KorAP: Find »[drukola/base=calcificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...35 >

863 matches

Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

determină eliberarea de Ca și P de la nivelul osos și crește concentrația intracelulară a calciului. De asemenea, peptidul asociat parathormonului (PTHrP) stimulează celulele musculare netede și proliferarea osteoblastică, promovând și sinteza de matrice extracelulară, necesară ca substrat în procesele de calcificare care urmează. PTH este considerat un factor permisiv pentru activarea fibroblaștilor cardiaci și a fibrozei miocardice. Mai mult, studii experimentale pe animale au evidențiat regresia fibrozei miocardice după paratiroidectomie. Ca urmare, PTH este considerat de tot mai mulți autori ca

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
incrimina nivelurile crescute ale PTH în mortalitatea pacienților cu insuficiență renală cronică terminală [Block, 1998]. În ceea ce privește depunerile calcice în țesuturile moi, în investigația recentă a lui Raggi și col. [2002] nu s-a constatat o corelație directă între prevalența/extensia calcificărilor coronariene și hipersecreția de PTH. La polul opus, este recunoscut faptul că secreția redusă de PTH (supresia exagerată a hiperparatiroidismului) favorizează boala osoasă adinamică, caracterizată prin înglobare redusă a calciului seric în os, ca atare facilitând depunerea acestuia în țesuturile

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
hiperparatiroidismului) favorizează boala osoasă adinamică, caracterizată prin înglobare redusă a calciului seric în os, ca atare facilitând depunerea acestuia în țesuturile moi [Slatopolsky et al., 2000]. Frecvent, tratamentul cu chelatori de fosfor calcici (incriminați, așa cum s-a discutat, în geneza calcificărilor vasculare) se asociază cu supresia activității paratiroidiene [Chertow et al., 2002], fenomen absent în cazul utilizării chelatorilor non-calcici (sevelamer hidroclorid). Paratiroidectomia. în studiul citat mai sus a lui Goodman et al., 67% dintre pacienții care suferiseră paratiroidectomie (pentru hiperparatiroidism sever

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
se asociază cu supresia activității paratiroidiene [Chertow et al., 2002], fenomen absent în cazul utilizării chelatorilor non-calcici (sevelamer hidroclorid). Paratiroidectomia. în studiul citat mai sus a lui Goodman et al., 67% dintre pacienții care suferiseră paratiroidectomie (pentru hiperparatiroidism sever) prezentau calcificări coronariene, față de numai 27% dintre cei fără paratiroidectomie (p = 0,05). Totuși, cum era de așteptat, subiecții paratiroidectomizați erau mai în vârstă și cu o vechime semnificativ mai mare în dializă, ceea ce obligă la interpretarea cu precauție a acestor date

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
interpretarea cu precauție a acestor date. Merită însă reținut că concentrația serică a calciului, fosforului și produsul calciu-fosfor au fost mai ridicate la pacienții cu paratiroidectomie. Starea microinflamatoare și alți factori. Există puține date în legătură cu relația dintre markerii inflamației și calcificările vasculare. Alterările calcifice arteriale cuantificate ecografic și radiologic au fost proporționale, într-un studiu cross-sectional [GuØrin et al., 2000] cuprinzând 120 de pacienți hemodializați cronic, cu vârsta, starea microinflamatoare exprimată prin nivelul fibrinogenului plasmatic și durata prezenței în program de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
un studiu cross-sectional [GuØrin et al., 2000] cuprinzând 120 de pacienți hemodializați cronic, cu vârsta, starea microinflamatoare exprimată prin nivelul fibrinogenului plasmatic și durata prezenței în program de dializă cronică. Wang și col. [2003] au raportat un risc crescut de calcificări valvulare la pacienții tratați prin dializă peritoneală care prezentau niveluri serice ridicate ale proteinei C reactive și ale fibrinogenului. De asemenea, există o corelație strânsă între calcificările valvulare și hipoalbuminemie (malnutriția fiind asociată cu statusul microinflamator). În insuficiența renală cronică

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
de dializă cronică. Wang și col. [2003] au raportat un risc crescut de calcificări valvulare la pacienții tratați prin dializă peritoneală care prezentau niveluri serice ridicate ale proteinei C reactive și ale fibrinogenului. De asemenea, există o corelație strânsă între calcificările valvulare și hipoalbuminemie (malnutriția fiind asociată cu statusul microinflamator). În insuficiența renală cronică s-au evidențiat niveluri crescute de leptină, un factor promotor al stării de sațietate, dar și al diferențierii osteoblastice și al calcificării celulelor musculare netede de la nivel

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
există o corelație strânsă între calcificările valvulare și hipoalbuminemie (malnutriția fiind asociată cu statusul microinflamator). În insuficiența renală cronică s-au evidențiat niveluri crescute de leptină, un factor promotor al stării de sațietate, dar și al diferențierii osteoblastice și al calcificării celulelor musculare netede de la nivel vascular [Parhami et al., 2001]. Această observație ar putea explica asocierea dintre malnutriție și calcificările cardiovasculare la pacienții dializați. Pare să existe și un rol al produșilor avansați de glicozilare (AGE), de asemenea acumulați în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
au evidențiat niveluri crescute de leptină, un factor promotor al stării de sațietate, dar și al diferențierii osteoblastice și al calcificării celulelor musculare netede de la nivel vascular [Parhami et al., 2001]. Această observație ar putea explica asocierea dintre malnutriție și calcificările cardiovasculare la pacienții dializați. Pare să existe și un rol al produșilor avansați de glicozilare (AGE), de asemenea acumulați în exces la uremici, în geneza calcificărilor cardiovasculare. într-un studiu experimental, AGE au crescut semnificativ numărul nodulilor calcifici în culturi

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
vascular [Parhami et al., 2001]. Această observație ar putea explica asocierea dintre malnutriție și calcificările cardiovasculare la pacienții dializați. Pare să existe și un rol al produșilor avansați de glicozilare (AGE), de asemenea acumulați în exces la uremici, în geneza calcificărilor cardiovasculare. într-un studiu experimental, AGE au crescut semnificativ numărul nodulilor calcifici în culturi celulare. Tot AGE au exprimat în culturi de celule non-osoase markeri ai diferențierii osteoblastice [Yamagishi et al., 1999]. într-o recentă investigație prin tomografie computerizată (multirow

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Yamagishi et al., 1999]. într-o recentă investigație prin tomografie computerizată (multirow spiral CT comparabilă sau superioară CT cu emisie de electroni, vezi mai jos) efectuată cross-sectional la pacienți peritoneali, Stompór și col. [2003] au evidențiat corelația dintre scorul de calcificare coronariană și proteina C reactivă (r = 0,38, p < 0,05), respectiv leptină, o citokină proinflamatoare (r = 0,3, p < 0,05). Pacienții cu scorurile de calcificare cele mai mari (peste 400 de unități Agatston) prezentau niveluri serice semnificativ crescute

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
la pacienți peritoneali, Stompór și col. [2003] au evidențiat corelația dintre scorul de calcificare coronariană și proteina C reactivă (r = 0,38, p < 0,05), respectiv leptină, o citokină proinflamatoare (r = 0,3, p < 0,05). Pacienții cu scorurile de calcificare cele mai mari (peste 400 de unități Agatston) prezentau niveluri serice semnificativ crescute ale interleukinei 6, factorului bazic de creștere a fibroblaștilor (bFGF) și proteinei C reactive, în comparație cu subiecții având calcificări minime (sub 10 unită]i Agatston) sau absente. Pe

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
0,3, p < 0,05). Pacienții cu scorurile de calcificare cele mai mari (peste 400 de unități Agatston) prezentau niveluri serice semnificativ crescute ale interleukinei 6, factorului bazic de creștere a fibroblaștilor (bFGF) și proteinei C reactive, în comparație cu subiecții având calcificări minime (sub 10 unită]i Agatston) sau absente. Pe de altă parte, pacienții cu istoric de boală coronariană prezentau un scor de calcificare net superior (778,6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
ale interleukinei 6, factorului bazic de creștere a fibroblaștilor (bFGF) și proteinei C reactive, în comparație cu subiecții având calcificări minime (sub 10 unită]i Agatston) sau absente. Pe de altă parte, pacienții cu istoric de boală coronariană prezentau un scor de calcificare net superior (778,6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică. Aceste rezultate subliniază legătura dintre boala coronariană, calcificările coronariene și starea microinflamatoare. Interesantă în studiul discutat mai sus este și corelația pozitivă dintre

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
absente. Pe de altă parte, pacienții cu istoric de boală coronariană prezentau un scor de calcificare net superior (778,6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică. Aceste rezultate subliniază legătura dintre boala coronariană, calcificările coronariene și starea microinflamatoare. Interesantă în studiul discutat mai sus este și corelația pozitivă dintre gradul/prevalența calcificărilor coronariene și obezitate, un factor de risc cardiovascular cert în populația generală, însă controversat la cea uremică. în fine, anticoagulantele orale (warfarina

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
778,6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică. Aceste rezultate subliniază legătura dintre boala coronariană, calcificările coronariene și starea microinflamatoare. Interesantă în studiul discutat mai sus este și corelația pozitivă dintre gradul/prevalența calcificărilor coronariene și obezitate, un factor de risc cardiovascular cert în populația generală, însă controversat la cea uremică. în fine, anticoagulantele orale (warfarina) ar inhiba o proteină matriceală (MGP) vitamin K-dependentă, secretată de către celulele musculare netede și care prezintă un rol

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
un factor de risc cardiovascular cert în populația generală, însă controversat la cea uremică. în fine, anticoagulantele orale (warfarina) ar inhiba o proteină matriceală (MGP) vitamin K-dependentă, secretată de către celulele musculare netede și care prezintă un rol de inhibare a calcificărilor vasculare [Price et al., 2000]. De altfel, anticoagulantele orale au fost incriminate și în geneza calcifilaxiei [Coates et al., 1998]. Evaluarea calcificărilor cardiace/coronariene cu ajutorul tomografiei computerizate cu emisie de electroni Tomografia computerizată cu emisie de electroni (CTEE, electron beam

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
proteină matriceală (MGP) vitamin K-dependentă, secretată de către celulele musculare netede și care prezintă un rol de inhibare a calcificărilor vasculare [Price et al., 2000]. De altfel, anticoagulantele orale au fost incriminate și în geneza calcifilaxiei [Coates et al., 1998]. Evaluarea calcificărilor cardiace/coronariene cu ajutorul tomografiei computerizate cu emisie de electroni Tomografia computerizată cu emisie de electroni (CTEE, electron beam tomography în literatura anglo-saxonă vezi figura 3) s-a impus în ultimii ani ca un instrument util și fidel în cuantificarea leziunilor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Mautner et al., 1994] și cu amploarea leziunilor ischemice determinate prin scintigrafia miocardică de perfuzie [Kajinami et al., 1995]. Extinderea leziunilor calcifice coronariene se corelează bine cu probabilitatea de boală a arterelor coronariene (BAC). Scorurile foarte reduse (sub 10) de calcificare coronariană (determinate prin CTEE) indică o probabilitate extrem de redusă de BAC; scorurile de calcificare între 11 și 100 și între 101 și 400 sunt compatibile cu leziuni aterosclerotice ușoare, respectiv moderate, iar probabilitatea de a dezvolta BAC crește proporțional. în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
perfuzie [Kajinami et al., 1995]. Extinderea leziunilor calcifice coronariene se corelează bine cu probabilitatea de boală a arterelor coronariene (BAC). Scorurile foarte reduse (sub 10) de calcificare coronariană (determinate prin CTEE) indică o probabilitate extrem de redusă de BAC; scorurile de calcificare între 11 și 100 și între 101 și 400 sunt compatibile cu leziuni aterosclerotice ușoare, respectiv moderate, iar probabilitatea de a dezvolta BAC crește proporțional. în fine, prezența unui scor de calcificare mai mare de 400 la CTEE indică o

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
o probabilitate extrem de redusă de BAC; scorurile de calcificare între 11 și 100 și între 101 și 400 sunt compatibile cu leziuni aterosclerotice ușoare, respectiv moderate, iar probabilitatea de a dezvolta BAC crește proporțional. în fine, prezența unui scor de calcificare mai mare de 400 la CTEE indică o probabilitate extrem de ridicată de leziuni aterosclerotice extensive și severe la populația non-uremică, chiar dacă acestea nu determină simptomatologie anginoasă [Raggi et al., 2001]. în cel mai larg studiu de morbiditate cardiovasculară în care

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
nu determină simptomatologie anginoasă [Raggi et al., 2001]. în cel mai larg studiu de morbiditate cardiovasculară în care s-a utilizat CTEE în populația generală [Arad et al., 1996], riscul unui eveniment coronarian major la subiecții prezentând un scor de calcificare mai mare de 160 a fost de 36% pe parcursul celor 19 luni de urmărire clinică. în populația uremică, chiar la vârste tinere, după cum vom vedea mai jos, scoruri de calcificare mai mari de 400 sunt frecvente. Mai trebuie notat că

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
unui eveniment coronarian major la subiecții prezentând un scor de calcificare mai mare de 160 a fost de 36% pe parcursul celor 19 luni de urmărire clinică. în populația uremică, chiar la vârste tinere, după cum vom vedea mai jos, scoruri de calcificare mai mari de 400 sunt frecvente. Mai trebuie notat că nu numai valorile absolute ale calcificărilor cardiace, dar și un scor de calcificare ridicat în raport cu cel așteptat pentru vârsta și sexul pacientului indică un risc important de a suferi un

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
fost de 36% pe parcursul celor 19 luni de urmărire clinică. în populația uremică, chiar la vârste tinere, după cum vom vedea mai jos, scoruri de calcificare mai mari de 400 sunt frecvente. Mai trebuie notat că nu numai valorile absolute ale calcificărilor cardiace, dar și un scor de calcificare ridicat în raport cu cel așteptat pentru vârsta și sexul pacientului indică un risc important de a suferi un infarct miocardic sau de a deceda din cauză coronariană, în populația generală [Raggi et al., 2000

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
de urmărire clinică. în populația uremică, chiar la vârste tinere, după cum vom vedea mai jos, scoruri de calcificare mai mari de 400 sunt frecvente. Mai trebuie notat că nu numai valorile absolute ale calcificărilor cardiace, dar și un scor de calcificare ridicat în raport cu cel așteptat pentru vârsta și sexul pacientului indică un risc important de a suferi un infarct miocardic sau de a deceda din cauză coronariană, în populația generală [Raggi et al., 2000]. Or, calcificările cardiace sunt mult mai prevalente

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]