664 matches
-
nu atrage după sine înscrierea la această Biserică. Capitolul II Persoanele juridice Can. 113 - § 1. Din însăși orânduirea divină, Biserica Catolică și Scaunul Apostolic sunt persoane morale. § 2. În afară de persoanele fizice, în Biserică există și persoane juridice, adică subiecte în dreptul canonic de obligații și drepturi specifice naturii lor. Can. 114 - § 1. Sunt constituite ca persoane juridice, fie prin însăși dispoziția dreptului, fie printr-o concesiune specială din partea autorității competente, dată printr-un decret, ansamblurile de persoane sau de lucruri destinate unui
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
sesiune a sinodului. Can. 463 - § 1. La sinodul diecezan trebuie să fie chemați în calitate de membri sinodali și au obligația de a participa la el: 1° Episcopul coadiutor și Episcopii auxiliari; 2° Vicarii generali și Vicarii episcopali, precum și Vicarul judecătoresc; 3° canonicii bisericii catedrale; 4° membrii consiliului prezbiteral; 5° credincioșii laici, precum și membri ai institutelor de viață consacrată, care trebuie aleși de consiliul pastoral; modul de alegere și numărul celor aleși trebuie stabilite de Episcopul diecezan, iar când acest consiliu lipsește, conform
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
numească un altul care să-l înlocuiască; aceeași normă se aplică și în cazul Vicarului episcopal. Can. 478 - § 1. Vicarul general și Vicarul episcopal să fie preoți, în vârstă de cel puțin treizeci de ani împliniți, doctori sau licențiați în dreptul canonic sau în teologie sau cel puțin cu adevărat experți în aceste discipline, vrednici de stimă pentru doctrina lor sănătoasă, pentru cinstea și prudența lor, precum și pentru experiența lor în conducere. § 2. Funcția de Vicar general și episcopal este incompatibilă cu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
fie încredințate capitalului catedralei. § 4. În vicariatul apostolic și în prefectura apostolică, funcțiile colegiului consultanților revin de drept consiliului misiunii, despre care vorbește can. 495, § 2, dacă nu este stabilit altfel de către drept. Capitolul IV Capitlurile canonicilor Can. 503 - Capitlul canonicilor, fie catedral, fie colegial, este un colegiu de preoți căruia îi revine obligația de a celebra funcțiunile liturgice mai solemne în biserica catedrală sau colegială; în plus, capitalului catedralei îi revine obligația de a îndeplini funcțiile ce îi sunt încredințate
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
proprii, stabilite printrun act capitular legitim și aprobate de Episcopul diecezan; ele să nu fie modificate, nici abrogate, decât cu aprobarea Episcopului diecezan. Can. 506 - § 1. Rămânând mereu inviolabile legile de întemeiere, statutele să stabilească însăși organizarea capitalului și numărul canonicilor, sarcinile capitalului și ale fiecărui canonic cu privire la celebrarea cultului divin și la exercitarea ministeriului; să reglementeze reuniunile în care sunt discutate activitățile capitalului și, respectând dispozițiile dreptului universal, să specifice condițiile necesare pentru validitatea și liceitatea diferitelor activități. § 2. În
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și aprobate de Episcopul diecezan; ele să nu fie modificate, nici abrogate, decât cu aprobarea Episcopului diecezan. Can. 506 - § 1. Rămânând mereu inviolabile legile de întemeiere, statutele să stabilească însăși organizarea capitalului și numărul canonicilor, sarcinile capitalului și ale fiecărui canonic cu privire la celebrarea cultului divin și la exercitarea ministeriului; să reglementeze reuniunile în care sunt discutate activitățile capitalului și, respectând dispozițiile dreptului universal, să specifice condițiile necesare pentru validitatea și liceitatea diferitelor activități. § 2. În statute să fie stabilite și veniturile
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
necesare pentru validitatea și liceitatea diferitelor activități. § 2. În statute să fie stabilite și veniturile, atât cele fixe, cât și cele ce trebuie depuse cu ocazia îndeplinirii unei funcții și, respectându-se normele date de Scaunul Apostolic, care sunt însemnele canonicilor. Can. 507 - § 1. Între canonici să existe unul care să prezideze capitlul; de asemenea, să se înființeze și alte oficii, conform statutelor, avându-se în vedere și obiceiurile existente în regiune. § 2. Alte oficii pot fi încredințate clericilor care nu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
diferitelor activități. § 2. În statute să fie stabilite și veniturile, atât cele fixe, cât și cele ce trebuie depuse cu ocazia îndeplinirii unei funcții și, respectându-se normele date de Scaunul Apostolic, care sunt însemnele canonicilor. Can. 507 - § 1. Între canonici să existe unul care să prezideze capitlul; de asemenea, să se înființeze și alte oficii, conform statutelor, avându-se în vedere și obiceiurile existente în regiune. § 2. Alte oficii pot fi încredințate clericilor care nu fac parte din capitlu, prin
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
capitlul; de asemenea, să se înființeze și alte oficii, conform statutelor, avându-se în vedere și obiceiurile existente în regiune. § 2. Alte oficii pot fi încredințate clericilor care nu fac parte din capitlu, prin care ei să-i ajute pe canonici, conform statutelor. Can. 508 - § 1. Canonicul penitențiar, atât al bisericii catedrale, cât și al celei colegiale, are în virtutea oficiului facultatea ordinară, pe care totuși nu o poate delega altora, de a-i dezlega în forul intern sacramental de cenzurile latae
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și alte oficii, conform statutelor, avându-se în vedere și obiceiurile existente în regiune. § 2. Alte oficii pot fi încredințate clericilor care nu fac parte din capitlu, prin care ei să-i ajute pe canonici, conform statutelor. Can. 508 - § 1. Canonicul penitențiar, atât al bisericii catedrale, cât și al celei colegiale, are în virtutea oficiului facultatea ordinară, pe care totuși nu o poate delega altora, de a-i dezlega în forul intern sacramental de cenzurile latae sententiae, nedeclarate și nici rezervate Scaunului
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
2. Episcopul diecezan să confere canonicatele numai acelor preoți care se remarcă prin doctrină și viață corectă și care au exercitat în mod demn de laudă ministeriul sacerdotal. Can. 510 - § 1. Parohiile să nu mai fie unite unui capitlu de canonici; cele care sunt deja unite unui capitlu să fie despărțite de capitlu de către Episcopul diecezan. § 2. În biserica, în același timp, parohială și capitulară, să fie numit un paroh ales din rândul capitularilor sau din rândul celorlalți preoți; el are
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
fost întemeiată, este necesar consimțământul Episcopului diecezan; în schimb, nu este necesar acest consimțământ când este vorba de o schimbare care, respectându-se întotdeauna legile de întemeiere, privește numai conducerea internă și disciplina. Can. 613 - § 1. O casă călugărească a canonicilor regulari și a monahilor, sub conducerea și grija unui Superior propriu, este autonomă (sui iuris), în afară de cazul când constituțiile stabilesc altfel. § 2. Superiorul unei case autonome este de drept Superior major. Can. 614 - Mănăstirile de monahii (maici), asociate unui institut
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
2 și 969, § 2; aceștia o folosesc și licit dacă, într-un caz particular, un Superior major nu a interzis-o față de supușii săi. Can. 968 - § 1. În cadrul circumscripției lor, au facultatea de a asculta mărturisirile, în virtutea oficiului, Ordinariul locului, canonicul penitențiar, precum și parohul și cei care sunt în locul parohului. § 2. În virtutea oficiului, se bucură de facultatea de a asculta mărturisirile supușilor lor și ale celor care trăiesc zi și noapte în casă, Superiorii unui institut călugăresc sau ai unei societăți
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
la restituție. Titlul III Contractele și, în special, înstrăinarea Can. 1290 - Ceea ce a stabilit dreptul civil într-o țară despre contracte, atât în general, cât și în speță, și despre desfacerea lor, să fie respectat, cu aceleași efecte, și în dreptul canonic cu privire la lucrurile supuse puterii de conducere a Bisericii, în afară de cazul când sunt contrare dreptului divin sau când în dreptul canonic este prevăzut altfel, rămânând neschimbată dispoziția can. 1547. Can. 1291- Pentru a înstrăina în mod valid bunurile care, printr-o concesiune
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
despre contracte, atât în general, cât și în speță, și despre desfacerea lor, să fie respectat, cu aceleași efecte, și în dreptul canonic cu privire la lucrurile supuse puterii de conducere a Bisericii, în afară de cazul când sunt contrare dreptului divin sau când în dreptul canonic este prevăzut altfel, rămânând neschimbată dispoziția can. 1547. Can. 1291- Pentru a înstrăina în mod valid bunurile care, printr-o concesiune legitimă, constituie patrimoniul stabil al unei persoane juridice publice și a căror valoare depășește suma stabilită de drept, este
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
pentru a ajuta cauzele pioase; altminteri, într-un institut clerical de drept pontifical și în societățile clericale de viață apostolică de drept pontifical este Superiorul major; în alte institute călugărești este Ordinariul propriu al membrilor acestora. Can. 1303 - § 1. În dreptul canonic, sub denumirea de fundații pioase se înțeleg: 1° fundațiile pioase autonome, adică ansamblurile de bunuri destinate scopurilor prevăzute de can. 114, § 2 și recunoscute ca persoane juridice de către autoritatea ecleziastică competentă; 2° fundațiile pioase neautonome, adică bunurile materiale date în
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și le rezervă personal. § 3. Vicarului judecătoresc ��i pot fi dați ajutători, numiți Vicari judecătorești adjuncți sau Viceoficiali. § 4. Atât Vicarul judecătoresc, cât și Vicarii judecătorești adjuncți trebuie să fie preoți, de reputație bună, doctori sau cel puțin licențiați în dreptul canonic și să fi împlinit vârsta de treizeci de ani. § 5. Când scaunul episcopal devine vacant, ei nu-și încetează funcția și nici nu pot fi înlăturați de Administratorul diecezan; venind însă noul Episcop, au nevoie de confirmare. Can. 1421 - § 1
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
2. Conferința Episcopilor poate permite ca și laicii să fie numiți judecători; în caz de necesitate, unul dintre ei poate fi ales pentru a forma colegiul. § 3. Judecătorii să fie de reputație bună și doctori sau cel puțin licențiați în dreptul canonic. Can. 1422 - Vicarul judecătoresc, Vicarii judecătorești adjuncți și ceilalți judecători să fie numiți pentru un timp determinat, rămânând valabilă dispoziția can. 1420, § 5, și nici nu pot fi înlăturați decât dintr-un motiv legitim și grav. Can. 1423 - § 1. Mai
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
intervenția promotorului de justiție sau apărătorului legământului, prezenți la judecată, are aceeași valoare. Can. 1435 - E de datoria Episcopului să numească promotorul de justiție și apărătorul legământului, care pot fi clerici sau laici, de reputație bună, doctori sau licențiați în dreptul canonic și apreciați pentru prudența și zelul lor pentru dreptate. Can. 1436 - § 1. Aceeași persoană, dar nu în aceeași cauză, poate îndeplini și oficiul de promotor de justiție și pe acela de apărător al legământului. § 2. Promotorul și apărătorul pot fi
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
fi însă numiți mai mulți avocați împreună. Can. 1483 - Procuratorul și avocatul trebuie să fie persoane majore și să se bucure de reputație bună; în plus, avocatul trebuie să fie catolic, dacă Episcopul diecezan nu permite altfel, și doctor în dreptul canonic sau, în caz contrar, cu adevărat expert, și să fie aprobat de același Episcop. Can. 1484 - § 1. Înainte de a-și asuma rolul, procuratorul și avocatul trebuie să depună la tribunal un mandat autentic. § 2. Pentru a împiedica totuși dispariția unui
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
posibil, să se maturizeze, puțin câte puțin, formulele juridice, care apoi trebuiau să fie utilizate de întreaga Biserică. În plus, în toate fazele acestei lucrări au participat și experți, adică persoane specializate în teologie, în istorie și, mai ales, în Dreptul Canonic, care au fost chemați din toate părțile lumii. Tuturor și fiecăruia în parte le manifestăm astăzi sentimentele noastre de vie recunoștință. În primul rând, apar în fața ochilor noștri cardinalii răposați, care au condus Comisia pregătitoare: cardinalul Pietro Ciriaci, care a
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
Concordia discordantium canonum". Această "armonizare", care mai apoi a primit denumirea de Decretum Gratiani, a constituit prima parte a acelei mari colecții de legi ecleziastice, care, după exemplul lui Corpus Iuris Civilis al împăratului Iustinian, a fost numită Corpus Iuris Canonici și cuprindea legile emise, timp de aproape două secole, de autoritatea supremă a pontifilor români, cu ajutorul unor specialiști în dreptul canonic, numiți "glosatori". Pe lângă Decretum Gratiani, în care erau conținute legile anterioare, acest Corpus constă din Liber Extra al lui Grigore
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
mari colecții de legi ecleziastice, care, după exemplul lui Corpus Iuris Civilis al împăratului Iustinian, a fost numită Corpus Iuris Canonici și cuprindea legile emise, timp de aproape două secole, de autoritatea supremă a pontifilor români, cu ajutorul unor specialiști în dreptul canonic, numiți "glosatori". Pe lângă Decretum Gratiani, în care erau conținute legile anterioare, acest Corpus constă din Liber Extra al lui Grigore al IX-lea, Liber VI al lui Bonifaciu al VIII-lea, Clementinae sau colecția lui Clement al V-lea, promulgată
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
emise pe vremea reformei catolice înfăptuite de Conciliul Tridentin și cele promulgate de diferitele congregații ale Curiei române, nu au fost niciodată adunate într-o colecție unică, și acesta a fost motivul pentru care legislația răspândită în afara lui Corpus Iuris Canonici a format, odată cu trecerea timpului, "un imens cumul de legi suprapuse unele peste altele", în care nu numai dezordinea, ci și nesiguranța împreună cu inutilitatea și lacunele multor legi, toate laolaltă au făcut ca însăși disciplina Bisericii Catolice să fie pusă
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
dreptului și la modul cum ar trebui inițiate legăturile între conferințele episcopale și comisie pentru a exista o cooperare cât mai mare în această privință, spre binele Bisericii. S-a cerut apoi să fie trimise Secretariatului Comisiei numele specialiștilor în dreptul canonic, care, după aprecierea episcopilor, în regiunile respective sunt cei mai competenți în această materie, indicându-se totodată și ramura juridică în care sunt specializați, astfel încât din rândul lor să poată fi aleși și numiți consultanți și colaboratori. De fapt, chiar
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]