36,270 matches
-
Sud, care fac cunoscută în Franța și în lumea francofonă literatura română și, de puțină vreme, conducerea revistei Atelier de traduction (la Editura Universității Suceava). Toate aceste dimensiuni dau doar o idee despre ce înseamnă traducătorul deplin și totuși în căutare perpetuă a centrului de aur al facerii creatoare, care este Irina Mavrodin. Trebuie să subliniem, de la bun început, că traducerea în viziunea Irinei Mavrodin nu este o teorie ce se cere aplicată, ci o practico-teorie, o reflecție izvorîtă dintr-o
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
itinerantă" o constituie Atelierele de Traducători, inițiate și patronate de Irina Mavrodin, cu sprijinul Serviciului de Acțiune și Cooperare Culturală al Ambasadei Franței, organizate în diferite Universități din țară și reunind studenți-traducători de la specialitatea limbă și literatură franceză. Exemplul neobositei căutări a soluției celei mai fericite de transpunere, modelul de modestie și generozitate pe care îl oferă Irina Mavrodin prin întreaga ei lucrare de traducător se văd parcă și mai limpede prin participarea la Ateliere spre care vine cu convingerea tulburătoare
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
unui mare profesor și care încearcă să întregească această simplă schiță de portret al traducătorului deplin, dăruit și devotat lucrării sale precum și celei de modelare a tinerilor traducători, preocupat de dialogul culturilor, îngrijorat de statutul traducătorului, aflat într-o perpetuă căutare a perfecțiunii care este - și i-o dorim să fie încă mulți, mulți ani - Irina Mavrodin.
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
idee și limbaj (de aici încadrările în suprarealism), delirul de cuvinte, alăturate aparent fără noimă, poeme fără titlu și fără final, absența punctuației și a majusculei fac din poezia lui Virgil Mazilescu o contemporană a avangardelor. În primele trei volume căutările autorului merg spre o rafinare formală a discursului. Nu ideea, nu metafizica par să-l intereseze, ci textul în sine ca realizare artistică. Această tendință, ca și lucrul îndelungat asupra versului îl apropie de poeții manieriști, pe cînd ludicul și
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
mi-a lăsat-o întregul spectacol. O citire aproape ad litteram a textului. (Scrie că Bătrînul se așează în brațele Bătrînei, asta se și întîmplă. De pildă.) Fără deslușiri majore, fără soluții originale, fără pătrunderi în adînc, fără prea multe căutări în text, în lumea pe care o aduce la vedere Ionesco. Un spectacol corect, care arată bine la suprafață, care are și eleganță, dar n-are adîncimi. O formă simplă, dincolo de care nu se ascund conținuturi, consistențe. O punere în
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
revoluției, și-au pierdut vechile locuri de muncă. Unii au început să vîndă lucruri din casă (dacă nu chiar casa) pentru a încerca să ofere copiilor șansa unui viitor. Ajunși la maturitate, mulți dintre acești copii au părăsit țara în căutarea unui destin mai bun, abandonîndu-și fără remușcări părinții în singurătate și sărăcie. Pentru nefericiții rămași acasă cu toate iluziile destrămate, debranșarea energiei termice vine aproape de la sine, ca o anticameră a morții. Goana pentru supraviețuire alterează iremediabil și relațiile dintre
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
Mișcă-ți curul, îmi răspunde. Foarte bine. Ies din semiîntuneric, aud ușa Trântindu-se în spatele meu, mă întreb Unde-i femeia snopită în bătaie. Ești mulțumită Cîtă sare ai înghițit? Ne repezim unul la altul, barbă În barbă înfloresc săruturi. Căutarea lui zero 21 (Alldahin) Alldahin, alldaher Niciodată obosit, totdeauna stingher Dulce uneori, amar mereu Viață petrecută ca un derbedeu Cool împachetat ca o rugăciune-n ajun Împărțind acțiuni de jur împrejur Servește ouă la micul dejun Ritm servil pungii legate
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
în prezent Trâmbițând uneori purtat de curent Dulce uneori, amar mereu Ca un strop de urină foarte greu Niciodată obosit, căutând trecerea Își face făcătorul facerea Face și desface Tot ce-i lipsit de greșeală Uneori tace Măcinat de boală Căutarea lui zero 18 (Pour Mörike) Ușor ca pana într-o dimineață crudă Trezit din beție după o noapte de cocleală Transpirația zgârie corpul fără trudă Urcat pe culme am o bănuială Cel care mușcă, cel care călătorește Armăsarul nechezând în
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
atât de departe) Femeile atât de departe cu toate că Îți place să le știi lângă tine Adormite în ritmul sărutului Toate în dezordinea camerei și în Dulceața trupului În melodiile spiritului. Se opun Nașterii singuratice, depărtării sterile Mereu în căutare. Sunt frumos pentru tine. Pătrundem în prăpastia trupului. În Norocul smuls din rădăcina rănită.
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
facile. După aproape cincizeci de ani de cînd este soție și mamă, Enid Lambert dorește puțină relaxare. Din nefericire, Alfred, soțul ei, este pe cale de a pierde bătălia cu boala Parkinson, iar copiii au plecat de mult de acasă, în căutarea propriilor catastrofe personale. Cel mai vîrstnic, Gary, pe vremuri finanțist de succes și familist, face acum eforturi pentru a se convinge pe sine și pe soția sa că, în ciuda tuturor aparențelor, nu suferă de o depresie clinică. Mijlociul, Chip, a
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
asemenea demers inițiatic. Proiecțiile folosite, eficient și cu atentă măsură, augmentează fabulosul, misterul, neprevăzutul, surescită visceralitățile și tîlcul adînc al faptelor. "...sîntem încredințați că-n lungul drum, timp vom avea, să spunem povești din fum. spre Canterbury domnul ne-nsoțească, iar căutarea să ne-o răsplătească, sîntem încredințați că-n lungul drum, timp vom avea, să spunem povești din fum, spre Canterbury domnul ne-nsoțească, iar căutarea să ne-o răsplătească, sîntem încredințați..." Nona Ciobanu alege cîteva povestiri, nuclee semnificative și repetitive, altele
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
-n lungul drum, timp vom avea, să spunem povești din fum. spre Canterbury domnul ne-nsoțească, iar căutarea să ne-o răsplătească, sîntem încredințați că-n lungul drum, timp vom avea, să spunem povești din fum, spre Canterbury domnul ne-nsoțească, iar căutarea să ne-o răsplătească, sîntem încredințați..." Nona Ciobanu alege cîteva povestiri, nuclee semnificative și repetitive, altele ce mută situațiile și relațiile în spații culturale diferite, fire narative și trasee inițiatice, de fapt, care să reveleze cam același peisaj uman, etern
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
Eu numesc asta o revenire la performanță, iar montarea Anei Mărginean - despre care vă voi povesti săptămîna ce vine - de la Teatrul Foarte Mic, cu seniorii trupei, nu face altceva decît să-mi întărească afirmațiile. După cîțiva ani de umbră și căutări, trupa de la Mic revine în forță la acest început de stagiune, care cred că îi aparține. Mi se pare benefică infuzia de tineri - mă refer la regizoarea Ana Mărginean și la actrița Ada Simionică - precum și comunicarea dintre generații. În spectacolul
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
aștept, în mod firesc acum, performanțe actoricești. Spiritul de narator al Nonei Ciobanu a alungat praful și inerțiile de pe instrumentele actorilor. "...sîntem încredințați că-n lungul drum, timp vom avea, să spunem povești din fum, spre Canterbury domnul ne-nsoțească, iar căutarea să ne-o răsplătească..."
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
capitol întreg dintr-un roman, până când - din fericire - mi s-a descărcat complet bateria.) La fel de insistenți sunt autorii lipsiți de talent (dar și unii talentați) când vor să-și publice cărțile. Nu-i interesează că produsul muncii lor nu are căutare, că librarii refuză să-l difuzeze, că publicul îl ignoră cu desăvârșire. Pentru ei tipărirea unei cărți reprezintă un scop în sine, urmărit cu fanatism. De fapt, nu un scop în sine, ci un mijloc de a-și crea obsedantul
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
asalta cititorul cu un tir continuu de citate și aluzii livrești (multe dintre ele având în centru metafora ceții, una dintre obsesiile lui Yambo). Așadar, protagonistul pornește într-o expediție plină de neprevăzut: nu este vorba, de astă dată, de căutarea Sfântului Graal sau a țării preotului Ioan, și nici de o intrigă polițistă, ci de acea quęte, nu mai puțin pasionantă care l-a acaparat și pe Proust. Și pentru că eroul amnezic este anticar, cum altfel ar putea scotoci după
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
promitea noul, șocul îndelung așteptat, contactul cu o convenție care să dea fiori fără să sperie într-adevăr. Surpriza cărții lui Monique Borie vine din așezarea acestui autor în perspectiva cercetării antropologice, concluziile despre comunicarea teatrală devenind o consecință a căutării adevărului despre lumea originilor. înțelegerea omului și pe urmă înțelegerea teatrului determină călătoriile și experimentele scenice ale lui Artaud și autoarea analizează unitățile și punțile de comunicare din universul complex al gândirii despre teatru al unuia dintre cei mai interesanți
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
un film noir: toate personajele sunt ontologic duplicitare, Ignacio nu e cine pretinde, ci fratele lui, Juan, un impostor ahtiat de succes și capabil de fratricid, iar regizorul, obsedat de figura idealizată a lui Ignacio, ajunge să-și convertească această căutare utopică într-un abuz vulgar, doar de dragul de a vedea cât de departe ar merge Juan. Cel care a pus în mișcare acest mecanism de corupție existențială este padre Manolo (Lluis Homar), profesorul de literatură de la școala catolică frecventată de
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
invocate de H.-R. Patapievici în sprijinul tezei sale sugerează mai degrabă că așa am fost întotdeauna: la 1921, când B. Fundoianu biciuia provincialismul și spiritul servil-imitator, la 1934, când Eugen Ionescu ne descria drept o cultură minoră a falselor căutări și a falselor probleme, la 1982, când Ioan Petru Culianu vitupera sterilitatea absolută a creației postbelice. Cu un cuvânt dur, am fi o cultură second-hand. O construcție minoră, incapabilă să atingă maturitatea - nici ca proiect, nici ca valoare. Pentru H.
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
calculat", trăsătură a unui "parvenitism" fie și într-o accepție sublimată, ilustrînd, morfologic, revolta părții ce, descoperindu-se pe sine, se vrea detașată de întregul căreia i-a fost consubstanțială. Altfel spus e o atitudine vecină cu "răzvrătirea" argheziană, o căutare a unor "cuvinte potrivite", care să justifice "numele adunat pe-o carte", ca un mod de a ieși pe cont propriu din colectivitatea uniformizatoare, schimbînd "acum, întîia oară/ Sapa-n condei și brazda-n călimară". "Povestitorul popular" face eforturi diferențiale
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
aleargă pentru a cîștiga. Cercetătorii francezi sînt convinși de altfel că romanul francez valoros de astăzi nu e roman - e "de fapt dincolo de roman: ș...ț Singura literatură care are valoare astăzi nu poate fi scrisă decît împotriva romanului. În căutarea persoanei pierdute." 1) Autorul citatului adaugă că această literatură - despre proză fiind vorba - este poetică. Despre poezia romanelor lui Chevillard sau Echenoz vorbesc și alți cunoscători ai literaturii franceze contemporane. Așadar, putem conchide provizoriu și simplist, singura literatură care are
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
mai curînd ca un modern conservator. Sintezele sale, de o erudiție inumană, au aerul unor soluții definitive și îndosariate. în anii '60 cînd se afirma el, triumfa în cultura română Ťspiritul de finețeť al noii critici, noi toți eram în căutarea surselor ei originare. Iar cel care într-adevăr fascina epoca, deasupra ideologiilor literare, era Constantin Noica". Nici Mircea Zaciu nu se bucură, așa cum ne-am fi așteptat, de o recepție foarte călduroasă. Scuturîndu-se de ideea ce s-a acreditat că
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
mai are ritm și coerență, binele și răul nu mai pot fi separate, criteriile s-au contaminat, lumea însăși pare scăpată de sub control, e confuză, contrariantă, străină de-a binelea, limitele s-au fluidizat, iluziile sunt imperceptibile, iar efortul de căutare a unui sens pur a devenit chiar ridicol. Pentru un poet aflat mereu în avangarda expresiei moral-etice a timpului său, noua stare de lucruri marchează o adevărată derivă personală plină de amărăciune și dezamăgire: "Secolul nostru e secolul trecut/ noi
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
scrie "în postumitate", fiind revelația absolută a prozatorilor cu o autentică și cutremurătoare "operă de sertar", P. Georgescu scrie mult și, așa-zicînd, la lumină, dar își condamnă eroii (alter-ego-uri multiplicate) la o veșnică "stare de criză", la calvaruri emoționale în căutarea unui anume "timp pierdut", singurul în măsură a le descifra "drama eșecului" existențial. Nu știu dacă I.D. Sîrbu și P. Georgescu s-au întîlnit vreodată, dar pot fi imaginați la fel de bine în amiciție ca și în sfadă: verva lor orală
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
glas cu Paul Georgescu, parafraza la celebrele vorbe finale ale lui Nero: "Ce pamfletar pierde România în mine!". Și tot în felul lor absolut excentric s-ar amuza, poate, de Inscripția pe tobă a lui Arghezi: "Scula asta are mare căutare / Niciodată golul n-a sunat mai tare". Se împlinesc în această toamnă 15 ani de la moartea lor. S-au stins amîndoi cu numai două-trei luni înainte de decembrie 1989. Pentru ei, "stihiile care bîntuie utopia" s-au oprit aici.
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]