15,164 matches
-
se înalță clăbucii albi. Copiii își turtesc nasurile cârne pe geamurile reci, privind cu tristețe la prietenul lor, omul de zăpadă. Stă acolo, necăjit, lângă gutuiul din fața porții și visează. De la mantaua albă, i-au căzut doi nasturi negri, de cărbune. Mătura din mâna dreaptă, îi atârnă sub greutatea zăpezii. Doar morcovul roșu, care-i ține loc de nas, îl face mai vesel. Îngândurat, zâmbește totuși cu dinții lui de fasole, căpșoarelor de la geam care l-ar invita cu dragă inimă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
școlii părul din care ne dădeați câte două la începutul fiecărei vacanțe. Tot asta era curtea în care, iarna, înălțam împreună adevărați uriași de zăpadă, la capul cărora ne urcam cu scara pentru a le pune pipa în gură și cărbunii în locul ochilor. De aici, pornesc amintirile școlare care mă înduioșează și pe care le iubesc atât de mult, amintiri ce umplu sufletul meu, bucurându-mă în ceasurile târzii ale maturității. Ce plăcut este, domnule dascăl, să-mi amintesc de locurile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nici un chip să-l piardă: era vorba bineînțeles de vânzarea unor tablouri, dar s-ar putea vinde și cumpăra orice: decorații, diplome, cravate de pionier, carnete de membru PCR etc. Ca să nu mai vorbim de obiecte casnice, de la călcătoare cu cărbuni la umbrele de soare brodate de la Începutul secolului. Man muss sich nicht grosses vornehmen, um im Leben zu versagen, zice bunică-mea: Ca să eșuezi În viață, nu e nevoie să Îți propui lucruri mărețe. Începu să râdă și Petru luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și profă de germană pentru copiii nomenclaturiștilor luminați. 39. Flavius-Tiberius Încerca să clasifice, cu puținele sale cunoștințe, mulțimea de lucrări din atelier după tehnicile de lucru ale maestrului: litografii, gravuri, cologravuri, linogravuri și desene. Nenumărate desene, nuduri de femei În cărbune, creion sau tuș. Observă și câteva texte scurte, scrise direct pe perete cu tempera. Sensul cuvintelor era cu siguranță interesant, Însă el se mulțumea să admire caligrafierea lor de o excepțională expresivitate plastică și care lasă astfel În umbră sensul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
drapat În roșu, căci tata a fost membru de partid. Toate cheltuielile au fost suportate de sindicat. A fost lume puțină pentru că tata a fost un om obișnuit. Începuse medicina, dar a venit războiul. A căzut prizonier și a tăiat cărbune În Donbas și lemne În Siberia. Pe mama a cunoscut-o la un bal al minorității germane. Era altfel decât ceilalți și mama 1-a remarcat imediat. De acest lucru s-a convins Îndată ce s-a culcat cu el. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Vilmorin, atât de apreciat În supa de găină, iar altul un chipiu de milițian. Așezați În cerc În jurul unui lampadar, așteptau cu Încredere viitoarele ninsori și apoi mult lăudatul ger: cel mai cumplit din ultimii șaizeci de ani! De emoție, cărbunii câtorva dintre ei Începură să sfârâie, spre disperarea tuturor. A fost doar o impresie. Știa prea bine că un asemenea lucru nu era cu putință. După cum nu era cu putință ca grămada de mașini vechi de toate mărcile În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la 26 martie 1931, în satul Bâltișoara, comuna Bâlta, Județul Gorj. Este căsătorit din 1956 cu Maria Ecobescu, licențiată a Facultății de Comerț Exterior (A.S.E. București) și au doi copii. Studii Școala primară Bâltișoara (1938 1943). Școala medie tehnică de Cărbune, Lupeni, Valea Jiului (1943 1950). Institutul de Mine, Petroșani, Valea Jiului (1950 1951). Institutul de Relații Internaționale, București (1951 1955). Institutul de Stat de Relații Internaționale, Moscova (1955 1959). Licențiat în relații internaționale. Doctor în drept, specialitatea drept internațional public. Limbi străine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
A contribuit la informarea Centralei cu analize și idei privind dezvoltarea relațiilor bilaterale și evoluțiile ce se înregistrau în diverse probleme internaționale: aspecte specifice ale dezvoltării economice a R.D.G. care înregistra performanțe notabile (agricultură, sectorul energetic/exploatarea la zi a cărbunelui, industria de mașini-unelte etc.), ca premise pentru intensificarea colaborării bilaterale; inaderența populației R.D.G. la teza "națiunii socialiste" și speranța în reunificare; specificul reprezentării R.F.G. în capitala R.D.G. printr-o Reprezentanță permanentă și nu sub denumirea de Ambasadă; fructificarea de către R.D.G.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1967 și 1969, primele delegații ale României după război, care aveau ca obiectiv principal prezentarea, în cadrul Pavilionului românesc la Târgul Internațional de la Sydney, a produselor de export, promovarea și vânzarea lor, tratative pe linie de import, în special materii prime, cărbune și lână, precum și acțiuni de contrapartidă import de cărbune legat de exportul de vagoane românești. A stabilit legături comerciale cu firme de specialitate, cu bănci, cu camere de comerț, cu Ministerul Comerțului și Ministerul Industriilor din trei state: New South
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
care aveau ca obiectiv principal prezentarea, în cadrul Pavilionului românesc la Târgul Internațional de la Sydney, a produselor de export, promovarea și vânzarea lor, tratative pe linie de import, în special materii prime, cărbune și lână, precum și acțiuni de contrapartidă import de cărbune legat de exportul de vagoane românești. A stabilit legături comerciale cu firme de specialitate, cu bănci, cu camere de comerț, cu Ministerul Comerțului și Ministerul Industriilor din trei state: New South Wales Sydney, Victoria Melbourne, Australia de Vest-Perth și direct
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pe ecran, să-l întreb dacă altruismul, loialitatea necondiționată, atașamentul față de valorile neamului nu cîntăresc în balanță mai mult decît pasiunea exclusivistă pentru sine. "Hei, Iordana, s-aude nesuferita voce de-a doua, iar scoți din foc, cu mîinile goale, cărbunii încinși ai realității politice? Renunță". Nu renunț. Reușesc să dau de-un redactor care-mi cere numele și adresa, mă trece altuia, care-mi cere numele și adresa, unui al treilea care-mi cere iarăși numele. În direct nu intru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Barbu Rădoi, ca Simfonia ciocanelor. "Nu-i cam indecent titlul ăsta?" După Fluturel, era un demers psihanalitic. Rîdeam de bietul Ciușcă, băiatul pus pe alergătură între lynotip și zincărie: "Vreți literă pitit? Mai pitită n-am". "Ăla, poetul, vine cu cărbunele încins în palmă manuscrisul și vouă, redactori, nu vă pasă? ne moraliza Pasăre. Rîdeți de truda lui?" Dă-l în post-meridian!" îl înjura Lucian Foișor. De-acasă îl cheamă Șopîrlă, nu Pasăre. E de la noi, din Dorohoi. S-a preschimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
așeză pe stinghia băncii din părculeț și arestă un chiștoc de lângă picior. Fumul își făcu preț de o secundă veleatul prin gură, după care își urmă plictisit traseul prin trahee spre lobii pulmonari, pentru ca, după câteva raite prin mina de cărbune, să-și ducă otrava până în capilarele degetului mare de la piciorul stâng. Cu mâna tremurândă, azvârli chiștocul în piscina goală, pe vremuri bazin de captare a apei de la arteziană, acum un simulacru. Îmi tremură planetarele, trebuie să-mi iau jocul! gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se schimbă. Așa că te ajuți pe tine dacă mă ajuți! spuse pilotul și-și desprinse privirea din ochii paznicului plecând spre groapa în care căzuse ca Superman după plecarea de pe planeta Crypton. Nu vă supărați, zise un om mânjit de cărbune, răsărit pe jumătate din pământ cu lanterna aprinsă pe cascheta de ebonită. Aici e Brăila? Paznicul schimbă o privire cu pilotul și răspunse: Dar de unde vii mătăluță? Din Galapagos, GPS-ul mi-a arătat locația unde s-a prăbușit unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
opri în sfârșit la porțile open ale Brăilei. Întinse banii pe gemulețul luminat al farmaciei și-apoi, cu pastila în pumn, făcu în fugă cale întoarsă. Același salt peste garduri, aceleași rafale către același prezent neatins. Căpcăunu ridică privirea de cărbune stins, scoase încet din buzunar o sticlă pe care scria Mătrăgună, luă o înghițitură și-și aruncă trosnind capul pe spate. O secundă, zece și țâșni răcnind în picioare. Fați mai apucă să vadă băncile goale, podeaua ondulând ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a șoptit lui Prunilă: Ia întreabă-l tu pe Hugo, nu poate picta deja jocul? După un ceas, Prunilă i-a adus răspunsul. Nu, zice că jocul are reguli și el nu are culori pentru reguli. Să le facă în cărbune! După alt ceas, același Prunilă îi zise: Regulile sunt stabilite de legi colorate, adică Tanda să fie ca Manda. Nilă tăcu, semn că era pierdut, Any Palade se ascunsese într-o propoziție de uitare, Gustav încercând să-mi demonstreze contrariul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Ea procedează ca și cum n-ar ști că în România s-a terminat cu comunismul (cel puțin oficial). Volumul său de versuri, Patetica (reportaj în mineritul Văii Jiului, Focus, Petroșani, 2002), este un fel de imn înălțat industriei de extracție a cărbunelui din Valea Jiului. Sunt menționate, cu o conștiinciozitate naivă, și localitățile luate în considerare: 1. Petroșani Dâlja, 2. Livezeni, 3. Petrila, 4. Lonea, 5. Cimpa, 6. Jieț, 7. Iscroni, 8. Aninoasa, 9. Vulcan, 10. Paroșeni, 11. Lupeni, 12. Bărbăteni, 13. Uricani
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un taciturn irecuperabil. Acolo, în căsuța lui moștenită de la părinți, Vasile meșterea nici el nu știa prea bine ce și trăia dintr-o pensie de fost miner, pusă pe card. Un sfert de secol a răscolit măruntaiele pămîntului să scoată cărbune și la 45 de ani era deja pensionar. Mîndria lui Rotaru era un cîine lup, crescut de mic și îngrijit ca pe un copil răsfățat. Cumpăra oase, vitamine și-l peria periodic cu multă afecțiune. Cîinelui îi pusese numele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în stările altora, durerea este disponibilitatea; trupul primește cât poate duce; ce trece peste semnul umerilor moarte se cheamă. Durerea face parte din fiecare. O dispoziție naturală este durerea, menire de a fi printre alte dureri, o abandonare plăcută peste cărbuni aprinși, un zbor orizontal către săgeata arcașului, sărut pe tăișul cuțitului, durerea. Dacă totul este atât de simplu, de ce omul încearcă să-și definească amarul în raport cu cineva, în raport cu sfinții, cu eroii, cu personajele fantastice, dar nu cu sine? De ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Sfânt Ilie brăzda obrajii. Genele, ca o pădure răvășită pe timp de furtună; stânci despicate de trăsnet, buzele; fântâni săpate în soare, ochii; tot corpul îi ardea ca un munte cu venele înfundate de lavă. Cătălina a luat tămâie și cărbune în podul palmei și s-a întâmplat minune fără foc, mireasma ca o lumină s-a înălțat la cer. Îngerii, alergici, strănutau la fereastră. Domnișoara director, trezită ca din hipnoză, și-a șters ochii, a îngânat o scuză, a mimat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
li s-a părut mai puțin antisovietică decît cea germană, drept care și-au inhibat germanitatea cu bună știință. Primii care nu i-au crezut au fost rușii: i-au săltat pe mulți dintre ei, ducîndu-i drept În Donbas, la smuls cărbune de sub pămînt și la reconstruit astfel patria Sovietelor. Le-au dat crezare, În schimb, de Îndată primii șefi comuniști din nordul Ardealului, aproape toți unguri, bucurîndu-se că le sporește neamul. Erica știa toate astea fiindcă, la Liceul Eminescu, dr. Ernst
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Nuuu... Nu sunt misterios, ci... nu mă pricep... ― Vai! Cum se poate? Un tătic atât de tânăr... Atât deee... - și-a mieunat pisicește vorbele cu alint, privindu-l Îmbietor... Gruia a plecat ochii, neîndrăznind să-i susțină privirea zburătăcită de pe cărbunii din străfundul ființei ei... ― E abia născut. Are doar cinci zile - a reușit să Îngaime Gruia, tulburat de-a binelea de „fluidul” dogoritor ce se revărsa de dincolo de gene... ― Atunci, sunteți un tătic tânăr, fericit și... - a lăsat ea vorba
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
profesor. ― Și, pentru ca mâine să ne putem pregăti cum se cuvine pentru eveniment, contravizita o vom face mai devreme... Un apus de soare cu strălucire de jar poleia ferestrele Iașilor, dându-ți senzația că te afli la gura sobei, privind cărbunii Încinși În serile de povești din iernile copilăriei... Tata Toader, cu mama Maranda, erau de multă vreme gata pentru Întâlnirea din acea seară. Și, ca așteptarea să li se pară mai scurtă, au ieșit pe cerdac. ― Ia hai, fata moșului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vorbă cu el, ca doi oameni care au mâncat aceeași pâine acolo, În iadul războiului. Ai dreptate, este un om deosebit. „Pentru a câta oară, fără să vreau, am răscolit suflete În care sub spuza vremii ce a trecut mocnesc cărbunii unor trăiri care au lăsat urme adânci pentru totdeauna. Nu mai departe astăzi. Doctorul Vatră și profesorul Hliboceanu au Încercat parcă să vadă dacă stratul de spuză din sufletul lor este destul de gros pentru a nu lăsa să se reaprindă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nevoie să se obișnuiască cu o lumină puternică... Părea a fi În transă. Încet-Încet, a lăsat un braț să cadă În palma Întinsă a infirmierei. Pe nesimțite, aceasta s-a apropiat și a cuprins-o În brațe... Ardea ca un cărbune!... „Unde sunteți, nătăfleților? Uite aici foc aprins și voi umblați după cine știe ce spălăcite!” - i-a venit să strige infirmierei. A mângâiat-o pe părul negru ca mangalul și a Îndemnat-o să intre În cadă. De această dată, a ridicat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]