931 matches
-
derivate lexicale cf. alb. berri „ovine, vite mărunte”, sl. baran, beran, boran „berbec”, fr. brebis „oaie”, bélier „berbec” etc. Aici se înscrie și rom. miel, mia, forma lat. agnellus, la care trimit dicționarele, fiind mai apropiată de sl. agneț, jagnenok. Caș, lat. caseus, se întâlnește în profunzime cu a (se) covăsi (sl. kvas), coraslă, lat. colostra. Zer, adus de Hasdeu din lat. serum „zer”, este contestat de etimologi, întrucât, afirmă ei, nu poate fi explicată fonetic trecerea în română a formei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
hăitui” (în tracă: do) și Hund “câine”, ceea ce ne face să credem că și ogar poate avea rădăcina lovși suf. -ar, adică “copoi, câine de vânătoare”. Traistă este cuvânt tracic după Hasdeu, care inventează pentru această limbă staristra “pungă pentru caș”. Cuvântul nu poate fi despărțit etimologic de strai “haină, îmbrăcăminte, veșmânt”, pentru care cf. lat. sterno “a întinde ceva pe ceva, a acoperi cu ceva, a garnisi, a face patul”, sl. stlatĭ, stelĭu “a întinde, a așterne”, de unde și postelĭ
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Bucuru, 57 Budgiac, 108 Bugeag, 108 Buicani, 57 bulgari, 62 buric, 69 burtă, 134 but, 131 butaș, 131 bute, 131 butnar, 131 butoi, 131 butuc, 131 cale, 102 calic, 99 calup, 56 cap, 95 capcană, 95 Carpați, 56 carpen, 56 caș, 134 catâr, 194 a caterisi, 195 călău, 53 căluș, 53 căpiță, 95 a căpui, 95 cărare, 102 cărăruică, 103 a căta, 194 către, 46 a se cățăra, 195 câț!, 194 ceapă, 95 ceh, 52 cer, 105 cerc, 98 cetate, 97
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Sicilia)! Există două ipoteze privind originea cașcavalului. Prima susține că brânza în cauză este italienească și că a migrat din Peninsulă către Turcia și, de acolo, către Balcani; numele ar fi pur italienesc - cacio ar proveni, ca și cuvântul românesc caș, din latinescul caseus, iar cavallo (cal) ar desemna fie un tipar pentru brânză, fie o ștampilă în formă de cal, aplicată pe cașcavalul care era vândut și, implicit, impozitat. A doua ipoteză afirmă originea turcească a cașcavalului, el fiind exportat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Teodor T. Burada a cercetat toate aceste insule ale românității sudice și a consemnat existența unor vlahi nomazi, păstori și neguțători, care străbăteau sud estul continentului. Ei vindeau o brânză renumită încă de pe la sfârșitul secolului al XIII-lea, caseus vlachicus, caș valah. Acesta era atât de prețuit, încât în Ragusa a fost folosit, în paralel cu moneda, ca mijloc de plată. Caravanele de cai ale vlahilor nu cărau numai caseus vlachicus, ci și kașer peinir, altfel spus cașcavalul pe care turcii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
kașar. Numele său, afirmă Teodor T. Burada, derivă din cașare (cășărie, adică stână) și din turcescul peinir (brânză). Cea mai veche brânză românească și, poate, una dintre cele mai vechi de pe continent este cea de burduf. La origine, era un caș maturat din lapte de oaie, sărat și frământat până ajungea o pastă care se îndesa într-un intestin sau într-o piele cusută de oaie (un burduf ). Autenticitatea ei nu poate fi pusă la îndoială, dar iarăși nu avem de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
varietății rețetelor de bază ale polentei, italienii ne depășesc, dar printre acestea se regăsesc și preparate culinare aproape identice specialităților românești din mămăligă. Să luăm, drept exemplu, neaoșa noastră „mămăligă pe pături“ (straturi de mămăligă în alternanță cu straturi de caș dulce, urdă, caș sărat, brânză de burduf sau cașcaval afumat). Polenta pasticciata alla Milanese se face cam la fel, între straturile de mămăligă punându-se parmezan ras (sau alte brânzeturi), dar și carne de vită tocată și rumenită în unt
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bază ale polentei, italienii ne depășesc, dar printre acestea se regăsesc și preparate culinare aproape identice specialităților românești din mămăligă. Să luăm, drept exemplu, neaoșa noastră „mămăligă pe pături“ (straturi de mămăligă în alternanță cu straturi de caș dulce, urdă, caș sărat, brânză de burduf sau cașcaval afumat). Polenta pasticciata alla Milanese se face cam la fel, între straturile de mămăligă punându-se parmezan ras (sau alte brânzeturi), dar și carne de vită tocată și rumenită în unt, alături de ciuperci. Polenta
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
altă companie din lume. Își răsuci bucla rebelă și se uită lung la e-mail. Poate că n-ar trebui să aștepte să se clarifice lucrurile cu InvestorCorp. Poate că ar trebui să caute altceva între timp. Nu mai era cu caș la gură și fără experiență, ca atunci când se alăturase companiei. Oamenii din branșă o știau acum și o apreciau. Și totuși... Își șterse de fustă palmele brusc asudate. InvestorCorp era altceva. Și nu doar pentru că până și recepționerii din birourile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
știm... plin de dar, Cum, și...toată-lumea știe Că ai darul...de pahar! DATORNIC Datornic printre bețivani, Ți-aș cultiva prietenia, De-ai bea vin vechi de-atâția ani Câți are......datoria! REZERVELE Blând spun la o vânzătoare, De la ,,Brânză, caș și lapte": -Ai trei...degete murdare! -Servesc cu cel'alte...șapte! SUBȚIRE Cu poeme de iubire, O ,,plachetă"-a publicat; Ce contează că-i...subțire?! Grav că-i și la....figurat! VIITOR...SPORTIV?! Din ciclul: Băiețelul curajos -Nu-mi aduce-o
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
cu câini și...pe la ei, mai rar, Moderna turmă avea un...măgar! Un timp, toate erau bune și la locul lor; Toți munceau excelent și cu spor, Zilnic mergeau la păscut pe imaș, Iarba...bună; se produceau lapte, lână și caș, Doar măgarul avea starea de spirit... ciudată: Cică...persoana sa nu prea era... respectată! Drept urmare, Ziua următoare, Într-o cuvântare, Rosti foarte tare: Câini ticăloși! Proaste și...supuse oi! Eu sunt adevăratul stăpân pentru voi ! Turmelor de pe-aici lipsindu
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
pântecul umflat de sarcină, tânjesc și azi ca după un codru de pâine rumenă, în a treia zi de foame cumplită. După ce Omul cu ciocul de aramă îi scoase cămașa, cu gestul cu care ar fi desfăcut un obelisc de caș, dintr-un sac de pânză albă, Greta ne întoarse spatele și rămase așa, cu capul plecat, ca o pară uriașă, cu vârful înfipt în covor. - Rămân cu dânsa, îmi spuse Omul cu ciocul de aramă, înturnându-și spre mine păstârnacul morcovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și se purta cuviincios și dulce, ca sălbatica limbă a vacii, care cine nu s-a dus s-o strângă În zori prin pășunile și râpile dă pă Dealu Președinte? Zgâtia aia, care nu avea tovărășii dă vârsta ei cu caș la gură, acepta să mă asculte când fredonam, la zile mari, Imnu Național dân meleagu nost, Însoțit d-o tamburină; da, cum bine se zice că nu todeauna Îi arde la maimuță dă maimuțăreli, când io mă speteam cu clenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Dobrogea, cu strălucitul lor trecut militar, ei, cuceritori în trei continente, se pot privi ca o turmă făr'de voință, căreia nu-i pasă sub ce stăpân încape? {EminescuOpX 97} Într-alt număr al "Timpului" am anticipat cestiunea de principiu cași când ar fi fost hotărâtă deja, pentru că știrea, adusă de bine informata "Corespondență politică", cumcă guvernul nostru umblă să precupețească de pe acum pământul Dobrogei, ne indignase. Același principiu moral care ne dictase respect pentru averea privată din Dobrogea ne dictează
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
câți boi Înșiră la plug, cum le e plugul și alte instrumente pentru economie”. Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , la rândul său, Îi scrie lui Simion Crainic XE "Crainic" „despre economia de aici, cum ară, cum fac pergolato de vie, despre fabrica cașului” etc. Aceste preocupări mărturisesc o deschidere către progresul economic și spiritul capitalist, Întreprinzător. Interesul vine dinspre lumea satului ardelean, dinspre elitele rurale, care se află În fruntea acestui proces de propășire economică, demarat după 1848. Intelectualii și oamenii politici ardeleni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Moldovița stăpânește posada de pe valea Moldovei, o parte din mori, o sladniță cu berărie și 4 sălașe de tătari și adună ceara de la cârciumile din Baia. footnote> . Supuse zeciuielii erau și produsele obținute de vămeni din creșterea oilor. Cel puțin cașul și lâna erau cerute de mănăstire în contul obligațiilor și folosite pentru nevoi proprii sau pentru vânzare în târguri pentru care nu plăteau nici un fel de taxe. Cele mai apropiate târguri erau Câmpulung, Humor, Baia și Suceava, unde mănăstirea avea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
La fel pentru in și cânepă mănăstirea percepea, fie direct, de la fiecare familie, pânză de in și cânepă sau prin intermediul preoților și diaconilor de sat, care, pentru serviciul religios prestat primeau fuioare de in și cânepă sau pânză. Cât privește cașul, brânza și pielicelele ne putem face o imagine despre cuantumul lor raportându-ne la obligațiile altor țărani dependenți din Țările Române, crescători de oi, obligații cuprinse în termenul folărit <footnote Ibidem, p. 41-42. footnote>. Dacă ne raportăm numai la folăritul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
lor raportându-ne la obligațiile altor țărani dependenți din Țările Române, crescători de oi, obligații cuprinse în termenul folărit <footnote Ibidem, p. 41-42. footnote>. Dacă ne raportăm numai la folăritul datorat de câmpulungeni, care dădeau domniei câte 6 vedre de caș de fiecare stână, după un vechi obicei <footnote Mihai Lazăr, Contribuții la cunoașterea politicii fiscale a domnilor Moldovei în secolele XVII-XVIII - Folăritul, p. 87-94, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. ”Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. ”Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>, reînnoit în 1762, observăm că, din punct de vedere cantitativ, pentru vămeni aceeași obligație era de 3 ori mai mare: 18 vedre de caș de stână 79,ceea ce pare exagerat. Pentru satele mănăstirești obligațiile țăranilor dependenți, deși în general aceleași, sunt diferite cantitativ de cele ale țăranilor dependenți din satele boierești, de ocol sau ținuturi. Prin actul de danie, titularul beneficiului obținea toate veniturile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
generale după care pot fi clasificate brânzeturile sunt: Natura materiei prime: * brânzeturi din lapte de vacă; * brânzeturi din lapte de oaie; * brânzeturi din lapte de capră; * brânzeturi din lapte de bivoliță. Unele sortimente se obțin direct din lapte (brânza proaspătă, cașul, brânza telemea), în timp ce altele se produc din prefabricate, mai ales din caș (cașcavalul, brânza topită, brânza afumată). Conținutul de grăsime: * brânzeturi slabe (cu până la 10% grăsime / S.U.); * brânzeturi semigrase (cu min. 20% grăsime / S.U.); * brânzeturi grase (cu min.
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
din lapte de vacă; * brânzeturi din lapte de oaie; * brânzeturi din lapte de capră; * brânzeturi din lapte de bivoliță. Unele sortimente se obțin direct din lapte (brânza proaspătă, cașul, brânza telemea), în timp ce altele se produc din prefabricate, mai ales din caș (cașcavalul, brânza topită, brânza afumată). Conținutul de grăsime: * brânzeturi slabe (cu până la 10% grăsime / S.U.); * brânzeturi semigrase (cu min. 20% grăsime / S.U.); * brânzeturi grase (cu min. 40% grăsime / S.U.); * brânzeturi foarte grase (cu min. 45% grăsime / S.
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
a enzimelor coagulante; * brânzeturi maturate = prezintă caracteristicile specifice brânzeturilor cu pasta semitare și tare; * brânzeturi în saramură = maturarea și depozitarea se face în saramură (din zer sau apă), la temperaturi specifice fiecărui sortiment; * brânzeturi cu pasta opărită = se obțin din caș maturat, opărit în apă/saramură la peste +75°C și supus unei prelucrări specifice; * brânzeturi topite = se obțin prin topirea și emulsionarea unuia sau mai multor sortimente de brânzeturi, având caracteristici diferite; * brânzeturi frământate = se obțin din caș maturat, mărunțit
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
obțin din caș maturat, opărit în apă/saramură la peste +75°C și supus unei prelucrări specifice; * brânzeturi topite = se obțin prin topirea și emulsionarea unuia sau mai multor sortimente de brânzeturi, având caracteristici diferite; * brânzeturi frământate = se obțin din caș maturat, mărunțit și pastificat și supus maturării finale în ambalaje specifice produsului. 6.3. Caracteristicile principalelor sortimente de brânzeturi Categ°riile clasice de brânzeturi sunt considerate următoarele: proaspete; cu pastă moale; cu pastă semitare; cu pastă tare; cu pastă opărită
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
plastic. Pasta trebuie să fie compactă, fără ochiuri de fermentare, de culoare galben-crem și cu o consistență fină-elastică. Mirosul este specific, iar gustul acrișor, ușor amărui, asemănător gustului de nucă. 6. Brânzeturi cu pastă opărită Aceste brânzeturi se obțin din caș maturat, supus operațiunii de „opărire”, în urma căreia principala proteină (cazeina) capătă însușirea plastică de a se întinde în fire, în anumite condiții de temperatură și pH. Cașcavalul Dobrogea. Este un produs obținut din lapte de oaie, caracterizat printr-o coajă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
Mozzarella (este un cașcaval crud, care se consumă după câteva ore de maturare, fabricat din lapte de vacă sau oaie; are formă rotundă sau ovală și greutăți de 50-400 g). 7. Brânzeturi frământate Materia primă pentru aceste brânzeturi o constituie cașul maturat din lapte de oaie, supus unei prelucrări și ambalări specifice. Brânza de putină (brânza de Moldova). Se fabrică în 2 tipuri: „F” = brânză frământată total; „C” = straturi alternative de brânză frământată și felii de caș. Parametri de calitate: * grăsime
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]