4,175 matches
-
Șchiopu și Cornelia Ștefănescu, temporar mai colaborând Luminița Beiu-Paladi, Carmen Brăgaru, Alexandra Ciocârlie, Catrinel Pleșu și Ileana Verzea. Lucrarea a continuat, dintr-o altă perspectivă, Bibliografia analitică a periodicelor românești din perioada 1790-1858, realizată în șase masive tomuri de marii cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu și Nestor Camariano. Bibliografia continuată în cadrul Institutului a pornit de la anul 1859 și a mers, inițial, până în 1918, acest an având o semnificație bine definită în periodizarea literaturii române, după primul război mondial
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
lectura, acest viciu pe care Valéry Larbaud, înșelându-se, îl credea nepedepsit, îndeamnă la confidență și complicitate. Paginile acestea cuprind confidențele unui maniac care simte nevoia să se întrețină cu alții despre slăbiciunea lui. Autorul lor nu are firea unui cărturar, și spiritul său e departe de a fi unul științific. E imprudent și nestatornic în îndeletniciri și apucături; n-a știut să se ferească nici de influențe dubioase, nici de atitudini hazardate. Din inadvertență, distracție sau curiozitate, s-a pomenit
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
știe cîți securiști de meserie s-au ținut după profesorul Livius Ciocârlie din 1966, pînă în 1989. A rezultat un dosar de peste 1000 de pagini. Cînd am citit confesiunea sa din revista "22", mi-am imaginat, la început, că blajinul cărturar a dus o viață dublă. Mă așteptam să aflu că se vîrîse în cine știe ce filieră de comunicații (spionaj) cu Occidentul sau că fusese organizatorul vreunei mișcări secrete împotriva regimului. Dl Ciocârlie îmi taie macaroana acestor scenarii. Recunoaște, cu părere de
Securitatea l-a mirosit pe Livius Ciocârlie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9413_a_10738]
-
sulfuroase fiind cunoscute încă din timpul lui Burebista). Sub împăratul Gordian (238-244), la Callatis a funcționat prima asociație a vânătorilor atestată la noi. Din Callatis sunt originari vestiții învățați care au trăit în Egiptul elenistic: Demetrios, Heracleides, Satyros, Istros, Thales. Cărturarul creștin Leontie Bizantinul (485-542) s-a născut la Zaldapa, lângă Callatis. Cel mai vechi gimnaziu elen de la noi (cu profil sportiv!) a funcționat la Callatis în sec. I e.n. În sec. XV-XVI, Mangalia a făcut parte din pașalâcul Rumeliei, fiind
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
mult și a plâns zgomotos. ...Mult se căie ce-au făcut el și de multe ori plângea între toată boierimea și blăstăma pe cine l-au îndemnat de-au grăbit de l-au tăiat. Pedeapsă dată plărintelui celui mai mare cărturar al românilor, din epoca veche, Dimitrie Cantemir, a fost o remușcare cumplită. Dar și unui regret îi trebuie timp, o parte din viață, ca să ispășești. Nici un an n-a mai apucat să trăiască bătrânul, și își dete sufletul. Mulți despoți
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
pe moralist, care își vede astfel propria utilitate: "Despre scriitorul moral, etic, demn și responsabil întru Credința sa creștină, despre acest artist autentic în conflictul său cu lumea, dar mai ales cu artiștii și criticii reprezentând fariseii, saducheii, dar și cărturarii acestei lumi trecute-prezente-viitoare, despre acest om și vremurile când a fost, este și va fi cenzurat, respins, ignorat cu premeditare, izolat cu îndârjire, despre acest scriitor mai înainte laconic definit și despre cărțile sale - nu amintesc decât ceea ce cuvânta Iisus
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
mentalități și în perioada tranziției. Firește, intelectualii au un rol determinant în stabilirea amprentei spirituale a unui timp, fapt pentru care unul dintre principalii companioni de drum ai autorului în scrierea eseului este Julien Benda, cu volumul său fundamental Trădarea cărturarilor (La Trahison de clercs). Pe urmele lui Nietzsche și Goethe, Gabriel Liiceanu ajunge la concluzia că ura se instaurează ca urmare a unui handicap afectiv, "prin neputința funciară a cuiva de a rezolva situația existențială a distanțării în direcția iubirii
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
trebui să li se insufle viață eternă, pentru a putea să povestească mereu, generație de generație, ceea ce au văzut odată. Din acest motiv, despre Mihai Șora s-a scris mai mult decît despre cărțile sale, și pesemne că osînda acestui cărturar este ca posteritatea să-i fie reprezentată cu precădere de memorii și nu de opuri filozofice. Lucrul acesta reiese și din volumul omagial pe care Marius Ghica l-a pregătit la Paralela 45 anul trecut, cînd Mihai Șora a împlinit
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
au fost citite decît cei care l-au întîlnit în carne și oase, și care au putut păstra, deschizîn-du-i lucrările, imaginea vie a autorului. Deplasarea interesului de pe om pe operă e tipică pentru genul de cărturtar căruia îi aparține Șora: cărturarul ale cărui lucrări nu le citești decît dacă mai întîi l-ai întîlnit. Altminteri, cine deschide un volum de Șora fără să aibă nici o idee despre ființa lui vie, va renunța repede. O cauză a neaderenței publicului la cărțile lui
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
a se ordona în povești, mozaicul se întregește din risipiri și, cum un altul a spus-o de demult, desenul din spatele covorului capătă contur deslușit." (p. 180). Dacă aici avem prea multă dulceață și sfătoșenie pe centimetru pătrat, din panoplia cărturarului umanist, în tiradele altor personaje, semidoctismul, surprins cu maximă fidelitate, arată și finețea scriitorului centrat pe valori de profunzime: "Știți, io l-am ascultat pă tov. profesor. A fost în vară la noi, la Ufegheghetebe, pă Iancului. Și cu tov
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
de participanți veniți pe cont propriu din Vechiul Regat, dar și din Transilvania și Bucovina, intelectuali, studenți, mulți învățători, elevi din cursul superior, meseriași, negustori, dar și țărani din împrejurimile Teleajenului. Printre cei sosiți din Transilvania și Bucovina se aflau cărturari de elită, majoritatea istorici ca: Alexandru Lapedatu, Simion Mândrescu, Ion Lupaș, Onisifor Ghibu, Ion Ursu, George Tofan, dar și "învățători din Prahova, Olt și Dobrogea". Este prezent și fostul student al Profesorului, Vasile Pârvan, care venind de la Iași "a fermecat
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
1990 și continuate și astăzi ca un act de cultură și civilizație. în august anul acesta avem bucuria și mândria să comemorăm, în sărbătoare, 100 de ani de la înființarea Universității de Vară "N. Iorga", aducându-ne mereu aminte de marele cărturar și istoric.
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
să coaguleze este un întreg, o prismă descompunând și recompunând spectrul luminos, prin alternanța fărâmelor coloristice (adesea cu tentă sumbră) și a sintezelor cultural-filosofice, ce iluminează în chip neașteptat contextul, adesea derizoriu. Unitatea viziunii, permanența unor criterii îl deconspiră pe cărturar, ca și pe "ortodoxul practicant" (după propria-i mărturie). Din amănunte și frânturi, din punerea cap la cap a unor segmente de viață și a unor sintagme încetățenite prin mass-media și lumea pestriță a reclamelor, Ioan Holban alcătuiește un tot
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
cu punct comemorativ în 15 aprilie 1997), caut în acest "jurnal" al omului sensibil, făcut "din semne și timp", premoniții ale de-acum știutului "undeva" care închide șirul anilor unei vieți. Mă îndeamnă la exercițiul deloc confortabil mai ales mărturia cărturarului însuși din 1996, cînd publică versiunea definitivă a poemului său de căpătîi. El, care nu credea că o asemenea carte poate fi vreodată încheiată, că o scriere începută demult ("e o viață de-atunci") și completată continuu e deschisă în
Calendar Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9716_a_11041]
-
întreg, / un cîntec subțire, un vînt." Revenind la Petru Creția și la data comemorării sale, ar fi poate interesant de amintit un articol al lui Andrei Pleșu dintr-o Dilema de la sfîrșitul anilor '90, un comentariu apărut imediat după dispariția cărturarului. Aflăm motivul pentru care, dincolo de "nevoia noastră filistină de solemnitate", se naște refuzul tacit al oricărei intervenții oratorice de circumstanță. A nu transforma pierderea unui prieten în discurs de protocol este încă o lecție pe care C. Noica știuse să
Calendar Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9716_a_11041]
-
Cronicar Indignare îndreptățită Cronicarul împărtășește indignarea d-nei Carmen Mușat care ia poziție, în editorialul din OBSERVATOR CULTURAL (nr. 109-110), împotriva unei mistificări de presă din "Ziua" ale cărei victime sunt Mihai Șora și Z.Ornea. Cei doi prestigioși cărturari, dintre care unul nu mai poate să se apere, sunt acuzați că au fost "colaboratorii Securității în gestionarea cazului Noica", invocându-se documente care, interpretate corect, arată că ei înșiși au fost "victime colaterale" ale monstruoasei instituții represive. "A da
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9764_a_11089]
-
cunoaște originea. Am făcut această introducere savantă pentru a evidenția un detaliu foarte simplu: Constantin Slavic, prozatorul de mari resurse expresive, pe care îl cunoaștem bine din cărțile anterioare, utilizează acum drept titlu un cuvânt destul de rar folosit îndeobște de cărturarii subțiri, cu simțul limbii și dornici să obțină efecte umoristice subtile. Autorul ne incită din start și ne provoacă la o nouă lectură. A câta? Mărturisesc aici că am pierdut numărul cărților de proză pe care le-am prefațat în
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Însemnare exemplificatoare pentru prejudecățile unor inte lectuali rafinați, dar lipsiți de exercițiul lecturii, ori vizionării dramaturgiei. Se zice, uneori, cutare n-are organ pentru teatru În sens scenic. E și cazul de față. Ieșind de la o premieră cu Mizantropul, distinsul cărturar mărturisește : „N-am bănuit că Mizantropul ar putea să mă sfîșie atît de mult, ca o simfonie. Îl consideram pe Molière ... Molière!”. Mulți cred că și Tartuffe, Don Juan, Avarul sunt eminamente, comedii. Astfel, de fapt, Îl desconsideră pe clasic
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
eu cărui mahăr, au ajuns de ne dau lecții de viață, de morală și de cultură pe la televizor." Adaugă plină de satisfacție: "O să se ducă dracului țara asta!" Apoi cu un aer de tragism: "Când o să dispărem și noi, ultimii cărturari români, o să se aleagă prafu' de tot!" "Păcat de tineretu' ăsta!", îi ținu isonul Băși. "Ete, tineretu'! Ce să-ți spun! După ce că sunt niște lepre, niște loaze puturoase, mai și dau totu' aiurea pe goarnă. Că m-a luat acu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
perioada dinastiei Tang, grotele au fost numite Longmen, poarta dragonului. Aici, munții sunt verzi tot timpul datorită pădurilor dese care nu-și pierd frunzișul, apa este limpede, climatul potrivit. Nu este de mirare că zona a atras numeroși artiști și cărturari din toate timpurile, care au compus o mulțime de versuri și cântece despre frumusețea acestor locuri. Stâncile de aici sunt din piatră dură, potrivite pentru sculpturi, astfel că peșterile amenajate au devenit depozite de artă pentru mii de sculpturi și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și ape. Sălile și pavilioanele construite sunt, parcă, ascunse de aceste forme de relief, ceea ce pune și mai mult în valoare frumusețea cadrului natural. În grădinile chinezești predomină două tipuri principale parcul imperial de mare amploare și refugiul privat al cărturarilor, de dimensiuni mai mici. Arhitecți talentați au combinat armonios formele de relief cu spațiile construite, precum pavilioane, poduri, porticuri. Tipurile de grădini chinezești reflectă trei filosofii distincte, axate respectiv pe realitate, divinitate și natură. Filosofia divinității, regăsită în amenajările peisagistice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Locuința nemuritorilor de pe Insula Penglai) din Palatul Yuanmingyuan, Templul taoist Guchang de pe Muntele Qingcheng din provincia Sichuan, Palatul Nanyan de pe Muntele Wudang din provincia Hubei și altele. Filosofia naturii este reflectată, în general, în conceperea grădinilor oamenilor de litere, ale cărturarilor oficiali, precum Grădina Canglangting a lui Su Shunqin din dinastia Song sau Grădina Dule a lui Sima Guang, care au menirea de a provoca emoții prin crearea unui mic paradis al lumii naturale. Grădinile chinezești pun accentul pe frumusețea naturii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
multe ori nu sunt decât elogii ale meritelor conducătorilor vremii. Cronicile istorice au și astăzi o mare valoare literară, schițând și conturând un număr mare de personaje: răsculați proveniți din clasa de jos, lași în aparență dar foarte ambițioși, asasini, cărturari fără putere, dar foarte înțelepți etc. Acestea sunt, de altfel, cele mai bune pasaje ale lucrării. 3. Importante descoperiri arheologice din China Cele cinci dinastii înfloritoare Pe parcursul lungii istorii feudale a Chinei, câteva perioade sunt socotite a fi cele mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
căuta caprele pierdute și, din neglijență, torța sa ar fi declanșat un incendiu de proporții care ar fi durat 90 de zile și ar fi distrus tot mormântul. Cercetătorii spun însă că în cunoscutele Însemnări istorice ale lui Sima Qian, cărturar din dinastia Han, nu e menționat niciun cuvânt despre marele incendiu din mormântul împăratului Qin Shi Huang. Între scrierea operei lui Sima Qian și moartea lui Qin Shi Huang e un interval de doar o sută și ceva de ani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
devenit material didactic de cultură generală folosit pe scară largă de clasa aristocraților și una din cele cinci cărți canonice (alături de Cartea Edictelor, Cartea Schimbărilor, Memorial de Rituri și Primăvara și Toamna Statului Lu), indispensabile studiului și pregătirii nobililor și cărturarilor. O astfel de educație a avut rostul de a îmbogăți și înfrumuseța graiul, mai ales în relațiile inter-umane. Nobilii aveau predilecția de a cita versuri din Cartea poemelor, ca să-și exprime părerile. Chiar și Confucius spunea: Dacă nu înveți Cartea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]