83,584 matches
-
relația directă cu Humbert - Ștefan Iordache, reușește să aducă acea stare specială și bizară a unei lumi cu care protagonistul se ciocnește nas în nas, tensiunea demistificărilor și năuceala care îi cuprinde, deopotrivă pe cei doi, din pricini diferite: Humbert caută răzbunarea cu orice preț și în numele ei ucide, este criminal cu acte în regulă. Cue, zăpăcit de droguri, beții, orgii orchestrate cu știință și rafinament, nu-și poate crede ochilor că cineva, un străin, îl amenință, îl umilește, îi încheie
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
mai am relații cu tineretul. Este doar un număr mic de doctoranzi care dau telefon sau vin la mine să mă consulte pentru realizarea tezelor de doctorat. Dar, imediat ce-și termină lucrările dispar cu desăvârșire. Cei mai mulți nu mă mai caută niciodată. - Profesor, director de editură, critic și istoric literar. În ce ipostază v-ați simțit cel mai bine? - Trebuie să mărturisesc, poate cu oarecare jenă, că mi-a plăcut mai mult viața de editor decât aceea de profesor. Cariera de
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
am avut satisfacții mult mai mari. Oricât de greu era să circuli în lume pe vremea dictaturii, am fost la mai multe târguri internaționale de carte - la Paris, la Londra, la Roma; cu acel prilej vizitam librăriile mari și îmi căutam cărți pe care să le public și eu. Rămâneam întotdeauna întristat când vedeam că editori din alte țări - de pildă, maghiarii - scoteau cărți mai multe, mai frumoase și uneori și mai bune. Mă lansam într-o adevărată competiție cu ei
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
literaturii europene era bine reprezentată. Cei dinaintea mea făcuseră mult în această direcție. Sigur, mai erau goluri la anumiți autori - la Faulkner, la Hemingway etc. Pe de o parte am încercat să completez aceste goluri, pe de altă parte am căutat să aduc la cunoștința cititorilor opere noi, care schimbau fața literaturii europene. Îmi vine acum în minte "Noul roman francez" care, deși a avut o glorie trecătoare, a lăsat urme. Cărțile legate de acest curent au avut o rezonanță și
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
gândirea românească, gândirea tinerilor, a universitarilor care-și făceau ucenicia și chiar a criticilor profesioniști cu experiență îndelungată. - Evident, confruntarea cu alte literaturi a fost stimulatoare pentru literatura română. - Stimularea a fost creatoare și pentru mine și pentru publicul care căuta cărțile de la "Univers" cu fervoare, cărți care se dădeau plocon la doctori sau altora, cărți care se marșandau în diverse feluri, cărți care s-au impus în viața literară. După "Noul roman" și "Noua critică" a venit întinsul domeniu de
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
Dar cum v-ați strecurat prin încâlceala vremurilor? - Existau diferite soluții de învăluire. De pildă, prezentarea cărților se făcea cu o oarecare doză - mică - de falsificare, stăruindu-se excesiv pe mesajul umanist al operei, indiferent ce era - proză, poezie. Nu căutam înadins cărțile în care se făcea propaganda drogurilor sau în care să fie excese de sexualitate. Nu era nevoie de asemenea opere cu orice preț, pentru că erau destule altele altfel construite în peisajul occidental. Și așa am ajuns să ne
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
Direct sau prin interpuși, toți aceștia au întreținut calea corupției după '89. O cale presărată cu îmbogățiri șubițe, cu VIP-uri cu discurs liberal și cu un trecut de securiști impecabil, dar și de tineri cu inițiativa cărora dacă le cauți mai cu atenție în biografie descoperi că au ținut aproape de nucleul corupției post revoluționare. Acesta e adevăratul motiv pentru care corupția a devenit un cancer al societății românești, nu haosul tranziției, cum cred mulți dintre cei care n-au bani
Incoruptibilul de o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14296_a_15621]
-
sub masca unei prefăcute candori, a venit cu Melodiile lăutărești ale lui Sarasate, spunându-mi că o consideră o piesă comică, el comentând coloana sonoră de la filmul lui Chaplin și nu textul original. Și exemplele pot continua. Nu intenționez să caut aici cauzele acestei schimbări de paradigmă culturală. Mă rezum numai la a indica faptul că, pentru generațiile în formare, referințele culturale originare încep să se piardă. Le iau locul referințele de gradul doi, comentariile, în cel mai bun caz. Iar
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
Fecioara irocheză? Ori Crinul Țărmurilor de pe râul Mohawk? Pot să te iubesc în felul meu? Sunt un bătrân cărturar, care arată mai bine acum decât la tinerețe. Iată ce face cu fața omului statul în fund. Am venit să te caut, Catherine Tekakwitha. Vreau să știu ce se petrece sub pătura aceea trandafirie. Am oare dreptul? M-am îndrăgostit de o imagine religioasă a ta. Stăteai între niște mesteceni, copacii mei preferați. Numai Dumnezeu știe cât de sus îți erau înșiretați
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
tău era un râu, fără îndoială râul Mohawk. Cele două păsări din stânga, în prim plan, ar fi încântate să le gâdili gușile albe sau măcar să le folosești pentru a exemplifica ceva anume în vreo parabolă. Am oare dreptul să te caut cu mintea mea prăfuită, plină de maculatura a vreo cinci mii de cărți? Abia dacă merg din când în când la țară. Vrei să mă înveți câte ceva despre frunze? Știi ceva despre ciupercile narcotice? Lady Marilyn a murit doar de
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
când în când la țară. Vrei să mă înveți câte ceva despre frunze? Știi ceva despre ciupercile narcotice? Lady Marilyn a murit doar de câțiva ani. Pot îndrăzni să afirm că un cărturar bătrân, poate chiar din neamul meu, o va căuta peste patru sute de ani așa cum te caut eu pe tine? Acum însă tu trebuie să știi mai multe despre rai decât ea. Seamănă cu unul din altarele acelea din plastic ce strălucesc în noapte? Îți jur că nu mă supăr
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
mă înveți câte ceva despre frunze? Știi ceva despre ciupercile narcotice? Lady Marilyn a murit doar de câțiva ani. Pot îndrăzni să afirm că un cărturar bătrân, poate chiar din neamul meu, o va căuta peste patru sute de ani așa cum te caut eu pe tine? Acum însă tu trebuie să știi mai multe despre rai decât ea. Seamănă cu unul din altarele acelea din plastic ce strălucesc în noapte? Îți jur că nu mă supăr dacă da. Sunt stelele, în fond, cu
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
de la el aflăm că lichidarea adversarilor de la Europa liberă fusese decisă la sfîrșitul anilor '70. Arhitectul Șef avea, așa dar, ultimul cuvînt. Deși fusese decisă la sfîrșitul anilor ’70, instalația cu pricina a fost descoperită după 1989 (dar a fost căutată cu adevărat?), e aproape sigur acum că Bernard, Gorun, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Mihai Botez și alții i-au căzut victimă, într-un fel sau altul. Dorin Tudoran bănuia că și împotriva lui s-a încercat metoda, dar, norocul lui
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
proiectului și lucrările finalizate acum, în afara oricărei constrîngeri tematice, se adaugă precedentelor cu aceeași naturalețe cu care însăși firea își organizează formele și își orchestrează mesajele. Cum aceste lucrări ca, de altfel, și cele din edițiile precedente, nu aveau ce căuta în spațiul public și în zona verde a orașului Baia Mare din pricina spaimei viscerale pe care autoritățile o resimt în fața acțiunilor private și a capitalismului, în general, Victor Florean a recurs la cea mai simplă și mai eficientă soluție pe care
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
și trăbă, reconstituibile chiar în texte din Internet care nu folosesc semne diacritice (ca și în alte cazuri, le-am introdus în citate pentru a ușura lectura textului): "așe dară, că trebă să ai inima bună cînd te duci să cauți floarea asta" (Formula As = FA 405, 2000); Pe cămeșă trebă-a coasă" (FA 372, 1999 - reportaj din Maramureș); "Apăi dacă trăbă, trăbă!" (verena.net; banc cu ardeleni); "Nu-mi trăbă dolari, nu-mi trăbă NATO" (lumeam.ro); "trăbă să deschid o
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
pentru orice generație, inclusiv pentru cele care nici nu s-au născut încă. Pe cine dintre colegii dv. de generație îi citiți cu plăcere? Răsfoiți din când în când cîte un poet, așa între două chestii cotidiene? Cam ce poezii căutați în asemenea momente? îi citesc cu plăcere (firește, gradul ei variază de la �oarecare" și �destulă" până la �mare" și �foarte mare") pe toți colegii mei de generație care au generozitatea să-mi trimită cărțile. Despre unii, din păcate prea puțini, chiar
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
reîntîlniri esențiale. Care vă pare situația revistelor de cultură? - înfloritoare. Adică, în ciuda dificultăților financiare, revistele de tradiție și cu istorie apar și sunt în general bogate în ofertă culturală, iar cele mai noi sau foarte noi, inclusiv cele de pe Internet, caută să-și câștige prestigiu mizând pe noutate. E și multă maculatură, mult amatorism, veleitarism, provincialism, dar e un fenomen firesc, nu i te poți opune și nu are rost să i te opui. Mai rău stăm cu cititorii de reviste
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
un aparat de filmat. A lăsat totul pe masă și s-a așternut din nou la vorbă cu bunicul. Fata a ieșit, iar eu am rămas să ascult ce vorbeau. Bărbatul a spus că e profesor și că venise să caute vestigiile altor vremuri. Că voia în primul rând să fotografieze picturile din peșteră. A mai băut o bere, de data asta fără grabă, apoi a adăugat că îl interesau mai ales lucrurile inexplicabile, fenomenele care la prima vedere nu au
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
fără să-mi iau ochii de la hardughia care coborâse din cer. Se auzea un murmur nedeslușit de glasuri și din când în când răsuna câte un hohot de râs. Lumina dinăuntru era la fel ca înainte, gălbuie și tremurătoare. Am căutat chibriturile și am aprins focul. Flăcările s-au înălțat luminând dintr-o dată în jur coliba, cortul, catârul adormit și bagajele. Dincolo de ele, totul era cufundat în beznă. La căldura focului am ațipit iarăși și m-am trezit abia când a
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
umane. Totul într-o rafinată vitalitate de poezie, prin capacitatea cuvintelor de a crea universuri, de a transpune fascinația purității pierdute, de unde nevoia de evadare, de refulare, de însingurare. Una din trăsăturile caracteristice ale personajelor fiind aceea de a-și căuta singurătatea. Mateiu Caragiale posedă arta de a traduce realul dincolo de clișee. În extraordinara ediție concepută de Barbu Cioculescu "reproducând" ediția Opere (1936) a lui Perpessicius, care - la rândul său - a beneficiat de exemplarul din 1929 revăzut de autor, se împletesc
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
în Piața Rosetti din centrul Bucureștilor - cinci colegi de liceu, absolut întîmplător, într-o seară de vară. Fericiți de hazard și împinși, obscur, spre o comunicare existentă cîndva, uniți de tragedia pe care toată lumea o trăia, am hotărît să-i căutăm pe ceilalți. Întreprindere himerică! Două săptămîni de telefoane, de scrisori, telegrame și mesaje verbale; la data fixată, rezultatul a întrecut însă cele mai optimiste prevederi: peste treizeci de bărbați în toată firea - avînd acum fizionomia ușor caricaturală a celui care
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
Ricoeur, pe care îl cunoașteți și pe care o să-l întâlnesc nu peste mult timp, la Kiev - numea "le travail de mémoire" și pe care o distinge de "le devoir de mémoire". Iar această activitate-activizare a memoriei e una care caută adevărul. Noi trebuie să facem această muncă de rememorare, să luăm acest trecut și să-l considerăm ca trecut, ca să vedem cum putem să extragem din el puteri de reînnoire și să scoatem din el capacitatea noastră de a ne
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
renunța la materia cotidianului (modelul lor neașteptat: Caragiale!), Nora Iuga se plasează în sfera unui imaginar ludic, levitînd în gratuitatea acestuia. Tangentele d-sale definitorii sînt suprarealismul și onirismul. Dacă optzeciștii rămîn, blazați și sarcastici, în zona existențialului curent, poeta "caută ceea ce n-a văzut niciodată", cum spune Eluard, în Donner a voir. Țintă să o constituie insolitul. Acesta se activeaza prin sine, amalgamînd referințele cele mai diverse cu o ușurință, cu o fluiditate care constituie ele însele o virtute poetica
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
în Franța curierii diplomatici n-o duc rău. Personajul lui Deville e răsfățat din punct de vedere financiar, dar altfel, în mod credibil, are probleme: e părăsit de soție din cauza meseriei, crește împreună cu mama sa un copil de patru ani, caută zadarnic o femeie perfectă. Superelegant, specialist în parfumuri, săli de gimnastică și de... forță, frecventând cele mai elegante hoteluri, restaurante, baruri, plaje celebre din metropolele cele mai "strălucitoare" ori în decădere. Subtilitatea intertextuală, cu năstrușnice citate din tot felul de
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
bastoane, lămpașe, tîrnăcoape, topoare și lanțuri, se mișcă într-o altă lume. Întreaga lor strategie, alături de regie și de scenografie, îi scoate din cotidian și din regimul vieții obișnuite. Ei sînt, de fapt, niște ficțiuni, niște existențe proteice care își caută o identitate. A-i numi, pur și simplu, mineri este un abuz. Pentru că intervenția lor publică, voluptatea gestului autoritar și bucuria sanguinară îi deposedează de orice rol în convenția socială. Ei decad din toate definițiile acceptate și rămîn simpli agenți
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]