439 matches
-
și peste evenimentul atât de trist să se treacă mai ușor și cu bunăvoință. N-aș vrea să jignesc pe nimeni, dar nu mă pot reține să nu remarc că oamenii, pistonați zilnic pe toate canalele propagandei și de către toate canaliile care le servesc, au ajuns să-și tocească și simțul critic și de multe ori chiar bunul-simț strămoșesc. Astfel, ce credeți că S-a comentat cel mai mult în legătură cu catastrofa de la Teleajen? Faptul că Ceaușescu a plâns! Asta se pare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ai lui, satul în care s-a născut, locurile pe unde l-au purtat avântul tinereții și flacăra sfântă a Legiunii, pentru ca să închidă ochii, după ce s-a mai înfrățit odată cu pământul țării și cu lumea care l-a plăsmuit. Barbaria canaliilor din toate regimurile care ne-au prigonit nu i-au cruțat nici familia. Sub Antonescu, soția lui, cu un copil de sân, a fost azvârlită în lagărul de la Tg. Jiu, expunând firava creatură să moară din lipsă de îngrijire. Noi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
atunci, dar uite că vărs și astăzi, după atâția ani..., Dumnezeu să-l aibă în pază! A fost un băiat extraordinar, un adevărat prieten, căci am muncit toți pentru unul și unul pentru toți! Nu ne-am lăsat distruși de canaliile care ne aveau sub pază. Era o solidaritate puternică: murim toți, trăim toți! C. I.: Așadar nici nu ați fost solicitat să intrați în partid? S. Ț.: Nu, pentru că aveam dosar de deținut politic. C. I.: Dar ați fost urmărit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
odată cu numirea sa ca redactor-șef la revista Săptămâna, în 1970, acest jurnal confecționat va fi pentru Eugen Barbu un argument al infailibilității sale, alături de alte probe tari la dosarul său "curat" de comunist adevărat. Cu puțină perspicacitate, secretele unei canalii ies încet-încet la iveală. Jurnalul lui Eugen Barbu e cel puțin bizar ca ficționalizare interesată, culpabilă, a unei biografii. O temă de meditație pentru iubitorii necondiționați ai genului diaristic.
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
care știe, orice-ar fi, și cîte sume astronomice s-ar vîntura, cît de săracă rămîne comedia umană, averea ei nemuritoare garantînd-o doar spiritul, știința, arta, cugetarea... Vă dați seama cîtă deosebire între un astfel de om și haita de canalii și chilipirgii care se bat cu pumnii în piept și care ne asurzesc cu frazele lor cinice, prefăcute... Inamicii politici ai noului candidat ce s-a lăsat atît de greu să intre în jocul alegerilor nu mai știu ce să
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
Tentația mare este de a interpreta acest dialog ca exemplu de supralicitare a abaterii, într-o lipsă de repere asemănătoare cu cea presupusă de soluția conflictului din O scrisoare pierdută, printr-un Agamiță Dandanache "mai prost ca Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu". Fără a anula efectul comic al unei greșeli corectate prin altă greșeală, ar trebui totuși să folosim fragmentul și ca o parabolă a autosuficienței în confruntările întemeiate pe convingeri lingvistice. Cititorul însuși riscă să aibă prea multe și
Marinerul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15557_a_16882]
-
Magnatului” au ales să focalizeze pe „drama” lui Mircea Moraru (Dorel Vișan, lemnos), când personajul-cheie era de la o poștă acela jucat de Horațiu Mălăele (perfect): un Talleyrand de duzină uns cu toate alifiile, eminența cenușie a tuturor matrapazlâcurilor tranziției, tipul canaliei necesare... Pe el am fi vrut să-l „investigheze” filmul! În loc să sape la această mină de aur, filmul decide că povestea lui Moraru (familie disfuncțională, telenovelă maritală, însingurare, cancer, curând moarte...) e mai interesantă.”". Criticul de film Valerian Sava de la
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
de mâine”". Pentru a accentua și demonstra cele spuse mai sus referitor la textul semnat de Brucan, iată în continuare un scurt fragment: Pe prima pagină apăreau de obicei articole acuzatoare ce instigau la lupta împotriva fasciștilor și naziștilor. Articolul „Canalia fascistă lucrează” este un alt text calomniator publicat în 13 octombrie 1944 în numărul 22. Iată un fragment ce era dedicat "„oamenilor muncii”": Sărbătorile naționale precum 1 Mai, 23 August, 7 Noiembrie erau aniversate în paginile "Scânteii" așa cum se cuvenea
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
bani de la proprietarii de restaurante, amenințați cu recenzii negative dacă nu achită. Békessy retaliază printr-o camapnie de denigrare la adresa lui Kraus, la care acesta răspunde printr-o "Erledigung" ("Execuție") având ca titlu "Hinaus aus Wien mit dem Schuft!" ("Afară cu canaliile din Viena !"). În 1926, Békessy chiar părăsește Viena pentru a scăpa de arestare. Un an mai târziu, Kraus mai încearcă o acțiune similară, dar fără succes, împotriva lui Johann Schober, prefectul poliției pe timpul Revoltei din Iulie 1927, reprimată violent de
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
, prezentat ca Agamiță Dandanache, este un personaj din piesa O scrisoare pierdută a dramaturgului român Ion Luca Caragiale. Caracterizat de dramaturg ca fiind ""mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu"", Dandanache este tipul politicianului lipsit de orice scrupule (fiind, de fapt, ultimul posesor al "scrisoricii pierdute") trimis de partidul de guvernământ în "provincie", adică de la "centru", pentru a culege laurii victoriei aranjate a unor alegeri locale falsificate.
Agamemnon Dandanache () [Corola-website/Science/312091_a_313420]
-
luna, în vreme ce războinicul fiu al lui Mircea cel Bătrân scrie „pe genunchi“ o carte Doamnei iubite; ÎI : h. „campania“ eroului liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților și gușaților, bâlbâiți cu gura strâmba“ că „stăpâni ai nației“, stricători de limbă, de obiceiuri etc., încheind prin invocarea înaltului
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
tradiții religioase politeiste, idolatre, indigene, etnice și non-avraamice. Frică creștinilor de credințele non-avraamice a fost atât de mare încât au transformat cuvântul "vilain" în Franceză veche sau Engleză veche "villein" care însemnau "țăran" dându-i o conotație negativă însemnând "ticălos", "canalie", "nemernic", "mișel", "pușlama"...practic "răufăcător" și orice e similar. Definiția exactă poate varia. Este utilizată în principal într-un context istoric, referindu-se la religiile din Orientul Antic, Egiptul Antic, Grecia Antică, Imperiul Român, Arabia preislamica, America precolumbiana și Europa
Păgânism () [Corola-website/Science/319255_a_320584]
-
ei la Westminster Abbey la 11 octombrie în același an. A fost prima regină consort care a fost încoronată de la regina Ana a Danemarcei în 1603. Deși George al II-lea l-a denuțat pe Walpole ca fiind "pungaș și canalie", Caroline și-a sfătuit soțul să-l păstreze pe Walpole ca prim-ministru. Walpole a asigurat o plată de 100.000 £ pe an pentru Caroline, și ea a primit atât Casa Somerset cât și Richmond Lodge. Pentru următorii zece ani
Carolina de Ansbach () [Corola-website/Science/318738_a_320067]
-
Rennes din 1899, generalul Mercier a explicat că însăși natura dovezilor trimise interzicea divulgarea lor în incinta tribunalului. Acest dosar conținea, în afara unor scrisori fără prea mult interes, dintre care câteva fuseseră fabricate, o probă rămasă celebră sub numele de „canalia de D...”. Era vorba de o scrisoare a atașatului militar german, Max von Schwartzkoppen adresată atașatului miltar italian Alessandro Panizzardi, interceptată de către SR. Se presupunea că misiva l-ar incrimina definitiv pe Dreyfus, întrucât, conform acuzatorilor lui, ea era desemnată
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]