9,252 matches
-
o capacitate de topire de până la 20 t/zi ... c) Instalații pentru topirea substanțelor minerale, inclusiv producția fibrelor minerale, cu o capacitate de topire de până la 20 t/zi ... d) Fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a tiglelor, cărămizilor, cărămizilor refractare, plăcilor, gresiilor ceramice sau portelanului, cu o capacitate de producție mai mica de 75 t/zi și/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mica de 4 mc și cu o densitate de încărcare pentru fiecare cuptor de până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209393_a_210722]
-
materiale combustibile sau inflamabile, cum sunt butelii, bidoane cu produse petroliere și altele asemenea, în podurile clădirilor; ... o) folosirea afumătoarelor improvizate ori amplasarea acestora în magazii, poduri, remize, sub șoproane sau lângă materiale combustibile; afumătorile se confecționează din zidării de cărămidă și materiale incombustibile și se amplasează independent de celelalte construcții din gospodărie. ... Articolul 117 În locuințe de tip unifamilial sau în apartamentele blocurilor de locuit, carburanții sau alte lichide inflamabile pentru uz casnic se păstreaz�� numai în ambalaje metalice special
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186360_a_187689]
-
mare de 20 ț/zi 3.4. Instalații pentru topirea substanțelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 ț/zi 3.5. Fabricarea produselor din ceramică prin ardere, în special a țiglelor, cărămizilor, cărămizilor refractare, dalelor, produselor din ceramică sau porțelan, cu o capacitate de productie mai mare de 75 ț/zi și/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mare de 4 mc și cu o densitate stabilită pentru fiecare cuptor mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127854_a_129183]
-
de 20 ț/zi 3.4. Instalații pentru topirea substanțelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 ț/zi 3.5. Fabricarea produselor din ceramică prin ardere, în special a țiglelor, cărămizilor, cărămizilor refractare, dalelor, produselor din ceramică sau porțelan, cu o capacitate de productie mai mare de 75 ț/zi și/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mare de 4 mc și cu o densitate stabilită pentru fiecare cuptor mai mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127854_a_129183]
-
Poeme > Constiinta > EREZIA LUI MOȘ TEACĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Muzica militară îți iese din piele ca sudoarea după un marș forțat Simți universul în do major pe jos Cărămizi de mizerie pentru templul măre ției umane Cărturarii îți arată cerul înstelat al ra țiunii Ca să realizezi nimicnicia ta cotidiană Și iată omul prăpastia care l-a înghițit pe Dumnezeu Crezi în celălalt ca în tine însuți Cain remixat Admiri
EREZIA LUI MOȘ TEACĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1461413061.html [Corola-blog/BlogPost/385001_a_386330]
-
că va fi greu dar nu imposibil, trebuia găsită calea, metoda, procedura prin care să pot învăța cât mai repede și cu randament, cu eficientă maximă. Când ai în față un poligon, o iei metodic dintr-un colț și pui cărămidă peste cărămidă, faci fundația, clădești baza, apoi te apuci de infrastructură, de logistică. Dar daca n-ai poligon, și ai un cerc, ce faci? Nu te oprești din construcție, trebuie să găsești un instrument, Arhimede a spus: “dați-mi un
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-si-tu-veux-un-ami-apprivoise-moi-2/ [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
fi greu dar nu imposibil, trebuia găsită calea, metoda, procedura prin care să pot învăța cât mai repede și cu randament, cu eficientă maximă. Când ai în față un poligon, o iei metodic dintr-un colț și pui cărămidă peste cărămidă, faci fundația, clădești baza, apoi te apuci de infrastructură, de logistică. Dar daca n-ai poligon, și ai un cerc, ce faci? Nu te oprești din construcție, trebuie să găsești un instrument, Arhimede a spus: “dați-mi un punct de
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-si-tu-veux-un-ami-apprivoise-moi-2/ [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
accesibilă! Orice dorință a ta, în calitate de client bancar, este îndeplinită! Numai să îți dai afară frigiderul, televizorul, mașina de spălat, fierul de călcat, să îți tai apa, curentul, să renunți la mălaiul cel de fiecare zi, să îți vinzi tocăria, cărămizile zidurilor, tabla de pe casă, să îți donezi tot sângele, și în cele din urma să urci într-un tramvai numit dorința de a avea un serviciu , să îți iasă în față o femeie frumoasă, tânără, elegantă, cu un teanc de
IDEEA DE FAIR-PLAY de JIANU LIVIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ideea_de_fair_play_jianu_liviu_1335425589.html [Corola-blog/BlogPost/362056_a_363385]
-
din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului Când răutatea invadează neuronii, Sau este-acolo chiar din embrion, Degeaba cauți strălucirea ca bufonii Într-o grimasă ce se crede de bon ton... De semeni peste tot venin, conflicte, Bătându-te cu cărămida-n piept mereu Și aruncând în toate părțile verdicte Înlocuind pe sfinți și Dumnezeu, Tare mă tem că slabă ți-e recolta Pe care-o vei culege-n toamna ta. Din brazdele aride doar revolta Jignirilor amare... tu vei aduna
CÂND RĂUTATEA INVADEAZĂ NEURONII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_rautatea_invadeaza_neuronii.html [Corola-blog/BlogPost/354196_a_355525]
-
la fel Jano, găsește obiecte pe care le trasformă cu emoție în artă ca apoi să poată juca în liniște o partida de șah cu un vecin. Dorința sa pentru materia palpabilă se află în fiecare obiect prelucrat fie el cărămidă, lemn, metal sau pânză. Jano nu pierde timpul cu declarații sau teoria artei. El construiește și demontează obiecte care devin produse cu o valoare adăugată, artistică. Orașele lui ne aduc aminte de „Orașele Imaginare” ale lui Italo Calvino. Procesul creației
EXPOZIŢIE JACQUES JANO LA MUZEUL DE ARTĂ RAMAT GAN de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1423350008.html [Corola-blog/BlogPost/376069_a_377398]
-
Taberei. Cei din categoria ieșiților în stradă asociază clar furtul, hoția, corupția, lipsa de transparență cu marile lipsuri de zi cu zi. Sunt cei mai conștienți că fiecare panseluță pusă de primari în rondurile din intersecții este, de fapt, o cărămidă lipsă la fundația unui spital. Toți știu că politicienii i-au privat de școli și șosele pentru că au cheltuit banii pe borduri și mobilier stradal cu bugete aberante. În ceea ce privește metroul spre Drumul Taberei, chinurile facerii nu arată decât impotența totală
Conjurația imbecililor. Șoferii, secretarele și rândașii partidului s-au instalat în funcții și se pregătesc să ne conducă by https://republica.ro/conjuratia-imbecililor-soferii-secretarele-si-randasii-partidului-s-au-instalat-in-functii-si-se-pregatesc [Corola-blog/BlogPost/339215_a_340544]
-
intrare (6 € pentru adulți, respectiv 4 € cu reducere). Corpul de clădire, unde sunt cazată, se află chiar lângă un canal. La capătul opus este un zid vechi, înalt cam cât două etaje de bloc (ceea ce îmi blochează câmpul vizual), cu cărămida roasă, roșiatică și poalele impregnate cu verdele putred al algelor. Până la jumătatea lui este îmbrăcat și cu o plantă agățătoare, deasă, de culoare verde tomnatic. Un fel de protecție antisolară. Și, desigur, nu poate fi uitat fondul muzical natural. La
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Daniela_gifu_jurnal_venetian_2_daniela_gifu_1346233501.html [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
se înalță către cer că o jertfă a sufletelor noastre. Aceasta este șansa noastră, aceasta este mântuirea, întâlnirea noastră cu Dumnezeu, prin aceste gesturi de sfințenie. Toată lucrarea noastră s-a încununat cu slujba de sfințire. Sufletele noastre care constituie cărămizile din zidul Bisericii, jertfă noastră curată adusă lui Dumnezeu au fost sfințite împreună cu clădirea. Am fost REÎNNOIȚI, SFINȚIȚI și BINECUVÂNTAȚI cu o slujbă deosebit de profundă, o adevărată lucrare a Duhului Sfânt. Nimic nu este mai presus sau mai important în
SFINŢIREA BISERICII SFÂNTA MARIA DIN DACULA, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Sfintirea_bisericii_sfanta_maria_din_d_mara_circiu_1351029502.html [Corola-blog/BlogPost/346356_a_347685]
-
construcție ale cărei urme rămân bine precizate și azi este turnul de la intrare, folosit ca locuință, probabil a tarabostesului dac care-și avea reședinta și tezaurul aici. Nivelul inferior era realizat în tehnica murus dacicus, în timp ce nivelul superior era din cărămidă incomplet arsă, dar și arsă până la roșu (dimensiunile unei cărămizi: 48 x 24 x 8-9 cm). Acoperișul, sprijinit pe bârne masive din stejar, era din șindrilă. Aceasta este deducția arheologilor după ce, analizând cenușa bine sedimentată de la Căpâlna, n-au găsit
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
turnul de la intrare, folosit ca locuință, probabil a tarabostesului dac care-și avea reședinta și tezaurul aici. Nivelul inferior era realizat în tehnica murus dacicus, în timp ce nivelul superior era din cărămidă incomplet arsă, dar și arsă până la roșu (dimensiunile unei cărămizi: 48 x 24 x 8-9 cm). Acoperișul, sprijinit pe bârne masive din stejar, era din șindrilă. Aceasta este deducția arheologilor după ce, analizând cenușa bine sedimentată de la Căpâlna, n-au găsit deloc fragmente de țiglă antică, în schimb au găsit bârne
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Turnul-locuință este de formă pătrată (9,50 x 9,50 m în exterior și 6,04 x 6,04 m în interior), pentru ridicarea lui fiind în prealabil săpat în stâncă și nivelată o mică terasă[6]. Cu zidul din cărămidă, ridicat peste cel din piatră, se estimează că turnul avea în jur de 4,5 - 5 m înălțime. Zidul de incintă al cetății, din blocuri de calcar, înconjoară zona superioară a dealului, având un plan neregulat, urmând practic configurația terenului
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
izvoarele literare, cetatea de la Căpâlna a fost cucerită în ambele războaie dacice. Cert este că „cetatea dacică de la Căpâlna și-a găsit sfârșitul într-un uriaș incendiu care a mistuit toată partea din lemn a construcțiilor, după care zidurile de cărămidă și de piatră s-au prăbușit și au căzut repede în ruină. Peste ruinele fostei cetăți s-a întins paragina și pe locul ei nu s-a mai ridicat niciodată o altă așezare”[7]. Cel mai probabil, acest eveniment s-
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
acul în coloană pentru anestezie, a început să se zguduie clădirea. Am realizat imediat că e cutremur. Lumina s-a stins, au început să se spargă geamuri, s-a auzit un vuiet îngrozitor și se simțea un praf puternic de cărămidă roșie. Am ajuns sub tocul ușii, unde erau și ceilalți doi medici cu care operam. Era o tensiune extraordinară, clădirea se mișca și zgomotul era infernal”, povestește, după 35 de ani de la dezastru, medicul stabilit în Statele Unite. Fălticeni Popescu spune
36 de ani de la cutremurul din 1977. Mărturii by http://uzp.org.ro/36-de-ani-de-la-cutremurul-din-1977-marturii-socante/ [Corola-blog/BlogPost/93019_a_94311]
-
pe o parte și cealaltă a acestuia, între două dealuri. Pe coama dealului din dreapta (vest) tronează o clădire mare, impetuoasă, fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu (azi Mircescu). Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din cărămidă, construcția datând din 1912. Urmează a intra într-un proces de renovare și restaurare, având valoare de monument istoric, declarat ca atare. Fațada a fost realizată în stil neoromânesc, bogat ornamentată cu solbancuri din piatră, ancadramente la ferestre și uși
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
neoromânesc, bogat ornamentată cu solbancuri din piatră, ancadramente la ferestre și uși, brâuri ornamentale cu denticuli sub cornișe. Prin construcție, i s-au asigurat dimensiuni mari pentru acele vremuri: suprafața parterului - 565 mp, suprafața etajului - 558 mp, beci/cramă din cărămidă - 90 mp, iar curtea având 15.700 mp. În consemnările timpului, se menționează anul 1686, ca vechime a așezării omenești, iar satul s-ar fi numit Vlădiceni și apoi Buburuzeni. Actualul nume, Ivănești, ar veni de la numele lui Ivan, fiul
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
logic până acum, iar știința nu poate explica cum au apărut lucrurile din nimic. Așa că am revenit la a crede în Dumnezeu. Reporter: Ce m-a convins pe mine personal cel mai mult împotriva evoluționismului lui Darwin este următorul aspect: cărămida de bază a Teoriei evoluției este mutația genetică. Dar mutațiile genetice sunt distructive în proporție de 99%, și doar 1% sunt constructive. Este ca și cum am merge 99 de pași înapoi și unul înainte, ceea ce este ilogic, nu poate duce la
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In.html [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
sau care se făcea imediat liberă la apropierea noastră și, așezându-ne, vocea aceea sublimă cu inflexiuni din „Sara pe deal“ se mai auzea o dată tunând din adâncul plămânilor, încât tremurau îndelung și periculos geamurile de la vitrină: „Aduceți var și cărămidă, că-i lucrarea mare și pustia adâncă!“ Mai apoi zumzetul crâșmei reînvia și se amplifica treptat, până când nu se mai auzea și nu se mai vedea om cu om, prin aerul acela-ngroșat cu fum de țigară... Într-o zi s-a-nsurat
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1495095552.html [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
va continua să scrie cu majuscule pe cerul schimbător al vremurilor istoria Omului.” Alexandra Firiță cunoscându-l pe autor de aproape 15 ani îi descrie lucrarea astfel: „Cele 27 de interviuri cu 27 de personalități sunt de fapt 27 de cărămizi din zidul istoric al culturii nației românești; sunt 27 de confesiuni care au întărit sistemul de principii și valori ale autorului și pe care ni le aduce la rându-i în atenție dezvăluind aspecte esențiale, modele, caractere, recomandări.” Având un
S-A ÎNTÂMPLAT LA PITEŞTI....LANSARE CARTE „27 DIALOGURI – CONSTRUCŢII INCOMPLETE” DE GABRIEL DRAGNEA de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/S_a_intamplat_la_pitesti_gabriel_dragnea_1363865332.html [Corola-blog/BlogPost/349099_a_350428]
-
a cântecului modern, ca un țipăt de alarmă! Maria Stroia, dincolo de imaginativ și romantic aduce aminte de mentorul ei, neuitatul artist, cântăreț alipit de inima pădurenilor, Drăgan Muntean. Cu voia și fără voia sa, în spiritul artistei s-au zidit cărămizile temeliei dragostei de folclor, ale lui Drăgan Muntean, pentru că l-a iubit și urmat; s-a împietrit în ea zelul căutării, lustruirii, înfrumusețării și dăruirii folclorului, inimilor însetate de folclor. Se observă în aceasta că Maria Stroia a ucenit la
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
află în Fondul Muzeului Regiunii Porților de Fier, Secția de istorie, este o placă de ceramică, smălțiută, scrisul zgrafitat, pe fond alb, pe marini puncte de forma difuza, de culoare verde (pare lucrata intrun atelier de olărie ce confecționa cahle, cărămizi, țigle și plăci smălțiute decorative-pe verso se văd urme în lut de la mișcarea rotii) are forma dreptunghiulara, cu latula îngustă ca bază, iar partea superioară este terminată în formă triunghiulara, în vârf prevăzută cu un orificiu pentru agățare, lățime: înălțimea
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]