453 matches
-
soldatului Paul Alexa din Bred, din războiul din anul 1914 această imagine adecvată contextului În care țăranul maramureșean este confruntat cu un eveniment mondial și permanent cu moartea capătă formularea: La cătană-așa i-i dată / Să moară moarte-mpușcată; La cătană-așa i-i scrisă / Să moară moarte ucisă; La cătană-așa i-i bună / Să moară fără lumină, / Fără lumină de său / Fără om din satul său. / Da popă cine i-a fi / De răsună dealurile / Și În loc de dascăl sfânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
această imagine adecvată contextului În care țăranul maramureșean este confruntat cu un eveniment mondial și permanent cu moartea capătă formularea: La cătană-așa i-i dată / Să moară moarte-mpușcată; La cătană-așa i-i scrisă / Să moară moarte ucisă; La cătană-așa i-i bună / Să moară fără lumină, / Fără lumină de său / Fără om din satul său. / Da popă cine i-a fi / De răsună dealurile / Și În loc de dascăl sfânt / Croncănesc doi corbi În vânt / Și-n loc de diac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
când ai sosit În Iași - a răspuns Gruia. ― Atunci, să-ți explic: din Târgu Cucului, ia-o ușurel la deal pe „mâna stângă”, cum se spune, și a doua ulicioară te Îmbie să intri pe ea. După câțiva pași de cătană - pe „mâna dreaptă” de această dată - te Întâmpină o căsoaie cât o lume. Trebuie să bați zdravăn În poartă până te aude stăpânul și pe ușa cât o poartă de cetate va ieși Întâi o pereche de mustăți colilii și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu Toader eram În față, ca să avem câmp de vedere, iar cei doi cercetași, lateral și puțin mai În spate. Nu a fost nevoie să așteptăm prea mult și ne-am dat seama că pașii se depărtau. După călcătură, erau cătane. Dar de unde până unde militari În acest loc? „În Țara nimănui”? Ai noștri nu aveau cum să ajungă aici fără știrea noastră. Locul unde ne aflam - după spusa colonelului de la divizie - nu era sub controlul inamicului. Îți mai aduci aminte
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
grele misiuni, am mai ales Încă doi cercetași buni... Am trimis plantonul să-i cheme la noi... Le-am spus să se pregătească pentru o misiune grea. Când va fi ora plecării Îi vom anunța noi. Și „noapte bună!” Erau „cătane bătrâne” deja. Așa că știau ce au de făcut. ― Da’ cum mai rezistați voi acolo, dacă nici noaptea n-aveați somn? - a Întrebat, cu mare nedumerire, Elena. ― Apoi când nu-i cum trebuie, atunci Îi bun cum esti - dormem pi apucatilea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
1172. Cristescu Tănase, 36 apartamente, București, str. Fântânica 16, 17, 18, 19, 24, str. Despot Vodă 52. 1173. Constantinescu Maria, 4 apartamente, București, str. Plantelor 23. 1174. Cristescu Sultană, 26 apartamente, București, calea Moșilor 338, sos. Nic. Titulescu 40. 1175. Cătana Iosif, 3 apartamente, București, str. Radu Vodă 3; Câmpulung, str. 16 Februarie 63, 55. 1176. Constantinescu Paulina, 5 apartamente, București, str. Luarentiu Claudian 27. 1177. Constantin Caliban, 3 apartamente, București, str. 14 Martie 27, str. 11 Iunie. 1178. Constantinescu Stanciu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
1908, 48-51; C. N. Mateescu, Balade, Vălenii de Munte, 1909, 111-114; Nicolae Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 182-187; Marin I. Apostolescu, Balade populare, I, Alexandria, 1912, 22-27; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 216-228; Gh. Cătană, Balade poporale, Brașov, 1916, 74-77; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 263-268; Const. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932, 11-22; C. Sandu-Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 1943, 35-50; Al. I. Amzulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
superior era șef la Casa Armatei (sau Armăsii?) din Constanța. Eu, dintr-o lipsă de vigilență a organizatorilor, nimerisem în juriul primei ediții a festivalului național al teatrelor de revistă. În prima seară, comandorul Ananie, impozant, în uniformă, înconjurat de cătane și alți subalterni plini de morgă, umplea holul Teatrului "Fantasio". Trec pe lîngă el și-i arunc un aproape firesc "Salve, Onanie!"(prenumele chisnovat al ofițerului fiind lesne pretabil la futile jocuri de cuvinte). Amicul se rupe din mijlocul marinarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și să-l facă împărat. A doua zi după cununie, împăratul cel șchiop se duce el însuși să vadă ce s-a întâmplat. După ce slugile sale sapă o groapă sub poartă pentru ginere, împăratul cade în groapa anume pregătită, iar cătanele îl acoperă cu pământ. Constantin devine împărat, acționează conform prevestirilor. Își cruță soacra și soția; lasă în viață și "trei escadroane de cătane". Drept pedeapsă, Dumnezeu l-a închis cu oastea lui într-o stâncă, de unde "are să iasă la sfârșitul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
După ce slugile sale sapă o groapă sub poartă pentru ginere, împăratul cade în groapa anume pregătită, iar cătanele îl acoperă cu pământ. Constantin devine împărat, acționează conform prevestirilor. Își cruță soacra și soția; lasă în viață și "trei escadroane de cătane". Drept pedeapsă, Dumnezeu l-a închis cu oastea lui într-o stâncă, de unde "are să iasă la sfârșitul lumei, și are să taie, că n-are să rămâie nici un om, numai piatră și apă. El se arată și amu; îi iese sabia din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Tremuram, cu toată uniforma de soldat ce purtam în vremea aceea. Meșterul se afla tocmai în fundul sălii, într-un grup de 4-5 nenorociți cu care sta de vorbă. Intrând, făcusem fără voie zgomot cu sabia și Eminescu întoarse capul. — Uite cătana! strigă el bucuros, și-și făcu loc printre ceilalți. Ajungând lângă mine, mă luă în brațe și mă ridică în sus, sărutândumă. Mărturisesc că mi-a fost frică în acel moment; emoțiunea mea sporise într-atât, încât mă înecam. Și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
editor. Lui i se datorează primele ediții postbelice de popularizare a unor corpusuri de literatură populară (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) de Grigore G. Tocilescu (Balade și doine), Artur Gorovei (Cimiliturile românilor), G. Cătană (Povești poporale din Banat) și ediția studiilor de folcloristică ale lui Ovid Densusianu (Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înțeles. Graiul din Țara Hațegului). În paralel, a pregătit sau a prefațat ediții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Destin, dramă, București, 1982; B. Fundoianu (Benjamin Fondane). Priveliștile poeziei, București, 1985; Opera vieții. O biografie a lui I. L. Caragiale, vol. I-II, București, 1989-1994, vol. III: I. L. Caragiale. Lumea operei, îngr. Ștefan Ion Ghilimescu, Pitești, 2001. Ediții, antologii: C. Cătană, Povești poporale din Banat, pref. edit., București, 1956; Grigore G. Tocilescu, Balade și doine, pref. edit., București, 1958; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1959; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
I. V. Spiridon, Emil Zegreanu, Grigore Popa, Aurel Gr. Zegreanu, Romeo Dăscălescu, Sergiu Grosu, George A. Petre, Virgil Șotropa, Lucian Valea, Eugenia Mureșan, D. Gherghinescu-Vania, V. Copilu-Cheatră, Valentin Raus. Proză semnează Victor Papilian (nuvela Din alte timpuri, schița Cântec de cătană), Victor Ion Popa (fragmentul memorialistic Moș Calistrat Hogaș glumește cu tâlc, schița Cravata), Ion Agârbiceanu (nuvela Reformat), Cella Delavrancea (Amintiri), Ștefana Velisar Teodoreanu (povestirea Niță Berbecul), Al. Lascarov-Moldovanu, A. Nanu, Eugen Dobrotă, Coriolan Bărbat. La secțiunea de traduceri Axente Banciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
, Virgil (21.II.1864, Reghin - 21.X.1915, Brașov), prozator. Este fiul Terezei (n. Cătană) și al lui Alexandru Onițiu, magistrat. Face clasele primare la Reghin și Caransebeș, liceul la Seghedin și Seminarul Teologic din Sibiu. Din 1886 frecventează, la Viena, cursurile Facultății de Litere, dar își termină studiile la Budapesta. Președinte al Societății „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare și culturale semnează Lucian Costin (Balada populară bănățeană), Vasile Goldiș, Emanoil Bucuța. Rubrica de evocări e susținută de Ioachim Miloia, Aurel E. Peteanu, Mihail Gașpar. Revista publică scrisori inedite ale unor personalități din Banat (Vincențiu Babeș, Eftimie Murgu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
Orodel 20,5 Golească 9,7 Recea 19,2 Micești Micești 21,0 Brânzari 38,0 Păuleasca 43,4 Purcăreni 16,8 Lunca Corbului Lunca Corbului 4,6 Lângești 4,8 Bumbueni 1,4 Silișteni 1,4 Pădureți 2,6 Cătane 7,4 Ciești 10,0 Mărghia de Jos 9,4 Mărghia de Sus 5,7 Băiculești Alunișu 20,5 Argeșani 17,3 Tutana 16,1 Valea Brazilor 5,3 Cepari Cepării Pământeni 0,6 Valea Măguriei 12,6 Urluiești 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Nicolae Titulescu 11,5 Oboga Oboga 13,8 Osica de Jos Osica de Jos 2,9 Bobu 2,2 Perieți Măgura 36,1 Mierleștii de Sus 24,5 Perieți 29,2 Sârbii Măgura Vitănești 11,3 Schitu Schitu 27,9 Cătanele 40,1 Greci 40,5 Moșteni 29,0 �� Lisa 17,9 Seaca Seaca 7,8 Spineni Spineni 8,3 Davidești 13,3 Cuza Vodă 13,5 Alunișu 11,0 Optășani 5,3 Vineți 3,3 Profa 10,2 Șerbănești Șerbăneștii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
234 GHEORGHE ANGHELUȚĂ PSDR 235 OVIDIU MĂNTĂLUȚA PD 236 LUCIA COJOCARU PD 237 GHEORGHE LAZĂR PD 238 IONEL ARMENE PSDR 239 ION AGAFITEI PD �� Olt 240 VIRGIL DELUREANU PD 241 EUGEN MITU PD 242 IOAN PAUL COJOCARU PD 243 ILIE CĂTANA PD 244 CONSTANTIN CONSTANTINESCU PSDR 245 CORNELIU-GEORGE CHIRIȚOIU PD 246 DUMITRU VÂLCOV PD 247 DAN CĂLIN PD Prahova 248 CONSTANTIN DORU MATEI PD 249 ROMEO OCTAVIAN HANGANU PD 250 CONSTANTIN DIACONU PSDR 251 VIOREL BOGDAN PD 252 SOFIA MIHĂILESCU PD
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198844_a_200173]
-
1. Mihail Matarin P.N.L-A.T. 2. Smaranda Ciurea P.N.T.-C.D. 3. Alexandru Andras P.S.D.R. 4. Ovidiu Marius Duma P.N.L.-A.T. Frontul Democrat al Salvării Naționale 1. Emil Luca 2. Mihai Pop 3. Domnica Ciucean 4. Alexandru Cătana Partidul Unității Naționale Române 1. Dumiau David 2. Iacob Pop 3. Petre Ardelean 4. Ioan Pelau 5. Florinel Andreica �� Uniunea Democrată Maghiară din România 1. Zoltan Zakota 2. Alexandru Kereskenyi 3. Iuliu Ilyes 4. Iuliu Nagy 5. Csaba Jozsef Csirak
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
P.N.T.-C.D. 2. Ion Oprea P.N.T.-C.D. 3. Dan Drăghici P.N.L.-C.D. 4. Cornel Călin P.N.T.-C.D. 5. Cornel-Cezar Tudorica P.A.C. 6. Gheorghe Florea P.N.T.-C.D. 7. Vasile Păuna P.N.L.-A.T. 8. Mielu Cătana P.N.T.-C.D. Frontul Democrat al Salvării Naționale 1. Virgil Smarandache 2. Constantin Slabescu 3. Mihaiu Șerban Frontul Salvării Naționale 1. Alexandru Mocanu 2. Mihai Voicu 3. Adrian Ștefănescu 4. Liviu Nanu 5. Mircea Manea 6. Marian Român 7. Ștefan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
VASLUI Convenția Democratică din România 1. Lazăr Onisai P.N.T.-C.D. 2. Georgica-Mircea Turcu P.A.C. 3. Vasile Ghiga P.E.R. 4. Ion Diaconu P.N.T.-C.D. 5. Aurel Dorubet P.N.L.-A.T. 6. Marian Aciobanitei P.N.T.-C.D. 7. Leopolvidia Cătana P.N.L.-A.T. 8. Mircea Vasile Mereuță P.N.T.-C.D. Frontul Democrat al Salvării Naționale 1. Măricel Grădinaru 2. Ion Miron 3. Dorin Postolache 4. Mircea Talasman Frontul Salvării Naționale 1. Georgica Alexandrache 2. Georgeta Știrbu 3. Valeriu Penișoara 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
Bratovoesti │ 91. Murgasu 20. Bradesti │ 92. Negoesti 21. Breasta │ 93. Negoiu 22. Bucovat │ 94. Orodelu 23. Bucovicioru │ 95. Ostroveni 24. Bulzesti │ 96. Padea 25. Calopar │ 97. Panaghia 26. Caraula │ 98. Perisoru 27. Carpen │ 99. Pielesti 28. Castranova │100. Piria 29. Cătanele │101. Piscu Vechi 30. Călărași │102. Plenita 31. Calugarei │103. Plesoiu 32. Celaru │104. Plosca 33. Ceratu │105. Podari 34. Cernatesti │106. Poiana Mare 35. Cernelele │107. Popinzalesti 36. Cetate │108. Preajba de Pădure 37. Cioroiasu │109. Predesti 38. Ciupercenii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
bine joacă, Numai are [defectul sau obiceiul] că-i cam șchioapă (Jarník-Bârseanu). Sunt rare (cu excepția reciprocului) cazurile de întrebuințare reflexivă a verbului a avea: (51) Să-i dau ce nu am acasă? Numai pe mine nu mă am acasă și cătanele mele (Reteganul); - în literatura veche, la scriitori moldoveni, uneori cu sensul de "a fi": (52) Pururea să ne avem călători într-această lume (Varlaam); - "a se simți": (53) Fitecare cum se păstrează așa se are (Rădulescu-Niger). 3.4.2. Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ST, 1973, 18; Val Condurache, „Sepia”, CL, 1973, 19; Nicolae Manolescu, Ficțiune și reportaj, RL, 1973, 41; Silvia Urdea, „Sepia”, VTRA, 1973, 10; Al. Th. Ionescu, Construcție și simbol, ECH, 1974, 1-3; Aurel Sasu, Iluzia zborului, TR, 1974, 23; Gh. Cătană, Marcel Constantin Runcanu, ARG, 1974, 7; Constantin Hârlav, „Sepia”, TR, 1974, 45; Ioan Moldovan, Premiile literare comentate. Proza. 1973, ECH, 1974, 11-12; Ulici, Prima verba, I, 191-193; Titel, Pasiunea, 164-166; Ion Simuț, „Nostalgii secrete”, ECH, 1977, 1; Radu G. Țeposu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]