434 matches
-
cân[d] au fostu cu mila dumnezeieștii troițe dintâi f[ăcută] această sfântă biserică, sfințită în hramul Marilor Împărați Constantin și Elena”". Semnele de numerotare pe grinzile exterioare ale naosului și pronaosului par să indice o mutare a bisericii în Cărpiniș dintr-o altă locație. Nu știm când s-a petrecut acest eveniment dar se poate constata că biserica se afla în cimitirul din Cărpiniș deja în prima parte a secolului 18. Pe peretele dinspre miazăzi al naosului se poate dealtfel
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
numerotare pe grinzile exterioare ale naosului și pronaosului par să indice o mutare a bisericii în Cărpiniș dintr-o altă locație. Nu știm când s-a petrecut acest eveniment dar se poate constata că biserica se afla în cimitirul din Cărpiniș deja în prima parte a secolului 18. Pe peretele dinspre miazăzi al naosului se poate dealtfel citi următoarea inscripție: "„†Eu Gheorghe, să se știe ca[m] făcut cu mâna mea, fiul popii Vâlcului, ... numărul anilor 7240”". Textul incripției se încheie
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
datată din anul erei bizantine 7240 care corespunde anilor 1731-1732. Cercetarea arheologică care a însoțit demontarea bisericii în anul 2009 a confirmat prezența unui mormânt de preot în dreptul inscripției, fapt care susține prezența acestei biserici de lemn în cimitirul din Cărpiniș începând cel puțin din anii 1731-1732. Izvoare istorice transmit că această biserică a fost ridicată de „popa Matei ot Genuneni” în anul 1810. De aici probabil și tradiția aducerii ei din satul Genuneni în acea perioadă. Pe la mijlocul secolului 19, exteriorul
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș, În Porcovăț, Zneamăn, Gârla Fântâniței). Unele denumiri au dispărut astăzi sau nu mai sunt pe teritoriul actual al acestui sat: La Fântână Putreda, Poiana Grozăi, Poiana Trifului (numită în 1768 - „Unghiul lui Trif”), dar toate ne ajută să stabilim întinderea
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Simeria, cea mai mare fabrică de prelucrare a pietrei naturale din România. Treptat, Titan MĂr - Marmosim a devenit liderul național, administrând în prezent 10 cariere. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt: carierele de marmură Rușchița, cele de travertin Geoagiu și Cărpiniș și cele de calcar Podeni și Bașchioi.
Titan Mar () [Corola-website/Science/324825_a_326154]
-
străjuită de Dealurile piemontane ale Sebeșului, prelungiri ale Munților Cindrelului. Înspre nord se învecinează cu Podișul Secașelor. Orașele cele mai apropiate sunt Sebeșul (13km spre NV) și Sibiul (49km spre SE). Satele din împrejurimi: Petrești, Săsciori, Căpâlna, Rahău, Reciu, Gârbova, Cărpiniș, Miercurea Sibiului, au interesante situri și monumente istorice. Localitatea este o așezare de tip adunat, formată pe terasele inferioare ale pârâului omonim, altitudinea în centrul satului fiind de 328 m. Zona cea mai veche a vetrei locuite, Strada Principală, se
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
paralele 47°30ʹ și 47°30ʹ50ʺ latitudine nordică și meridianele 23°41ʹ20ʺ și 23°41ʹ45ʺ longitudine estică, învecinându-se la nord cu localitățile Dănești și Bontăieni, la est cu Șurdești, la sud cu localitatea Făurești, iar la vest cu localitățile Cărpiniș și Șindrești. Deși atestată documentar la 1411, prin descoperirile arheologice și toponimiile locurilor, cu deplin temei se poate fixa data întemeierii localității cel mai devreme la 1350. Actuala denumire a satului apare în documente la anul 1776, sub forma maghiarizată
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
situată în vestul țării, pe teritoriul administrativ al județului Timiș. Aria naturală se află în partea vestică a județului Timiș, pe teritoriul orașului Ciacova și al comunelor Banloc, Ghilad, Giulvăz, în imediata apropiere a drumului național DN59B care leagă localitatea Cărpiniș de orașul Deta. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
situată în Banat, pe teritoriul județului Timiș. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Timiș, pe teritoriile administrative ale comunelor Banloc, Ghilad, Giera și Livezile și este străbătută de drumul național DN59B, care leagă orașul Deta de localitatea Cărpiniș. Situl „” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr.971 din 2011 (privind modificarea și comletarea "Hotărârii de Guvern" 1284/2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]