448 matches
-
fi înrudit cu ramura macedoneană Papară din Galiția, de unde și presupunerile privitoare la o mai îndepărtată obârșie aromână a familiei. Sunt puțin lămurite împrejurările în care D. îmbrățișează cariera ecleziastică: decisiv poate să fi fost însă impulsul celor dintâi înclinații cărturărești. Răzlețe, parvin din epocă și informațiile ce îngăduie reconstituirea primei perioade a formării sale spirituale, ca și, mai târziu, a condițiilor ce vor fi favorizat desăvârșirea culturii sale umaniste. Opinia potrivit căreia D. ar fi învățat la Iași, la Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
scrie singur și editează într-un număr limitat de exemplare revista „Luna”. A mai colaborat la „Insula” și „Cuvântul”. B., un bonom, un epicureu, a rămas multă vreme oarecum ignorat de istoria literară. În 1918 tipărise două broșuri: Glossa spiritului cărturăresc. Încercare antiintelectualistă - în care, printre altele, exprima astfel de crezuri: „Suntem impetuoși, năvalnici. Disprețuim pe molatici, pe îndoielnici și pe obosiți”; „O voință mare și puternică și o mare speranță”; „Drepturile noastre le cucerim”; „Convingem prin GEST, nu numai prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
sens pe Saint-Simon, din care extrage două citate plasate ca moto: „Il faut que celui qui écrit des mémoires, aime la vérité jusqu’à lui sacrifier toute chose.” „J’ai chérie la vérité jusqu’à contre moi-même.” SCRIERI: Glossa spiritului cărturăresc. Încercare antiintelectualistă, București, 1918; Ce vrem. Catehism pentru suflete nehotărâte, București, 1919; Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref. P. Leonăchescu, București, 2000. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 278-286; Florin Faifer, Necruțătorul, CL, 1999, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
, revistă apărută la București în 17 și în 24 decembrie 1925, având subtitlul „Publicație săptămânală de critică și informație artistică”. Redactor: Sergiu Milorian. S. intenționează să fie „un monitor cinstit și cărturăresc” al interesului general pentru arta dramatică, militând „pentru culturalizarea nevoii de teatru a marelui public” (Părerile „Spectatorului”, 1/1925). Rubrici: „Cronica teatrală”, „Cronica literară”, „Cronica plastică”. Se publică un fragment din piesa Danton de Camil Petrescu. Cronica literară este susținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289819_a_291148]
-
, Nicolae (5.VI.1871, Botoșani - 27.XI.1940, Strejnicu, j. Prahova), istoric și critic literar, dramaturg, poet și memorialist. Vlăstar al unei familii cu veche tradiție cărturărească, I. este primul din cei doi fii ai Zulniei Iorga (n. Arghiropol), descendentă din dragomani ai Porții, traducătoare din literatura franceză, și ai avocatului Nicu Iorga, o vreme subprefect de Botoșani. Se trage pe linie paternă din negustori, un strămoș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
mai mare măsură improvizațiilor de moment. Predominantă rămâne nota de umor și de bună dispoziție pe care acestea le degajă. Sub influența creațiilor populare, la Curțile domnești și boierești a luat naștere o. domnească, creație retorică alcătuită într-un mediu cărturăresc, pe canavaua unor vechi obiceiuri populare. Acest tip de o. este influențat de epistolele grecești, în special de epistolele lui Teofil Coridaleu, și a servit drept model o. protocolare rostite la sărbători. Un creator de o. ocazionale a fost marele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
după moda anilor ’70 din secolul al XX-lea, când poezia se elibera de aluviuni și năzuia spre esențe, versurile din volumele următoare sunt de-a dreptul solemne, aducând în prezent faptele de odinioară, mai ales pe cele istorice și cărturărești, într-o formulă lirică aptă de a redimensiona portrete morale și fapte memorabile. Roata timpului, de pildă, îi evocă pe Horea, Cloșca și Crișan în ipostazele unui oratoriu național. În Legile pământului se întoarce la „învățăturile” lui Neagoe Basarab, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
temerari, Facultatea de Teologie din Constanța și apoi a condus destinele învățământului teologic universitar tomitan peste un deceniu. Actualmente, ca prodecan al Facultății de Teologie din Constanța, depune eforturi susținute pentru promovarea învățământului teologic românesc și credem că preocupările lui cărturărești în domeniul teologic și istoric nu se vor opri aici. Apreciem volumul de față ca fiind un instrument de lucru necesar pentru teologii tomitani și un model de preocupare științifică pentru colegii mai tineri. Nutrind convingerea că este o lucrare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
legătură epistolară pe teme de viață spirituală. O interesa îndeosebi experiența monahală din Egipt. Setea ei de cunoștințe despre îndepărtata Tebaidă o îndrumase către Dionisie Smeritul, admiratorul teologiei și al Bisericii alexandrine printre romani. Cu relațiile și cu amintirile sale cărturărești despre Alexandria, el și-a putut procura sigur de aici originalul în limba greacă, pe care l-a tradus în limba latină. Lui îi este caracteristic fragmentul în care Sfântul Pahomie ar fi scris pravila sa monahală sub dictarea unui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
bărbați ai culturii, din anturajul monarhului. Perioadele năucitoare ale lui Iorga, ținute, și ele, în registrul de sus, erau salvate de graseierea sugerînd șederea întîrziată a savantului între epiglotele cărților. Călinescu, di...avolul, cu apucături teatrale în chiar anturajele-i cărturărești, își putea permite histrionicele volute ale vocii fără teama cabotinajului total. Mai ascultăm obicei vetust interbelic și radio. (Poate și pentru a ne ține, din cînd în cînd, departe de pestrița presă, nocivă oricum pentru cel ce mai are ceva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
biserica lucrau practic nedisimulat și la consolidarea propriei imagini, transmise prin structurile imaginarului colectiv, folosit ca modalitate de întărire politică a prestigiului și a autorității lor. Sub presiunea modelelor bizantine, de tipul cronicii lui Manasses și al hagiografiilor, trio-ul cărturăresc amintit selectează pentru cronici un corpus de informații cu o intensă circulație mai curând nescrisă. Prin alegerile lor, sunt puse în valoare zonele de coincidență ale imaginarului cult cu cel popular, fapt care atestă urmărirea de către autorii medievali a unui
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în care se desfășoară ceremonialul primirii solilor (ipostaziat și în pictură: curtea lui Țepeș), dar și al judecății și al milosteniei domnești, puse sub semnul dreptei-credințe. Câmpul de luptă reprezintă topos-ul cel mai puternic conotat, dramatizat atât în imaginarul cărturăresc, cât și în cel colectiv (la fel, la Neagoe). Întreaga organizare scenografică a lumii creștine, pe care un fiu de domn trebuie să învețe să o guverneze, servește pentru a reda spectaculos trama evenimențială din jurul domniilor, comploturile sau campaniile militare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în funcție de angajarea etică, de instituirea unei scări valorilor perene. Exact în acești termeni care tratează neobișnuitul în obișnuit este recepționat spectacolul care-l are drept interpret protagonist pe autor, iar regizor și scenograf pe dăruitul și subtilul Dan Nasta. Luciditatea cărturărească și sensibilitatea rafinată a "meșterului" au urmărit desenul interior al celor patru personaje, dînd extensie stărilor care se succed, conducînd la dezagregarea etică, la neantizarea ființei umane a anti-eroilor din Calul verde. Este o regie "pe dinăuntru" ca să folosim o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
născuți În România și trăiți În America, aveți un mare noroc. Soarta neprielnică de acasă v-a aruncat În mijlocul unui popor civilizat, care, prin puternica lui organizare industrială, ține fruntea lumii. În curînd o va ține și În privința morală și cărturărească. [...] Munca organizată, sistematică, Împrăștierea largă a culturii generale și tehnicei profesionale, disciplina, ordinea și mai ales respectul individului, respectul libertății lui sînt principalele calități morale ale poporului american”. Înțelegîndu-i și respectîndu-le opțiunea, el Îi sfătuia: „ori de rămîneți aici de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în peisajul publicistic, în timp ce în Renașterea unei categorii etico-sociale: idealismul (2-3/1926), Marin Dragnea circumscrie mult mai precis idealurile revistei: „Din punct de vedere literar vom merge pe cărările luminoase ale înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, Cerna, Duiliu Zamfirescu etc. Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă considerăm tradiționalismul ca pe o categorie literară salvatoare.” Rubrici: „Încrustări”, „Memento”(știri culturale), „Reviste bucureștene”, „Revistele clujene”, „Aprecieri”. P.c. cultivă o poezie minoră, de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
mai ales de evoluția limbii române populare și literare, precum și de istoriografia cercetărilor dedicate vorbirii și scrierii românești. În conexiune cu aspectele lingvistice sunt cele privind geneza cultural-spirituală a românilor, dezvoltarea literaturii lor, în perioada primelor apariții și a avântului cărturăresc din timpul luminismului. Comentează astfel operele cronicarilor într-un studiu privind elementele naționale în conștiința lingvistică și istorică a cronicarilor români din secolul al XVII-lea, publicat în volum la Berlin, în 1977, și tradus în românește în 1982: Forme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]
-
o încercare notabilă de reabilitare a culturii bănățene, prin care Ț. respinge ideea plasării Banatului în zona „provincialismului literar”. În prima parte a volumului se face o incursiune în documentele ce atestă începuturile scrierilor românești din această regiune, unde tradiția cărturărească datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, dând ca exemplu orașele Caransebeș, de care se leagă numele unor cărturari precum Ștefan Herce, Moise Peștișel, Mihail Haliciu, George Buitul ș.a., sau Lugoj și Timișoara, unde și-au desfășurat activitatea Paul Iorgovici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
decât moralismul destul de emfatic al celuilalt dioscur. Pitoresc și melancolie e o foarte solidă carte de istoria și filosofia artei și cred că junii noștri, specializați în umanități, nu doar în domeniul strict numit, ar avea ce învăța despre încărcătura cărturărească necesară pentru a te apropia de un subiect. Minima moralia e o carte pe care cei mai tineri ar putea încă s-o citească fără să-și piardă timpul cu această lectură. În schimb, Apel către lichele mi se pare
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Apelul! E, până la urmă, un simplu exercițiu retoric, poate chiar prea retoric. D-l Liiceanu a publicat multe cărți în ultimii vreo 15 ani, dar rămân la opinia că prima, cea despre Tragic... e cea mai solidă. Inclusiv prin încărcătura cărturărească despre care vorbeam și în cazul d-lui Pleșu. Sigur, în alt sens, foarte util mi se pare dubletul Jurnalul de la Păltiniș Epistolarul, sunt acolo lucruri despre relația paideică excelent surprinse. Din păcate, în ultima vreme, d-l Liiceanu crede
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Stelian Mateescu), „melancolicul” (N. Milcu) ș.a. Ca peste tot în scrisul său, F. e un hedonist al caracterologiei și un filolog estet, întârziind pe file (fie și îngălbenite sau netăiate) spre a distila și inhala, într-un spațiu de intime cărturărești vigilii, mișcări sufletești și arome ascunse, uneori abia perceptibile, captate printr-un fel de hipertrofiere a antenelor. În Efectul de prismă (1998), culegere de articole pe teme civice, cărturarul părăsește biblioteca (dar o păstrează ca reper) spre a coborî în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
socială” (cap.XV) „Muzica și corografia În timpul lui Caragea” (cap.XVII), „Teatrul În Tara Româneasca” (cap.XX), „Italiana În Algir” (cap.XXII). Informațiile din domeniul vieții culturale și artistice Îmbogățesc conținutul romanului, lui Filimon. Dacă uneori episoadele documentare au caracter cărturăresc, ori chiar gazetăresc, explicația constă În lipsa de experiența a scriitorului În compunerea unui roman, În calitatea sa de deschizător de drumuri În cadrul acestei specii. Compoziția romanului, cu excepția finalului, este limpede, acțiunea are o evoluție Închegată. Dramatismul compoziției capătă uneori un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la unificarea tuturor etnicilor români în cadrele aceluiași stat național suveran, este precipitatul naționalismului cultural. Simplificând la maximum, nu ni se pare deloc hazardat enunțul potrivit căruia cultura textuală a făcut națiunea politică. Bibliile tipărite în românește în loc de slavonă, activitatea cărturărească a corifeilor Școlii Ardelene, iar mai apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Transilvania își revendica egalitatea de drepturi cu celelalte trei națiuni politice în contextul restaurărilor demarate după moartea lui Iosif al II-lea. Eșecul acestor demersuri petiționare ale românilor transilvăneni se soldează cu reluarea luptei de emancipare națională prin acțiunile cărturărești ale membrilor Școlii Ardelene, ale căror eforturi duc la consolidarea identitară a conștiinței naționale, care își găsește acum redutabile contraforturi ideologice (ficționale sau reale, nu importă) puse la dispoziție de cercetările istorico-filologice. Prin acțiunile livrești ale Școlii, conștiința națională a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]