1,172 matches
-
feli de cartof crud sau fulgi de ovăz. Masa trebuie să fie liniștită, cu cantități reduse, mestecare eficientă și cu minim 2-3 ore Înainte de culcare. Se vor evita alimentele acide sau producătoare de acizi: carne, grăsimi, ceapă crudă, usturoi, cașcaval, dulciuri, prăjituri, miere sintetică, oțet, cafea, ciocolată, piper și alte condimente iuți, ceai negru, bere, alcooluri tari, băuturi carbogazoase, Regimul de viață Se va evita stresul și discuțiile conflictuale În timpul mesei. Capitolul 19 HALENA Halena sau halitoza este o
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
căile spre Bistrița, ți-am zis că se văd luminile Becleanului, nu greșeam, marfa! cumpără ce se așteaptă, spațiul spațializării, pe cît de deformat feroviar, "bună seara, legitimațiile de călătorie!" incantație pe al doilea telefon Florin, "Patul lui Procust" cu cașcaval și un pahar de cabernet-sauvignon de Murfatlar, descărcările lirice în text, din discuția de cenaclu și de la lansare Mirel Cană, Dejul Dej-Triaj mărfar de colaci de sîrmă, la urmă vagoanele acoperite, Clujul ocupat de imobile, de somn mai înainte. Miercuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
iodul se găsește în celulele glandei tiroide și lista ar putea continua cu potasiul, sulful, cuprul, etc. Natriul (sodiul) are ca sursă principală sarea de bucătărie. Aceasta este conținută în cantitate suficientă în unele alimente preparate ca: pâinea, mezelurile, telemeaua, cașcavalul, produsele de carne sau conservele de pește. Conținutul în calciu al alimentației este determinat, în primul rând, de consumul de lapte. 1/2 litru de lapte (proaspăt, degresat, iaurt) pe zi, băut simplu sau folosit la gătit acoperă cu certitudine
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
fost deja „lempăită“, cum fac eu cu smântâna de pe chișleag, de americani, cu al lor Disney Land. Veți rămâne doar cu chișleagul, adică cu o degradare În plus, deși din lapte - vreau să spun plaiul vostru - ați fi putut face cașcaval... „Meridian“, 14 iunie 2002, ora 12,46 55. Mâța’n sac Dacă nu știți vă spun că pisica are o memorie foarte bună. Și, mergând pe firul logicii, mă laud că-mi place istoria. Deh! Acum 5 milenii eram deja
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
grup de intelectuali”, În care sunt „demascați” mai mulți „evrei obraznici” și „progenituri de beliți [= circumciși]” din rândul adversarilor politici. „Tot un evreu obraznic”, scrie „grupul de intelectuali”, este și... [urmează numele unui parlamentar], păduchiosul ăsta cu barbă roșcovană și cașcaval cușer Între dinții galbeni” <endnote id=" (158)"/>. Regula este simplă, dar operează cu eficiență la nivelul subconștientului colectiv. Adversarului politic i se atribuie vina de a fi (ce oroare !) „străin”. În felul acesta, el nu devine doar un cetățean de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
100)"/>. „Unu-i ungurean, unu-i moldovean șî unu-i jâdan” Documente din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea atestă faptul că unii evrei (cum era, de pildă, Isac Sora, la 1765) țineau „cășării” la munte, pentru fabricarea cașcavalului. Ei Își procurau „brânza de oi și de vaci” de la ciobani, dându-le nu numai bani, dar și zahăr sau „colane de fir”. Într-un act din 1776 apare un evreu din Iași cu numele de Zalman Cașcaval, iar Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru fabricarea cașcavalului. Ei Își procurau „brânza de oi și de vaci” de la ciobani, dându-le nu numai bani, dar și zahăr sau „colane de fir”. Într-un act din 1776 apare un evreu din Iași cu numele de Zalman Cașcaval, iar Într-un document de la sfârșitul secolului al XVIII-lea se vorbește despre evrei din Silistra făcând cașcaval În Munții Buzăului <endnote id="(193)"/>. De asemenea, pe la 1760, documentele atestă existența unor evrei care arendau pășuni și aveau „cășării” În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bani, dar și zahăr sau „colane de fir”. Într-un act din 1776 apare un evreu din Iași cu numele de Zalman Cașcaval, iar Într-un document de la sfârșitul secolului al XVIII-lea se vorbește despre evrei din Silistra făcând cașcaval În Munții Buzăului <endnote id="(193)"/>. De asemenea, pe la 1760, documentele atestă existența unor evrei care arendau pășuni și aveau „cășării” În Ardeal (zona Bran) și În Moldova <endnote id="(416, vol. II, pp. 31 și 39)"/>. În nordul Moldovei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mînă, mereu golite și mereu umplute, într-un ritm pe care noi nu l-am fi putut respecta niciodată. Între timp, pe foc, se topise o mare cantitate de brînză grasă, amestecată cu un fel de cașa. Ceva în genul cașcavalului nostru topit. Avem dreptul, ca oaspeți, să folosim primii cele două linguri pe care le deține familia. După noi, castronul cu brînză și lingurile trec la Ganjur și la Sandan, apoi la gazde. Sătui pînă la refuz, suntem invitați afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
strada Smârdan („în colțul Hanului Șerban-Vodă“), pe aceeași parte cu Banca Națională; în 1871, când Bacalbașa sosea la București, băcănia punea la dispoziția cumpărătorilor un sortiment bogat și variat printre care: zahăr, cafea, lumânări, pesmeți de Presburg și de Brașov, cașcaval de Brașov, vinuri străine și indigene, brânză și urdă de Brașov, salam nou de Sibiu și Verona, brânză de Elveția, untdelemnuri de Nizza, Toscana și Grecia, șocolată, sardine în cutii, lichioruri, absinte, coniac, făină de Arad etc. (TEL., an. I
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
către ieșire. Noaptea aduce liniște și întunerec, fiindcă Bordeiul nu era luminat. Dar pocniturile! Ce era cu ele? Iată ce era. La Bordei nu se găteau mâncări. Fiecare venea de acasă cu ce putea. La Bordei se vindeau numai: mititei, cașcaval, pâine, rachiu și vin. De îndată ce intra ceata în grădină trebuia să-și aleagă locul; după ce și-l alegea, unii se așezau jos pentru ca să nu-l ia alții, după aceea restul plecau după furnituri. Cel care avea grija mititeilor se ducea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după aceea restul plecau după furnituri. Cel care avea grija mititeilor se ducea la grătar, comanda numărul trebuincios și ședea de pază până ce se frigeau. Îi lua pe o bucată de hârtie și-i ducea la masă... Altul cumpăra pâinea, cașcavalul și ridichile. Alții cumpărau câte o oală nouă care costa 10 bani, apoi se duceau la butoiul cu vin unde cereau să fie umplute, fiecare oală era de un litru. Tradiția locului voia ca aceste oale - odată cheful sfârșit - să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
laptele cu mămăligă era hrana de bază) aproape neexistând cetățean fără vite și oi. Cotele de lapte erau colectate în fiecare zi și transportate la Lehancea sau Podu Turcului cu căruța, în bidoane de aluminiu. Nu se știa ce este cașcavalul. Se organizau arii, adică pe câteva hectare se clădeau zeci de stoguri de snopi între care se plasa batoza, toamna, în capătul satului, de regulă la Daja (la sud de sat). Prin 1955 era ordin să se termine treieratul pe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
carnea grasă de porc, oaie, rață, gâscă, vânat, raci, grăsimi animale (untură, slănină), păstramă, mezeluri, afumături, conserve, sardele, drob de miel, creier, rinichi, icre, sosuri cu rântași, prăjeli, supe de oase, (ouă-numai 1-2 pe săptămână), brânzeturi grase, sărate și fermentate, cașcaval, legume uscate sau cu celuloză dură (fasole boabe, varză, gulii), pâine neagră, nuci, alune, migdale, sare În exces, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean). De asemenea se exclud băuturile alcoolice, cacao, cafea, Înghețate și unele băuturi răcoritoare sintetice (coca-cola). Se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
feli de cartof crud sau fulgi de ovăz. Masa trebuie să fie liniștită, cu cantități reduse, mestecare eficientă și cu minim 2-3 ore Înainte de culcare. Se vor evita alimentele acide sau producătoare de acizi: carne, grăsimi, ceapă crudă, usturoi, cașcaval, dulciuri, prăjituri, miere sintetică, oțet, cafea, ciocolată, piper și alte condimente iuți, ceai negru, bere, alcooluri tari, băuturi carbogazoase, Regimul de viață Se va evita stresul și discuțiile conflictuale În timpul mesei. Capitolul 19 HALENA Halena sau halitoza este o
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
închis și perceput ca o fortăreață, mulțimea (devenită mai mult decât reprezentativă - se ajunsese la câteva mii de protestatari) a invadat clădirea: încăperile au fost devastate, au fost confiscate produse considerate a fi delicatese pentru acea perioadă (salam de Sibiu, cașcaval, portocale, banane) și aruncate pe geam spre a fi împărțite populației, într-un fel de „împărtășanie”. Apoi au fost distruse însemnele comuniste: a fost aruncat de la etaj și ars atât portretul lui Ceaușescu (gest perceput simbolic ca o ucidere în
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
amestecă brânză cu smântână și puțină sare. Mămăliguța se servește fierbinte cu brânză și smântână. Mod de preparare: Ingrediente pentru 10 porții: 1 Kg mălai 600 g brânză de oaie 10 ouă 200 g ulei 10 g sare 200 g cașcaval Se prepară din făină, apa și sare o mămăliguța de consistentă potrivită.Din ouă se fac foi de omleta foarte subțiri.Se pun foile de omleta pe un anker, una lângă alta, pe deasupra se întinde mămăliguța, peste care se râde
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
foarte subțiri.Se pun foile de omleta pe un anker, una lângă alta, pe deasupra se întinde mămăliguța, peste care se râde brânză. Cu ajutorul ankerului se rulează preparatul, dândui-se o formă, apoi se pune într-o tavă și se râde deasupra cașcavalul, se introduce pentru 5 minute la cuptor la foc iute, după aceea se scoate din cuptor și se servește cald, tăiat în porții. Mod de preparare: Ingrediente pentru 10 porții: 10 ouă 100 g ceapă verde 10 g muștar 50
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
scoate din cuptor și se servește cald, tăiat în porții. Mod de preparare: Ingrediente pentru 10 porții: 10 ouă 100 g ceapă verde 10 g muștar 50 g salată verde 50 g roșii proaspete 100 g brânză telemea 100 g cașcaval 60 g unt 20 g pătrunjel 20 g mărar Ouăle se fierb țări, se curăță de coaja, se taie în două pe lungime, li se scot gălbenușurile. Pastă de brânză pentu umplutura se obține amestecând brânză și cașcavalul râs cu
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
100 g cașcaval 60 g unt 20 g pătrunjel 20 g mărar Ouăle se fierb țări, se curăță de coaja, se taie în două pe lungime, li se scot gălbenușurile. Pastă de brânză pentu umplutura se obține amestecând brânză și cașcavalul râs cu untul până la omogenizare. Gălbenușurile se amestecă cu pastă de brânză, muștarul, ceapă verde, pătrunjelul verde și mărarul verde care a fost curățat, spălat și tăiat mărunt. Amestecul se freacă bine până la omogenizare. Cu aceasta compoziție se umplu
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
adus marfa mai ieftină, ceilalți negustori au trebuit să scadă prețurile la mărfurile similare. Dintre produsele de export făceau parte, în ordinea valorilor: sare, seu, cai, boi, vaci, porci, bivoli, orz, ovăz, porumb, grâu, lână, piei de bou și vacă, cașcaval, unt, catâri, brânză, miere, piei de oi, miei și berbeci, tutun, oi, păcură, vin, pește sărat, ceară, pastramă etc. Importurile Moldovei erau cifrate, în 1831, la 6.365.000 lei, iar exportul, la 9.210.000, în timp ce în 1833, importul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a fost de bogată sau săracă. O arhivă în timp a rețetelor culinare ne poate arăta cît de semnificativă este, pentru urzeala istoriei nu doar evenimențiale, creșterea sau descreșterea consumului de ardei iute sau piper, de ceapă și slănină, de cașcaval sau brînză (inclusiv brînză de burduf), de sare și zahăr, ca să amintim doar cîteva produse alimentare emblematice dintr-o prea lungă listă. Interes special ar fi meritat, credem, și am aflat că este un viitor proiect al omului de cultură
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Dorind să știe ce se întâmplă prin teritoriu, șefii de la Prefectura Vaslui le-au fixat jandarmilor rurali c a.„Elemente evreiești cumpără medalii sovietice Victoria” Cu adresa nr. 869/14 decembrie 1946, comandantul Sectorului de Jandarmi Codăiești, plut. maj. șef Cașcaval Victor, cerea relații Postului de Jandarmi Valea Rea asupra următoarelor chestiuni: „...Legiunea deține informațiuni că pe teritoriul rural elemente de origine evreiască se ocupă cu cumpărarea de medalii Victoria cu care au fost decorați ofițerii, subofițerii și trupa de către Guvernul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că „vesta asta-i îmbrăcăminte cuviincioasă, le cumpără mai mult preoții și pelerinii. Dar le poate purta oricine, sunt din lână, rezistente și călduroase”. Ce mănâncă un pelerin ? Brânză topită, se transportă ușor, se păstrează bine. Sendvișuri cu șuncă și cașcaval, așa cum fac pelerinii „urbani”, cei care sunt plecați pentru mai puțin de 24 de ore de acasă. șnițele de pui, o cutie mică de paté de ficat sau de „post” - de fapt, cred că această cutie magică de „paté de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se cântă. în timp ce în țară oamenii își pierd mai mult de jumătate din viață stând la cozi, noi, în străinătate, mâncăm trufandale românești, roșii, ardei grași, castraveți, struguri, piersici, pui, carne de vacă și de purcel, salam de Sibiu, șuncă, cașcaval, brânză telemea, vin medaliat, țuică de prună și multe, multe alte bunătăți pe care majoritatea fraților noștri din țară nici nu mai știu cum arată, deoarece nu toți au funcții care să le permită să și le procure. E trist
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]