9,862 matches
-
uriaș, transformîndu-se în puncte mici de apă ce se preling încet. Aura trage furioasă portiera: De-o oră aștept! Sîntem aglomerați strînge din umeri șoferul taxiului. Unde vă duc? La gară; cursa a plecat deja... În clădirea gării, Aura caută cabina unui telefon interurban, intră și formează numărul spitalului din Valea Brândușelor. Tovarășul doctor Radu a plecat mai devreme răspunde o soră. Acasă, telefonul sună lung, a pustiu. Aura închide ochii și-l vede pe Radu în magazinul alimentar, încărcat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
accentuează, roțile din spate intră în șanț iar cursa înțepenește prăvălită. Lumea a amuțit. La numai un metru în față, un camion stă răsturnat în dreapta, în șanț. Șoferul cursei coboară, se uită la roțile din spate ale cursei, merge la cabina camionului, o vede goală, se întoarce, urcă la volan și dă înapoi, intrînd de-a binelea în șanț. Parcurge așa, înapoi, vreo cincizeci de metri, oprește, își trage răsuflarea, bagă în viteză, accelerează, forțează, încleștîndu-și mîinile pe volan; cursa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și Săteanu? De ce insistă ăsta să-mi vină părinții amîndoi? La ora asta o mai găsesc pe sor-mea la serviciu; să-i dau un telefon din holul hotelului, s-o întreb dacă vine măcar mama la premieră..." Intră în cabina interurbană din holul hotelului și încearcă zadarnic să prindă legătura. Dom' Vlădeanu, se aude strigat cînd iese din cabină vrînd să traverseze holul, spre ușile mari, din sticlă, deschise automat de către un mecanism așezat sub dalele de marmură. Cînd întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la serviciu; să-i dau un telefon din holul hotelului, s-o întreb dacă vine măcar mama la premieră..." Intră în cabina interurbană din holul hotelului și încearcă zadarnic să prindă legătura. Dom' Vlădeanu, se aude strigat cînd iese din cabină vrînd să traverseze holul, spre ușile mari, din sticlă, deschise automat de către un mecanism așezat sub dalele de marmură. Cînd întoarce privirea, îl vede pe inginerul Muraru venind dinspre o masă pe care stau cești cu cafea și pahare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să vină la premieră, nici nu știu cînd pot avea nevoie de-o pilă, chiar dacă n-aș fi condus-o la hotel, că eu nu-s nea Toader, să dau prin băț. În rest, ceilalți... Dumnezeii mamei lor !..." Intră în cabina telefonică de lîngă parc și-l sună pe Ion: Spune-mi, te rog, cum îl cheamă pe colegul tău de facultate, care lucrează în centrala telefonică; vreau să-mi înlesnească o comandă urgentă cu restaurantul Sălcii... O altă salvare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
întîlnirii. "Acolo, în pustietate..." gîndește Radu, și imaginea Aurei, asemeni unei fata morgana, îl chinuie de cum a lăsat în urmă orașul, încercînd să țină marginea șoselei. În cîteva locuri, pe șosea, din inima vreunui sul de zăpadă, răzbește cîte o cabină de camion. Ici-colo, se ghicesc și mașini mici sub zăpada înălțată ca o căpiță. Departe, în stînga șoselei, sînt cîteva sate, către care vor fi fugit cei din mașini, dacă, necunoscînd locurile, n-or fi rămas înăuntru, la căldură, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de prea multe ori, discuțiile au fost prea numeroase, iar acum, în ajunul premierei, este deja plictisit, într-o stare de spirit ce-o simte venind în mare parte de astăzi, cînd și-a dat seama de nemulțumirea actorilor. Sălcii, cabina trei! strigă centralista în difuzor. Mihai sare de pe scaun și intră în cabină. Imediat, imediat vă fac legătura se aude în receptor vocea inginerului de la telefoane, coleg de facultate cu Ion. Poftim, vorbiți... Alo, alo ! strigă Mihai. Cu șoferul cursei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
premierei, este deja plictisit, într-o stare de spirit ce-o simte venind în mare parte de astăzi, cînd și-a dat seama de nemulțumirea actorilor. Sălcii, cabina trei! strigă centralista în difuzor. Mihai sare de pe scaun și intră în cabină. Imediat, imediat vă fac legătura se aude în receptor vocea inginerului de la telefoane, coleg de facultate cu Ion. Poftim, vorbiți... Alo, alo ! strigă Mihai. Cu șoferul cursei aș vrea să vorbesc... Alo, nea Andrei, dumneata ești la telefon? Mihai sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mea, să mi le aduci... Cum? A, cîți ani... Douăzeci și opt. Mulțumesc! Să ai grijă, dai la toți. N-am nevoie, bre, de bani! Cum de ce?! C-așa vreau, de-al naibii! Bine, salut! Să-mi aduci cărțile... Mihai iese din cabină, ia restul de la telefonistă și se îndreaptă spre alimentara de peste drum, bucuros că a găsit o întrebuințare mai bună celor două geamantane. Își amintește de soția lui Lazăr, se oprește în holul alimentarei și-i telefonează să-i spună că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pe masă, grăbindu-se să părăsească bucătăria. Ajungînd în sala restaurantului, îl zgîlțîie pe Radu, arătîndu-i spre ceas că-i ora șase, apoi pleacă în fugă spre grupul sanitar. Blochează ușa de la intrare cu un scaun, încuie cu zăvorul ușa cabinei, se apleacă spre ovalul porțelanului alb și aruncă din el, aproape înecîndu-se, tot ce are în stomac. Trage de mai multe ori apa, se spală îndelung pe mîini la chiuveta de pe sală, se șterge cu batista și vrea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de pămînt de sub ea și cu stejarul de alături, spre fundul iazului secat. Singura liniștită, cățelușa întinde botul mic, să atingă mîna stăpînei. Uite-o, prima întroienită arată Cornea cu brațul întins. Vlad frînează, apoi oprește freza. Cornea coboară din cabină și, împreună cu mecanicii, curăță zăpada din jurul mașinii. Forțează o portieră, o deschide și se uită înăuntru. Nimeni spune el Paulei, care s-a apropiat de mașină. Vlad scoate capul din cabină și strigă lui Cornea să împingă mașina mai într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
întins. Vlad frînează, apoi oprește freza. Cornea coboară din cabină și, împreună cu mecanicii, curăță zăpada din jurul mașinii. Forțează o portieră, o deschide și se uită înăuntru. Nimeni spune el Paulei, care s-a apropiat de mașină. Vlad scoate capul din cabină și strigă lui Cornea să împingă mașina mai într-o parte, să nu încurce traficul. Întîlnind privirea Paulei, care se întoarce spre microbuz, îi face semn să se apropie: Domnișoară, cu toată jena de care sînt capabil, vreau totuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
spre microbuz. Peste cîteva clipe, apare la portiera cealaltă, cu termosul în mînă. Vlad îi întinde palma și o ajută să urce, scăpărînd un surîs de reală plăcere la vederea genunchilor goi ai fetei în clipa cînd ea pătrunde în cabină. Drept răspuns, Paula pufnește scurt, nervos, așezîndu-se bine în scaun, acoperind genunchii cu poalele paltonului. Șefu', gata, dă-i cărbuni! strigă Cornea deschizînd portiera să urce, dar cînd o vede pe Paula așezată fără gînd de plecare, scoate un "î
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Oare? o ia Vlad de după umeri, iar fata rîde încet. Care restaurant, că n-am văzut nici unul. Of, ce-or fi vrînd ăia din microbuz de claxonează atîta?! se înfurie el și, deschizînd portiera, scoate capul să privească înapoi peste cabină. Toți mecanicii stau înșiruiți, în urmă, pe marginea iazului. Disperat, Cornea îi face semn să vină și el. Vlad și Paula coboară. Cînd ajung lîngă mal, mecanicii se dau într-o parte, făcîndu-le loc să poată privi. De jos, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
însumi într-o astfel de situație. Crezi că m-am dus la poliție? Că le-am înșirat toată povestea? Nicidecum, bunule cititor. Tu ai fi făcut-o? În schimb, am achitat cei 10 penny pentru accesul la toaleta publică. În cabina strâmtă am răzuit sperma uscată de pe interiorul coapselor mele cu o bucată de hârtie aspră, a cărei consistență se apropia mai mult de cea a hârtiei de împachetat decât de moliciunea hârtiei igienice. Apoi, în timp ce îmi stropeam cu apă fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
demers de anihilare anatomică. Bull se trezi deodată îmbrăcat și în mașină. Știa o farmacie deschisă non-stop în West Hampstead, de unde și-ar fi putut lua un test de sarcină pentru acasă. Se lăsase pe vine în spațiul strâmt al cabinei de toaletă, cu fața transfigurată într-o grimasă de groază la vederea soluției albastre din recipientul de plastic, soluție care se colorase într-un roz violent. Și cu asta, basta. Sedus, trădat și lăsat cu burta la gură. Venise momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
una sau două persoane. În superbogata Americă există pe autostrăzi un culoar, lipit de axul drumului, numit HOV - High Occupancy Vehicles. Pe el au dreptul să circule, cu viteză mai mare, numai vehiculele cu mai mult de trei persoane în cabină - se încurajează astfel asocierile între proprietarii de mașini, rezultând economie de combustibil și mai puțină poluare. La noi înseamnă o adevărată gherilă urbană să-i împiedici pe șmecherii cu bani să dea buzna în parcurile publice fiecare la volanul gipului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
toate sunt așa cum sunt, nu înseamnă că lucrurile se petrec alandala. Dezordinea e una, iar haosul e alta. Exemple: 1. pe Elena Ceaușescu o chema, de fapt, Ramona. Dar, pentru a afla asta, a fost nevoie ca un camion cu cabină albastră să intre în curtea grădiniței și să verse patru tone de cărbuni sub un plop, ca o sută de copii în șorțulețe să se strângă în jurul cărbunilor și să-și imagineze că a aterizat avionul prezidențial, ca eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
văzuse cum animalele se mișcă, respiră și fornăie nu doar în timpul reprezentațiilor, ci și la menajerie. A trebuit să organizez un fel de excursie, eram cinci sau șase băieți de pe aleea Băiuț, mama ne-a plimbat prin sala pustie, prin cabinele actorilor, prin atelierul de tâmplărie, prin culisele încărcate de decoruri, prin biroul unei scenografe care tocmai alegea stofe și broderii pentru rochița lui Grettel, am mers apoi pe un culoar strâmt, la capătul căruia, într-o încăpere fără geamuri, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
exclus să-mi fi zdruncinat creierul, copleșit și-așa de gînduri negre...“ Ca pentru a scăpa de vreun pisălog care s-ar fi ținut după el explicîndu-i lucruri ce nu-l interesau cîtuși de puțin, Rowe intră brusc Într-o cabină telefonică și formă un număr. La celălalt capăt al firului, o voce aspră Îi răspunse pe un ton ce părea să-i conteste dreptul de a folosi rețeaua telefonică. — Aici Mamele libere. Cine-i la aparat? — Aș dori să vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Un prieten al ei. Un mormăit dezaprobator răzbătu pe fir, pînă la urechea lui. Dați-mi, vă rog, legătura, stărui Rowe, și În clipa următoare auzi un glas pe care dac-ar fi Închis ochii pentru a nu mai vedea cabina telefonică și ruinele din Holborn l-ar fi putut lua drept al soției sale. De fapt, nu semăna deloc cu al ei dar, Întrucît nu mai vorbise de-atîta vreme cu vreo femeie În afară de proprietăreasa lui și de vînzătoarele din magazinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Cu ce vă putem servi, domnule? Îl Întîmpină un individ În redingotă, cu o față obosită, plină de riduri și parcă speriată. — Mi-am dat Întîlnire cu un prieten, Îi răspunse Rowe, aruncînd o privire În lungul Îngustului coridor dintre cabinele cu oglinzi. Cred că e la probă acum, adăugă el. — Luați loc, vă rog, zise individul. Domnule Ford! Domnule Ford! Dintr-una din cabine apăru, cu un centimetru În jurul gîtului și cu o perniță de ace la rever, masivul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
dat Întîlnire cu un prieten, Îi răspunse Rowe, aruncînd o privire În lungul Îngustului coridor dintre cabinele cu oglinzi. Cred că e la probă acum, adăugă el. — Luați loc, vă rog, zise individul. Domnule Ford! Domnule Ford! Dintr-una din cabine apăru, cu un centimetru În jurul gîtului și cu o perniță de ace la rever, masivul și distinsul domn Cost, pe care Rowe Îl văzuse mort la serata doamnei Bellairs. Figura lui Își reluă locul În memoria lui Rowe, alături de domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nu se ducă de rîpă. — Cost! strigă el. Cost! Abia În clipa aceea i se părură ciudate calmul și Încetineala omului cu foarfeci, a cărui privire Îi pipăise parcă fața: — Prentice! mai strigă el, alarmat, În timp ce croitorul dispăruse Într-o cabină. Dintr-o altă cabină, situată În celălalt capăt al coridorului, ieși valvîrtej domnul Prentice numai În cămașă. — Ce se Întîmplă? Întrebă el, dar Rowe ajunsese deja la cealaltă cabină și se căznea să-i deschidă ușa. Peste umărul lui, putu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
rîpă. — Cost! strigă el. Cost! Abia În clipa aceea i se părură ciudate calmul și Încetineala omului cu foarfeci, a cărui privire Îi pipăise parcă fața: — Prentice! mai strigă el, alarmat, În timp ce croitorul dispăruse Într-o cabină. Dintr-o altă cabină, situată În celălalt capăt al coridorului, ieși valvîrtej domnul Prentice numai În cămașă. — Ce se Întîmplă? Întrebă el, dar Rowe ajunsese deja la cealaltă cabină și se căznea să-i deschidă ușa. Peste umărul lui, putu vedea fața uluită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]