746 matches
-
Cu o seară Înainte, toată lumea adunată În bucătărie contribuise la redactarea compoziției. Era isteț Julius, nimic de zis; se așeză lîngă Țanțoșa, care-și bea ceaiul și-i puse cîteva Întrebări despre domnul care a venit atunci cînd au adus caleașca, ăla Îmbrăcat În negru, ăla cu limuzina neagră, adu-ți aminte, Țanți... Țanțoșa și-a amintit Îndată și ăsta a fost Începutul unei sporovăieli care nu se mai termina; la timpul cuvenit, fiecare și-a spus părerea despre straniul personaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Aduc un rănit“, spuse Carlos, uitîndu-se vesel la Julius, care avea dureri Îngrozitoare și era furios fiindcă dentistul Îi scormonise de o mie de ori nervul cu mașinăria aia... O opri pe Merceditas Într-o latură a marelui patio, În spatele caleștii care avea acum o roată ruptă, fiindcă Bobby, intrînd În urmă cu cîteva zile beat cu camioneta, o ciocnise În plin. Țanțoșa coborî prima, oferindu-le ceai tuturor, dar nu și lui Julius, „ție o să-ți pregătesc o pungă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
bărbați În toată firea, În timp ce el Încă nu Împlinise optsprezece ani. Bobby se temea că momentul ăsta avea să vină după cina de Crăciun, cînd toți trei au ieșit În curtea exterioară a palatului ca să inaugureze minunatul Volvo, parcat În spatele caleștii. Santiago zîmbi cînd dădu pentru prima dată cu ochii de automobil „Nu e rău“, zise, dar În timp ce se apropia zîmbetul lui se stinse Încet-Încet și atît el cît și Lester se urcară și Închiseră portierele de parcă toată viața ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu știa cine era Julius și nici Julius n-o cunoștea. Nilda striga dezvelindu-și dinții de aur și Universo Îi răspundea strigînd și el cu gura plină de carii și ici colo cîte un dinte de aur. Furioși amîndoi: caleașca, după părerea Nildei, era foarte veche, iar după părerea lui Universo, nouă nouță; pentru nimic În lume n-ar fi căzut ele acord și partea cea mai proastă e că ajunseseră la atacuri la persoană și la jigniri grele; se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
don Juan Lucas... — Mulțumesc, domnișoară... nu luați și voi?... De-ar veni mai repede domnișorul Julius; Îmi amintesc mereu de ziua lui de naștere, o să Împlinească unsprezece ani, În curînd e un bărbat adevărat, vă amintiți cînd vă Împușca din caleașca?... vă amintiți cînd se juca prin curte cu Vilma?... iertați-mă, de ea nu voiam să vă vorbesc, e mai bine să tac... Julius deschise repede fereastra, scoase imediat capul, dar afară, În aerul Întunecat și călduț al nopții, Vilma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
seara aceea. Era una din primele zile frumoase de primăvară, aerul era curat și răcoros și totuși plăcut, iar cerul parcă era făcut dintr-o catifea liliachie pe care licăreau stele mari. Străzile din vecinătatea teatrului erau Înțesate de trăsuri, calești, cupeuri particulare și cabriolete; se perindau Întruna prin fața teatrului, iar oamenii urcau mereu În ele. Toți bărbații păreau chipeși, toate femeile erau frumoase: parcă toată lumea era bucuroasă și fericită ca și noi, parcă o dată cu sosirea primăverii se născuse o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
putea duce și el să vadă desene animate duminică după-amiază cu maică-sa? Ce-o să priceapă el din Henric al V-lea, din Shakespeare, din Laurence Olivier?“. (Sau din Pămîntul se cutremură, sau din Lupta de pe calea ferată, sau din Caleașca de aur, filme pe care le văzusem de mai multe ori decît ei, datorită tatei.) CÎnd mașina se oprea În fața cinematografului, eram Întîmpinați de echipa completă. Tata dădea mîna cu ei. I se spunea: „După film, desigur, vă mai reținem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
că ai dreptate. Ploaia cădea din nou, era aceeași burniță înșelătoare, aceeași pulbere de apă dansând și amestecând distanțele, până și forma alburie a cuptorului părea hotărâtă să-și ia tălpășița, iar furgoneta semăna mai mult cu o fantomă de caleașcă decât cu un vehicul modern, cu motor cu explozie, chiar dacă nu de model recent, așa cum știm. Sub dudul negru, apa se scurgea de pe frunze în picături mari și rare, acum una, apoi alta, la întâmplare, de parcă legile hidraulicii și dinamicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
la noi o scrisoare ajunge și în cinci, șase. Când face hoțul ceva, merge mai bine decât în libertate, lege. Se află de ești bulangiu, pedofil... Dacă vrei ceva, orice, se duce cu vorba, pe gratii. Tot la geam e caleașca, mai când pleacă și cadrele, din ce vrei tu, batistă, o cămașă, coșuleț, legate cu sfoară, dar noi iar nu putem din cauză la două gratii. Uite, se leagă de toarte și se lasă în jos, de la o fereastră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
a murit fiindcă cineva era ocupat cu vizionarea unui meci al Naționalei. Regula nu face excepția și orice mecanism nu merge ca uns. Schimburile, după un anonim În orele fără program, cu cadrele ignorând, după ce pleacă cadrele, între ferestre, „pe caleașcă“, în orele de program, din pușcăriaș în pușcăriaș, sau „la aer“, cică fentând privirea gardianului. Comerțul. Pe bani. Troc. Pentru unii, părăsiți, sursă de mici bucurii, pentru alții, speculații plăcute și apropierea de plăceri de afară. Hoțul nu așteaptă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Ăia nu pot să schimbe nimic: cearceaf, lingură, asta... farfurie, nici buca de pâine. Păi, fetițele au loc separat și pe cameră mare. Le lăcuiesc toți, dar nu se împarte nimic cu ele, bine, c-o fi să iasă pe caleașcă și nu vede ăla de sus cine schimbă. La normali, Afterșef la două-trei bune. Okmenele se înregistrează și sunt interzise. Bine, avem cu manele casete înregistrate, dar nu avem la ce să ascultăm. Pe meseveu nu se face rachiu, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
o iei la un carton, că-ți dă unde te doare mai mult. Pernă, mai rar se cumpără, să fie de acasă, fulgi de găină. Astea-s rare și se face tranzacția în cameră, nu merge cu ditamai perna pe caleașcă sau la Club. Portocale, fructe, strugure merg mai rar, le păstrează hoții de sărbători, vine moș crăcilă, moș gândilă, le păstrează să se simtă și el o zi în an. Nu prea avem pofte, că mai rău te amăgești. Cafeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Vrei să coși, vine ofițerul, tai, coși, te razi, le scoți afară. Mierea e mai cumpărată, e sătul hoțul de atâta gem de la cantină. Un butoi din ăla de un kil e scump. Orice normalitate merge până la capăt. Viețașii pe caleașcă și pușcăriașii cu două-trei luni sau doi-trei ani dându-le țeapă. Le cer „bunele“, nu le dau pe caleașcă nimic. Cum să te răzbuni? Pe cine? Sigur, poți afla dacă vrei. Îl iei la omor la Club. Ăla pleacă mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de atâta gem de la cantină. Un butoi din ăla de un kil e scump. Orice normalitate merge până la capăt. Viețașii pe caleașcă și pușcăriașii cu două-trei luni sau doi-trei ani dându-le țeapă. Le cer „bunele“, nu le dau pe caleașcă nimic. Cum să te răzbuni? Pe cine? Sigur, poți afla dacă vrei. Îl iei la omor la Club. Ăla pleacă mâine, poimâine, tu rămâi. Să-l omori? „Să mă încurc eu cu un gunoi?“ Viețașul, superiorul. Țepele, după Czampar Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
în mobilier, stresant în amestec cu icoane de-ale infractorilor. În dreapta biroului, afișat, un joc optic „Urmărește punctul negru“. Afiș dreapta la concertul Dream Theather. Doamna magistrat e fan Metallica, cu muzici, poze și afișe puse în rafturi. Tot acolo, caleașca din placaj și cai negri - bijuterie. Caii negri perfect aliniați, caleașca bronzită, cu detalii precise de geamuri și ferestre, felinare, roți cu opt spițe, în spate, cufăr de bagaje. Coș traforat culcat. Pirogravură: mâini fixând ora la un ceasornic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
biroului, afișat, un joc optic „Urmărește punctul negru“. Afiș dreapta la concertul Dream Theather. Doamna magistrat e fan Metallica, cu muzici, poze și afișe puse în rafturi. Tot acolo, caleașca din placaj și cai negri - bijuterie. Caii negri perfect aliniați, caleașca bronzită, cu detalii precise de geamuri și ferestre, felinare, roți cu opt spițe, în spate, cufăr de bagaje. Coș traforat culcat. Pirogravură: mâini fixând ora la un ceasornic de buzunar, un ochi deasupra mâinilor, copil jucându-se cu o himeră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Când am fost afară, romantic. Cât sunt aici...“ - „Păi, spune-mi orice!“. Îmi dădeau amintire păr din cap, păr de jos. Da, am avut una grasă rău. Și tot așa, eu sus, ea jos. Mi-a trimis bikini ei pe caleașcă. Și trăgeam bikinii și ei nu se mai terminau. Că era grasă rău. Intram și eu și mai intra trei inși în ei. „Ia-i, fă, înapoi, că eu nu-i iau!“ Grasă-grasă. Am început s-o-njur, aruncam apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la alegerile din ’94 câștigase - destul de bine, cu patruzeci de mii de opțiuni și patruzeci și șapte la sută din voturi. Colegiul meu, la mama dra..., unde umblam pe covoare roșii și de unde m-aș fi Întors la Montecitorio În caleașcă. Acolo lumea mă cunoaște, m-am născut la Tomba di Nerone - cunosc fiecare colțișor din Cassia, pentru numele lui Dumnezeu. M-au transferat la colegiul ăsta nenorocit - de mâna a șasea, război de-a dreptul - pe motiv că aveam calități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
toți Îi cumpărau orice Își dorea. Astăzi avea un fel de lampă fermecată a lui Aladin. Își rostea dorințele și acestea se Împlineau. Se trezise Într-un basm - totul era fantastic și perfect. Dar la ce oră avea să vină caleașca din bostan pentru a-l duce Înapoi acasă? Tati, spuse la un moment dat Valentina, dacă trebuie să dormim la tine, trebuie să ne cumperi periuțe de dinți. Nu le aveam la noi. Antonio simți că inima Începea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și-a adus brusc aminte de ea. El și Ioniță au urcat în coada trăsurii, iar Iscru s-a așezat cu vizitiul, pe capră. Bagajele erau bine fixate, unele în trăsură, altele în coșul mare din spate. Nu era o caleașcă, dar făcea impresie bună. Arăta ca o căruță mare, cu o banchetă acoperită cu blană de urs și cu un coș bombat, împletit din răchită. 6. Până la Târgoviște n-ar fi fost mult de mers, patru-cinci ceasuri, cu popasuri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pereți verticali de beton iar fiorul de lumină străbătând creierul clasei muncitoare s-a încetinit. Restul lumii nu începe munca așa devreme. Sau lucrează în tura a doua. Undeva la câmp, renaște o zi roz-cenușie ca pieptul turturelei ce trage caleașca Afroditei. Și pe șoseaua Cățelu, vine încet dar sigur, hârâind ca naiba și împroșcând fum negru, un autobuz lătăreț, roșu. La fiecare stație, se oprește. Culege astfel una, două, trei, cinci stații de călători buimaci, înghețați tun, învălmășiți prin fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
40, în care erau fotografii ale ale Marelui Voievod de Alba Iulia, cum se intitula pe atunci viitorul ultim rege al românilor, împreună cu tatăl său, Carol al II-lea. Între ele și una mare, cu cei doi plimbându-se în caleașca regală pe străzile Londrei, în vizita din noiembrie 1938. Goncea recunoscu dintr-o privire caleașca. Era aceeași în care se plimbaseră și Nicolae și Elena Ceaușescu, în vizita lor din iunie 1978 în capitala britanică. - Vă pregătiți de... zâmbi Goncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pe atunci viitorul ultim rege al românilor, împreună cu tatăl său, Carol al II-lea. Între ele și una mare, cu cei doi plimbându-se în caleașca regală pe străzile Londrei, în vizita din noiembrie 1938. Goncea recunoscu dintr-o privire caleașca. Era aceeași în care se plimbaseră și Nicolae și Elena Ceaușescu, în vizita lor din iunie 1978 în capitala britanică. - Vă pregătiți de... zâmbi Goncea, apropiindu-se de măsuță și cercetând amuzat decupajele. Chiar mângâie ușor petecul de gazetă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ce direcție mă uitam. Așa sunt toți la început - abia ieșiți din facultate și disperați să pară oameni maturi. În spatele nostru, se auzi bubuitul ușilor batante, semn că mai sosise cineva. —Marie! făcu MM. Ia hai să te uiți la caleașca ta de zână! Marie, o fată micuță, subțirică, îmbrăcată într-o jachetă chinezească matlasată și împachetată în lycra, cum se poartă dansatorii în timpul liber, se aplecă deasupra schițelor. Avea acel chip greu de descris, cu nasul cârn și gura largă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ca pe roate. Roata rostogolită Și nepotolită Aleargă, nu se-ncurcă, Coboară, urcă, Abia se oprește Și iarăși pornește. De când e stăpân pe roata cea mare, Omul odihnă nu are! S Soarele e un Făt-Frumos Luminos. Ziua întreagă, Într-o caleașcă de foc, pe boltă, aleargă. Seara, e obosit tare Și coboară încet la culcare. Peste paletele-ntinse Visul se lasă Și Soarele nu știe că îl caută Luna - fată frumoasă. Ș Șapte șoapte și-un șoptit, De cu zori, s-
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]