate colbăite, sfarogite și vechi ca pământul. Apoi mai scoate dintr-un gherghiriu niște straie foarte vechi, un arc, niște săgeți, un paloș și un buzdugan, toate pline de rugină, și se apucă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alte tipuri de reprezentări simbol, decât imaginea edificiului, pentru a sugera facultățile care funcționau în cadrul acestei instituții academice (pe direcția punctelor cardinale: la Nord, snop de păioase, la Sud, strugure și frunze de vie, la Vest, cap de cal cu căpăstru, la Est, litera V cu șarpe încolăcit în cupă). Următoarea medalie, din anul 2002, este realizată la împlinirea a 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Noile reprezentări heraldice, de data aceasta numai din categoria efigiilor și edificiilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fi țesut pînă la capăt pînza strălucitoare a unei enigme indescifrabile. De data aceasta, pleacă drept înainte și își interzice întoarcerea. Înaintează călare cît se poate de bine, pentru a evita lipitorile, conduce caii pe cărări, apoi ia caii de căpăstru pentru că nu mai sunt cărări. Din urmă vin elefanții greoi și, pentru ei, trebuie tăiați cu macheta bambușii și tufișurile. E multă vreme de cînd războinicii Moi au făcut cale-ntoarsă. De haine, i se agață insecte despre care nici măcar tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]