2,455 matches
-
Goga". În fine, notații despre "Poesia clandestina del popolo romeno" cu o observație, actuală, pe care o redau în traducere. Spune autorul: "A descoperi Rezistența post-factum, adică atunci când toți se grăbesc s-o descopere și s-o exalte (deoarece tirania căzută nu-i mai sperie pe lași) este ușor și deseori rentabil (redditizio, în original)." Nu comentez. Un volum sintetic, util, concentrând, cu sobră eleganță stilistică istoria poeziei modernismului românesc, lucrare armată de un sistem axiologic solid, cu contraforți etici. în
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
Lătratul furios a doi câini le anunțase deja sosirea și, în prag, o femeie tânără, îmbrăcată cu un palton din stofă închisă la culoare îi aștepta deja de câteva minute. În colțul cel mai bătut de vânt al casei tencuiala căzută lăsa să se vadă cărămizile nearse, iar în lumina lunii de pe cerul senin se vedea în curte o construcție mică acoperită cu lut, probabil un coteț. Ferestrele clădirii principale erau întunecate, dând impresia că nu locuia nimeni acolo. Dar nu
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
Tehnica poetică din Cîntarea Cîntărilor este întrutotul asumată de Sfântul Ioan al Crucii. Cântare spirituală, Văpaia vie a iubirii, Noaptea întunecată a sufletului și, în principal, Păstorelul, sunt argumente limpezi că până și sfinții-poeți nu sunt străini de vocile lumii căzute și sunt extrem de atenți la facerea textului, la corpul poemului, la construcția lui. „Un păstorel însingurat jelește, Desfăt și-alin pe lume-i sunt străine, Doar păstorița lui în gând îi vine și pieptul de iubire-i pătimește.” De reținut
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
55 de bani, de la o persoană căreia i-am pierdut urma (urma în viața mea). Mai citisem în presă despre astfel de bizarerii, în presa străină. Eram însă convins că Poșta Română nu procedează astfel - dacă se găsește o scrisoare căzută undeva între perete și masa de sortare, scrisoarea va fi mai mult ca sigur aruncată la gunoi, cea mai bună rezolvare. N-am primit nici un fel de explicații, n-am dat ochii cu poștașul, am găsit-o, simplu, în cutie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4066_a_5391]
-
e aproape stinsă în oboseala fisurînd dezghețul, sunt ceea ce se întîmplă, soarele înserat și rece-n bălți, înscrie timpuri mîntuite între înfiripări, firav pasul în clipă umbletul mă respiră, pas cu pas în golul ivind petale albe primele, între frunzele căzute, doar mers îmi mai sunt acum să fi fost totul în van, golul de mîhnire dintr-un ochi aici, unde nimeni nu cunoaște răspunsul? trec pădurea, doar foșnet de gînd în urmă, viața mea tolănită în întunericul răzbit de-o
Andrei Zanca by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/10488_a_11813]
-
stea în picioare ca o marionetă, cînd, de fapt, mai pot să rabd o clipă două, un an sau doi, un secol. Cîndva, duhul paginii îmi pregătește sigur un imbold. Astăzi..., nici o echivalență imposibilă ...Bătrîna încovoiată, luînd și mîncînd dude căzute, strivite pe asfalt, sînt eu. ...Cerșetorul botos și somnolent culcat pe banca de piatră neîncălțat și ignorat de toți, sînt eu. Pisica aceasta fără dumnezeu, cu ghearele scoase, sînt eu. ...Pictorul șchiop, guguștiucul flămînd, vînzătoarea nervoasă, habotnicul înghesuindu-se la
Călătorind în marea interioară by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/10779_a_12104]
-
cu-o clipă mai stingheri și mai bătrâni cu încă-o bătrânețe. Crengile desenează pe pânza de aer picturi fără formă, fără culori, fără sens și chiar cuvintele îmbracă-o altă haină, devenind surde, fără înțeles. Ne ascundem pe sub frunzele căzute, culorile lor devenindu-ne măști de nisip și parcă-am vrea să fugim din castelul de toamnă, văzând cum și secundele au înghețat în timp. Zbor imprevizibil Mâine, doar eu îmi voi mai aminti de mine, căci tot nisipul clepsidrei
Poezii by Cristian Gava () [Corola-journal/Imaginative/10809_a_12134]
-
îi surprinde și e inclusă în joc. În același roman, un tînăr beat violează o bătrînă îngrijitoare de toalete. După un protest inițial, victima se plasează comod pe vasul obligatoriu în acea dependință și acceptă cadoul. Tot pervers, Pirgu, craiul căzut, încearcă senzații inedite cu o gravidă în luna a noua și dă indicații deșucheate pentru cazul că o femeie "dă coada deoparte". La Mircea Eliade, cadrul indian justifică senzualitatea excesivă a tinerei Maitrey și a surorii sale mai mici care
"Amorul e un lucru foarte mare" by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10315_a_11640]
-
cu-o clipă mai stingheri și mai bătrâni cu încă-o bătrânețe. Crengile desenează pe pânza de aer picturi fără formă, fără culori, fără sens și chiar cuvintele îmbracă-o altă haină, devenind surde, fără înțeles. Ne ascundem pe sub frunzele căzute, culorile lor devenindu-ne măști de nisip și parcă-am vrea să fugim din castelul de toamnă, văzând cum și secundele au înghețat în timp. Zbor imprevizibil Mâine, doar eu îmi voi mai aminti de mine, căci tot nisipul clepsidrei
Poezii by Cristian Gava () [Corola-journal/Imaginative/10790_a_12115]
-
mai mișto. Preferatele mele sunt ultimele două mărturii, ultima fiind chiar genială. Despre cum pantofii incomozi te pot apropia de infarct: La ce pot folosi niște șlapi 40: Când se rupe tocul: În lacrimi, prin Roma: Cizmă de gips, unghii căzute etc.: De la bal la spital: Încălțată, în iarbă: Elegantă, în troleu: Cu 2 măsuri mai mici: Eleganță și sânge: O cerere în căsătorie: Și cea mai tare poveste, la care, după cum v-am zis deja, am râs de m-am
Bube, lacrimi, sânge și noroi sau cum suferă femeia în pantofi noi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18883_a_20208]
-
E nefirească pace-n gânduri, Doar lacrimi se preling pe lut Și lasă-n urma noi intrânduri Tăcerilor cu drum pierdut. Mă cuibăresc în vis, mi-e bine, Zbateri de gene -geamăt mut- Dezleagă poarta, iar senine Cărări pierd ivărul căzut. Cern nerăbdarea-n nelumine, Să scap de-atâta rău durut. Chiar daca mor, renasc în tine Cu fiecare nou sărut. *** Referință Bibliografică: Renasc în tine / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1725, Anul V, 21 septembrie 2015. Drepturi
RENASC ÎN TINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373788_a_375117]
-
care am fost înzestrați? unde s-au pierdut valorile acelei vremi apuse de acum 25 de ani? Pentru că atunci existau reale valori și lumea din jurul nostru avea o altă dimensiune. Prietenia, iubirea, familia, chiar credința în Dumnezeu erau repere primordiale căzute acum pe un plan secund, din diverse motive ce nu pot fi invocate acum și aici. Debusolarea noilor generații din ce în ce mai agitate și mai pervertite de gusturi îndoielnice (literare, muzicale, artistice, dar și de altă natură) ar trebui să constituie un
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
desenatorul: „Sau luați un fragment din zborul îngerilor din Psalmul lui David. Tăiați un dreptunghi pe o foaie de hârtie și plimbați-l până găsiți pătratul ideal.” Deci nu prea multe despre acești esențiali intercesori, lăsându-i deoparte pe cei căzuți, titlul antologiei trimițând la starea de spirit a celui ce se roagă, căutându-și calea, o dată ce, pe prima filă a tălmăcirii - în care, iată, apare un înger cu spadă, deci mai degrabă un arhanghel! - se ridică întrebarea: „Cine este Dumnezeu
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
am cerut buletinul în aceeași zi... Și nu le-am cerut nimic sau care să depășească linia lor de responsabilitate profesională. În final, azi am venit mai liniștită la muncă...unde am constatat că NIMIC nu mergea. Calculatorul varză, telefoanele căzute...Alți nervi.... am reusit sa am acces la un mail la ora 5, ca să încep să vă scriu acest mesaj...au fost 2 zile din care nu știu dacă am ieșit mai înțeleaptă, dar sigur mi-au mai murit 30
Aventuri în ţara lui Papură Vodă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19009_a_20334]
-
închinat Marea adânc de vis, Cu valuri azur pe nisip a scris Iubirea pierdută ce-o vrea-napoi, Din scoici, castele face pentru noi. Ți-a închinat și Viața taina ei, Durerea ți-a fugit cu flori de tei Scuturate căzut-au pe alei, Așteaptă să-i spui: Vino să mă iei! Citește mai mult Ți-a închinat Lumina raze, mii,Și-a suspinat la iubirea nopții,Mândră, Luna-n inimă se-ascundeDe lacrimi și dorul ți-l aprinde.Ți-a
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
mării, În fiecare dimineață fereastra mi-o deschizi, Fruntea fierbinte mi-o răcorești cu roua zării, Iar cartea amintirilor, cu aripa ta o închizi. Dar eu rămân pe insula pierdută, În marea zbuciumată a dorinței Și caut micuța stea demult căzută, Pe țărmul nostalgiei și-al speranței. De răsfoiești al vremurilor îngălbenite pagini, Acolo vei găsi iubirea, prizoniera sufletului tău, Brodând cu fir de dor al amintirii margini, Scriind cu lacrime pagina trecutului, din nou. Tu pescăruș pribeag!În dimineașa asta
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
mireasma mării,În fiecare dimineață fereastra mi-o deschizi,Fruntea fierbinte mi-o răcorești cu roua zării,Iar cartea amintirilor, cu aripa ta o închizi.Dar eu rămân pe insula pierdută,În marea zbuciumată a dorințeiși caut micuța stea demult căzută,Pe țărmul nostalgiei și-al speranței.De răsfoiești al vremurilor îngălbenite pagini,Acolo vei găsi iubirea, prizoniera sufletului tău,Brodând cu fir de dor al amintirii margini,Scriind cu lacrime pagina trecutului, din nou.Tu pescăruș pribeag!În dimineașa asta
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
frunte lumea, copiii lui nu au mai fost în stare să vadă Lumina de pâcla întunericului decadent. Aderența lor fățișă la perimetrul irespirabil al deconstructivismului ateu nu mai miră, cred, deja pe nimeni de mult. Pentru închinătorii la portretul îngerului căzut, trecerea prin coridorul spiritual al acestei lumi n-a însemnat niciodată absolut nimic. Pierduți sufletește în templul păgân al propriilor plăceri materiale și trupești (evident, reductibile, în final, doar la regresiune morală și moartea Omului ca imagine a lui Dumnezeu
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
sunt puține și în general mai mici ca ale celorlalți. Dar ce înseamnă aceștia la cele câteva milioane de laici întâlniți de mine in cursul vieții și pe care diavolul aproape că nici nu-i mai ispitește, așa sunt de căzuți și înrobiți lui? - Bine dar..., m-am pomenit eu intervenind, apoi m-am rușinat de îndrăzneala mea, odată trecuți dincolo, cum pot ei să-și mai ajute loruși? - Tot din marea Sa milostivire, iarăși îmi închipui, pentru că nu am fundament
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
pritocesc regrete izgonite cu forța din amintiri. Gândurile lovite de singurătate învelesc miezul și ard mocnit zilele în asfințituri de foc. În friguroasele nopți visele se adâncesc într-o iluzorie lumină așa cum ploile de toamnă dau câte un semnal frunzelor căzute în palmele ude unde iubirea ta caută linia norocului. Referință Bibliografică: În asfințituri de foc / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1175, Anul IV, 20 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile
ÎN ASFINŢITURI DE FOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360263_a_361592]
-
Diplomație deasupra abisului Cu toată diplomația și iscusința sa de a convinge, n-a reușit să evite colectivizarea forțată, nici cel puțin s-o „îndulcească” întrucâtva, să-i determine pe potentații zilei să renunțe la exproprierile masive, în timp ce țările vecine, căzute și ele pradă comunismului, n-o făcuseră la aceeași dimensiune. Cu toate acestea, premierului care n-a fost niciodată membru de partid comunist, ba chiar, spun documentele vremii, a refuzat înregimentarea, i s-au știrbit treptat prerogativele, creându-i-se
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
ne va mai fi construită nici un fel de casă? ” a venit o întrebare din grupul nemulțumiților. „Exact” - a sunat ferm răspunsul ministrului. „Este inadmisibil - a adăugat dl Borbély - ca în situația în care există în țară 9 000 de locuințe căzute, oameni rămași fără adăpost și pe alocuri sate în întregime strămutate, să existe asemenea refuzuri din partea celor care beneficiază practic în mod gratuit de o locuință. Indiferent de metoda de construcție, din zidărie, pe structură metalică sau din lemn, locuințele
Agenda2005-41-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284290_a_285619]
-
strategice, ca de pildă principalele oficii poștale, cele de telefoane și gările, cad pradă uneltirilor unor trădători, iar în cursul lunii februarie, înainte de a-și pune planul în aplicare, o parte din luptători este ucisă într-o ambuscadă. Între cei căzuți se află Ion Uță și unul dintre apropiații săi, Nicolae Armașu. Securitatea mai reușește să aresteze un grup din rezistență, care, după o judecată sumară, a fost condamnat la moarte și executat la 16 iulie 1949 în fostul poligon de
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
lui Ion Brădeanu: Gara Domnița Elena (Gara de Nord de astăzi), distrusă complet, liniile ferate smulse de pe traverse, vagoane aruncate în aer. Cadavre peste tot în împrejurimile gării. Moara Prohaszka - o ruină, fabrica de tutun arsă și distrusă aproape în totalitate, bombe căzute chiar aproape de Catedrala Mitropolitană - imaginea haosului apocaliptic al unei conflagrații fără noimă. Acesta este adevărul reținut pe file acum îngălbenite de vreme, un adevăr cules pentru neuitare, o mărturie a ceea ce ne-a făcut mai săraci cu decenii. Moartea și
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
cu dânsul razele și zarea. Vechi imagini iată ard în palmă jarul Unde Marea Moartă și-a lăsat hotarul La vechea soprană cu rochie pestriță Și cu voce blândă de mironosiță. Răsfoiesc altare, scutur nevăzutul Și întorc privirea să revăd căzutul Prins între obloane cu priviri uitate Între clipa morții și eternitate. Mă înalț la stele dăltuind speranțe Printre visul sorții scuturând distanțe Și te-aștept la poarta unde nemurirea Din esența vieții picură iubirea. Mai înalț trei stele într-un
RISIPESC NEANTUL… de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384859_a_386188]