543 matches
-
N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.219. Clasa a XI-a Umană Arhire C. Cornelia Arteni P. Toader Avătăjiței V. Eva Bălan Gr. Liliana BIănaru C. Maria Doriana Speranța Bujoreanu S. Steluța Buștiucel V. Elenă Buznea V. Elenă Butucel N. Elenă Calfa A. Dan Aurel Ciobanu N. Ștefania Cojenel l. Aurelia Condurachi G. Maria David St. Niculina Dima I. Rodica Donea V. Iulia Frenț I. Elenă Grigoraș M. Costică Gîrdea C. Sofia Idriceanu V. Maria Leuștean Gh. Gheorghe Luca Gh. Maria Marica
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Luca Valeriu Macarie Cecilia Misunca Ioana Mitache Liliana Mocanu Vasile Moloșniuc Lucia Munteanu Constantin Negrea Liviu Romila Eugeniu Vlasici Cristin Voicu Haralambie Dima Viorel 1973·1974 Alexa Elenă Alexandrescu Georgeta Bălan Costel Bejan Lăură Bocăn Claudia Bolat Georgeta Cătana Sonia Calfa Marieta Cehan Vasile Chirilă Sebastian Chiron Florentina Ciobotaru Gheorghe Ciobotaru Valeriu Dahore Vasile Dima Mariana Dimir Marieta Dumitriu Costică Irimia Viorel Marcu Ioan Mardare Ioan Marian Mihai Matei Elenă Mistreanu Ortansa Murguleț Jean Nedu Gabriel Pîslari Valeriu Popa Ecaterina Popa
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Pascal Ioan Păduraru Luminița Poroșnicu Titi Rîpanu Veronica Romila Ilie Tănase Teodor Tîrziu Doru Nelu Trofin Virgil Vîrnă Aurel Zurba Viorel Zurba Titi Rusu Elenă Folescu Doina Martac Neculai Agavriloiei Mihai Bran Ștefan Mirciu Adrian Vîrlan Măricel Vîrnă Petru Lothar Calfa Viorica Cotae Măricica Lazăr Emilia Condrea Neculai Antohi Safta Arnăutu Laurențiu Bostan Eliza Ciobotaru Veronica Galan Carmen Palade Costică Păduraru Valeria Popa Claudia Stoica Tatiana Tălmacu Mariana Vasilache Valentina Chenciu Tanica Chiriac Doina Ciulei Alexandru Doca Iolanda Donea Liliana Geana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
AnaLuciana Lista publicată de Costin Clit în Zorile.Revistă literar - științifică a Liceului Teoretic ,,Cuza Vodă’’din Huși,An.XIV,niuliedecembrie,2(29),Editu ra Thalia,Vaslui,p.4950. XII-a Matematică Informatică Archip.C.Andreea Bahnaru D.Mircea Raol Calfa T.Ana Maria Caraivan N.Andra Chiorpec G.Anda Cleminte G.George Danteș C.Dragoș Costel Dieac V.Lavinia Donosă G.Mihaela Gheorghiu G.Gabriela-Daniela Gugescu C.BogdanCostel Lemnaru I.Leontin Marin N.MădălinaElena Masdrag I.Mihaela Mihai I.Oana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
124-150 Clasa a XII-a Filo. 1 Agape C.Flavius Anton V.Laura Archire C.Adriana Bahrim I.Oana Balaur I.P Mateea Balaur I.P Paula Biru T.Larisa-Dana Bîrlad C.Georgiana Buraga E.Andreea Mihaela Burcioagă V.Mihaela Calfa I.Andreea Ciobotaru Gh.AdinaElena Ciobotaru C.Oana Hâj F.Gabriela Marinciu G.Andreea Claudia Masdrag G.Mihaela Mițelea I.AlexandraElena Mocanu I.RobertCiprian Munteanu L.Andreea Mădălina Noea D.Ana-Maria Oțet S.Mihaela Pîrvan V.Georgiana Prepelița I.Sânziana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Florin Păncescu Ionela Pecheanu Bogdan Victor Lucian Prepelița Oana Mădălina Rusu Anca Sfetcu Alexandru Szilagyi Andra Timea Vasiliu Floretina Vezetiu Dragoș Vorobchievici Bogdan Clasa a XII-a Științe sociale 2 Antohi Alexandra Elenă Atănăsoaei Iulia Bahrim Loredana Berezanu Alină Elenă Calfa Oana Corina Carp Cristina Ciochina Adrian Ciulei Oana Roxana Hortolomei Sergiu Anton Luca Bogdan Andrei Manolache Simona Georgiana Moraru George Noia Ana Maria Oancea Andreea Georgiana Oprișan Andreea Palie Alice Luciana Pascal Daniel Perdun Lucian Bogdan Polojan Alexandru Prodan Mădălina
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din România <endnote id="(125, pp. 274-275)"/>. În schimb, s-a ignorat mereu faptul că numărul meseriașilor evrei era mult mai mare decât cel al negustorilor evrei. Conform aceleiași „catagrafii” din 1820, În Iași erau Înregistrați 268 de meșteri și calfe (adică 40,5%) din numărul evreilor pământeni și, respectiv, 410 meșteri și calfe (adică 36%) din numărul evreilor supuși străini <endnote id="(215, p. 63)"/>. Și Radu Rosetti vorbea despre „numeroșii meseriași jâdovi” din Moldova acelor ani <endnote id="(680
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
faptul că numărul meseriașilor evrei era mult mai mare decât cel al negustorilor evrei. Conform aceleiași „catagrafii” din 1820, În Iași erau Înregistrați 268 de meșteri și calfe (adică 40,5%) din numărul evreilor pământeni și, respectiv, 410 meșteri și calfe (adică 36%) din numărul evreilor supuși străini <endnote id="(215, p. 63)"/>. Și Radu Rosetti vorbea despre „numeroșii meseriași jâdovi” din Moldova acelor ani <endnote id="(680, p. 145)"/>. Pe la mijlocul seco lului al XIX-lea, J.F. Neigebauer - un om care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
până În 24 ore, iar pentru contrar sămi raportați”. Nu se uscase bine cerneala documentului de mai sus că pe data de 10 septembrie 1877, armata avea nevoie iarăși de brutari dar de data asta numai de un maistru și două calfe (bărbați) care, după ce vor fi fost concentrați, să fie trimiși „...intendantului dela Turnu Măgurele”. Disperata rezoluție a polițaiului suna astfel: „Domnule Prefect, ceilalți brutari nu suntu În acest orașu iar cei care esistă suntu strictu necesari la brutăriile de aci
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
formația „ursul de la Dragalina” ori „căiuții de la Victoria” toate celelalte formații erau lăsate pe planul al doilea, ba chiar îi întâmpinau și-i admirau. Aceste formații aveau un ceva special ce te făcea să le acorz atenție. Tânărul Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
formația „ursul de la Dragalina” ori „căiuții de la Victoria” toate celelalte formații erau lăsate pe planul al doilea, ba chiar îi întâmpinau și-i admirau. Aceste formații aveau un ceva special ce te făcea să le acorz atenție. Tânărul Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
publice, de formele noi - acolo el vorbește curat românește și numai ici și colo întrebuințează câte un cuvânt nou, ridicol. Această apariție rară a cuvintelor ridicole, acolo unde nu e vorba de afacerile publice, este o contagiune. Limbajul lui Chiriac, calfă de cherestegiu, se contagiază de limbajul lui Chiriac, sergent în garda civică și cititor al Vocii patriotului naționale. Și iată-l și pe Spiridon. El e candidat de calfă, de sergent în garda civică și de cititor al Vocei. El
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e vorba de afacerile publice, este o contagiune. Limbajul lui Chiriac, calfă de cherestegiu, se contagiază de limbajul lui Chiriac, sergent în garda civică și cititor al Vocii patriotului naționale. Și iată-l și pe Spiridon. El e candidat de calfă, de sergent în garda civică și de cititor al Vocei. El vorbește curat, dar, de pe acum, a învățat și el câteva expresii de la anturajul său. Vorbind de Rică, el știe să-l numească: "persoana în chestie", "persoana madam Ziței" etc.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
știi: "pamplezir", "alevua", "monșerul meu" etc. Veta însă, care se vede că n-a învățat la pension, că nu citește romane, care e romanțioasă într-un chip foarte practic - ea vorbește curat românește, ca și Chiriac în ipostazul lui de calfă, dar e contagiată și ea de limbajul nou, presură ici și colo câte o expresie nouă, căci Veta, deși nu face politică, ci gospodărie în marginea Bucureștilor, suferă și ea influența anturajului ei: a lui Jupân Dumitrache, a lui Chiriac
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Germania și Suedia. Marele pariu era acela de a adapta ritualurile pentru a fi compatibile cu mentalul social rus. Or, Loja Tăcerii (condusă de contele de Melesino) ar fi fost compatibilă cu „sufletul slav”. Treptele inițierii erau cele clasice: ucenic, calfă și maestru. Urmau patru Grade înalte: a) Maestru Ales al Boltei întunecate : Bolta întunecată „simboliza locul unde a fost îngropat meșterul Hiram, arhitectul Templului regelui evreu Solomon, asasinat de trei companioni ticăloși”; b) Maestru și Cavaler Scoțian: „Deplasează sicriul lui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi meșter. Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul avea obligația să-l ducă la adunarea breslei „ca să fie cercetat" și după „examenul" de admitere era înscris în catastih. Exista ideea că „fieștecare trebuie să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi meșter. Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul avea obligația să-l ducă la adunarea breslei „ca să fie cercetat" și după „examenul" de admitere era înscris în catastih. Exista ideea că „fieștecare trebuie să se poată hrăni cu meșteșugul său", principiu care nu ducea la „o egalizare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
organizată cumpărarea în comun. Numai starostele avea dreptul să despacheteze mărfurile importate, să le fixeze prețul, ca „fiecare să poată cumpăra după puterile sale", fără ca unul să „plătească mai puțin decât altul", toți maiștrii aveau obligația „să dea aceleași salarii calfelor". Era interzis să se „smonească mușteriii altui maistru", și de aceea calfa care ieșea meșter nu-și putea deschide atelier în apropierea fostului său stăpân. Firește, breslele au avut un caracter rutinar. În toate hrisoavele se poruncea să „se lucreze
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să le fixeze prețul, ca „fiecare să poată cumpăra după puterile sale", fără ca unul să „plătească mai puțin decât altul", toți maiștrii aveau obligația „să dea aceleași salarii calfelor". Era interzis să se „smonească mușteriii altui maistru", și de aceea calfa care ieșea meșter nu-și putea deschide atelier în apropierea fostului său stăpân. Firește, breslele au avut un caracter rutinar. În toate hrisoavele se poruncea să „se lucreze după obiceiu" și se prescria forma și materialul obiectelor în mod precis
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
evreilor și armenilor să înființeze bresle naționale închise, să permită și străinilor să intre în ele, uneori străinii înlocuind meseriașii autohtoni, se surpă însăși temelia existenței breslelor, dar se introduce noul spirit capitalist. Raportul dintre meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al XVIII-lea negustorii dau de lucru la meseriași, iar de la începutul secolului al XIXlea meseriașii se înmulțesc, mahalalele au meșterii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se subjugă tot mai mult capitalului, breslele se desființează, ca și monopolul lor. Spiritul capitalist intră liber în viața industrială, astfel că pe la 1851 străinii, punând stăpânire pe organizarea muncii și desfacerea produselor, ei reușesc să „specularizeze" meseriile, să „smonească" calfele, să strice „alișverișul creștinilor". m) Răzeșii erau o categorie socială coborâtoare din veacuri și despre care documentele vechi nu spuseseră destul, fapt care l-a făcut pe P. Poni, membru al Academiei Române, să afirme că la întocmirea în 1821 a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai veche se pare că a fost breasla zugravilor din Suceava. În aprilie 1760 episcopul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe stradă cu armele soldaților pe care-i Întâlnea pe stradă. A omorât pe frizerul Sandu din Tg. Cucului, frizerul Marcu și șpeț Segal, pe brutarul Idel cu ginerele Ițicovici.” 74 Trei români - cizmarul Ion Cucu XE "Cucu, Ion (cizmar)" , calfa de cizmar Constantin Alecu și fiul cizmarului, un tânăr pe nume Nicolaie Indianu - au scos, cu lovituri de bâtă În cap, circa 100 de evrei și i-au dus la Chestură. Cucu i-a lovit cu bâta În cap toți
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
o experiență de doisprezece ani! Alături îi stăteau unele personalități proeminente ale timpului de atunci: arhimandritul Iuliu Scriban - apărătorul dârz, Gala Galaction, Al. Lascarov-Moldovanu I. Gr. Oprișan, părintele Vasile Ouatu, părintele Vladimir Popovici și alții, dar mai ales cele două calfe credincioase și smerite: Ioan Marini și Traian Dorz. Poezia și cântarea, versurile poetului Traian Dorz, însuflețeau și mobilizau fronturile Oastei. Lucrările literare ale Oastei Domnului, mai ales cele rămase de la Părintele Iosif Trifa, de la învățătorul Ioan Marini și de la poetul
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
creditorilor; 2. cheltuielile îngropării în raport cu condiția și starea defunctului; 3. cheltuielile bolii celei de pe urma făcute în curs de un an; 4. salariile oamenilor de serviciu pentru un an trecut și restul datoriei din anul curent; salariul de 6 luni al calfelor de prăvălie și salariul pe o lună al lucrătorilor cu ziua; 5. prețul obiectelor de subzistență date debitorului și familiei sale în curs de șase luni. Cand valoarea imobilelor n-a fost absorbita de creanțele privilegiate și ipotecare, parte din
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]