2,287 matches
-
povestirea Dușman cu lumea, iar prima carte, culegerea de povestiri Ningea în Bărăgan, îi apare în 1959. Textele de aici și alte schițe, povestiri și nuvele strânse în Somnul de la amiază (1960) și Dincolo de nisipuri (1962) sunt reluate în volumul Cantonul părăsit (1964; Premiul Uniunii Scriitorilor). Li se adaugă proza scurtă din Vară buimacă (1967) și, împreună cu mai multe povestiri inedite, vor fi din nou tipărite în culegerile În văpaia lunii (1971) și Fântâna (1974). Și Pierdut în Balcania (1982) include
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
al miraculosului și un instinct sigur al limbii, o proză, pe scurt, artistă, pe care noile promoții de scriitori n-o mai cultivă. EUGEN SIMION SCRIERI: Ningea în Bărăgan, București, 1959; Somnul de la amiază, București, 1960; Dincolo de nisipuri, București, 1962; Cantonul părăsit, București, 1964; Apostolii (în colaborare cu Vintilă Ornaru), București, 1966; Caii albi din orașul București, București, 1967; Vară buimacă, București, 1967; Îngerul a strigat, București, 1968; Echipa de zgomote, București, 1970; Casa care se leagănă, București, 1971; În văpaia
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Sisteme etatice subsidiare, drept și contracte, parteneriat, opinie publică Activități economice dominante Agricole Industriale Cognitive Cultură Locală Puternice componente socio-profesionale Diversificată și hibridă (prin multiapartenență socială și culturală) Tip urban Oraș-piață Armătură ierarhizată și orașe industriale Sistem „meta-politan” Instituții Parohii, cantoane și departamente, stat-națiune Comune, departamente, administrație centralizată, statul-națiune providențial, pacte, alianțe și tratate Aglomerate, țări, regiuni, stat-națiune providențial, organizații internaționale și supranaționale, ONG-uri. Comunitatea virtuală se adaugă, firesc, peste cea reală, relativizând-o, prelungind-o și complicând-o. Ea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cârduri. Orăcăitul se transforma atunci într-un țipăt înfiorător de omenesc, în vreme ce răcnetul universal al celorlalte continua cu nepăsare. înverzite din nou, buruienile ridicau moțuri noroioase. Prin șesul plin de apă șerpuia calea ferată. Pe movile, alături de ea, se înălțau cantoane. în vipie șinele clipeau, părând că intră de-a dreptul în văzduh. Cu alunecări scânteietoare ca o horbotă nestatornică, un balaur de fier se pierdea în zare. Numărând traversele, o copilă de doisprezece ani călca veselă pe terasament. Părea un
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și a portului Constanța 1853. În cadrul dezbaterilor parlamentare, Mihail Kogălniceanu afirma: "Domnilor, această cale ferată are 63 de km și este construită în toate condițiunile în care s-au construit căile noastre ferate. O singură deosebire este, că nu are cantoane. Acesta e un sistem ce în loc să aibă cantonieri stabili are brigade de cantonieri care vizitează linia. Ce mai are? Are ateliere, cum ar trebui să avem și noi (...) Terenul pe care compania își are reședința este situat tocmai la limba
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
O altă întâmplare, cu conaționalii aceștia ai noștri, care din 1989 au devenit reprezentanții de necontestat ai poporului român în țările lumii, s-a petrecut în iarna anului 1982, o iarnă extrem de geroasă în care înghețase apa în fântâna de la cantonul CFR de peste linie, lucru ce nu se mai întâmplase din 1942, când a fost dezastrul acela al românilor de la Cotul Donului. Într-una din nopți când termometrul coborâse spre -38 de grade Celsius și unele locomotive înțepeniseră cu tot cu trenuri pe
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
saluturi cu cunoscuții; mașina pufăia, pleca; gara rămânea mică și singuratică în pacea amurgului. Plecam în trap țăcănit, pe gânduri; tăcerea pustiului mă învăluia de pretutindeni, umbra cucerea lanurile năvălind ca valuri de la răsărit, și, din când în când, un canton suna trist, plângând parcă, în imensitate: lang-ling! Soarele, scufundat de mult în asfințitul vânăt, trimetea încă luciri trandafirii nourilor nemișcați deasupra, în înălțimi. Sate depărtate, în întunecimea care creștea, se cunoșteau întâi după fumegări ușoare, apoi după lumini pierdute în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Înainte-mi, până în depărtări nemăsurate, în perdele de neguri, se întindea Bărăganul drept, fără o ridicătură, fără un arbore. Călăream singur subt un cer nemărginit, cu dragostea și cu neliniștea; un vânt slab îmi mângâia și-mi răcorea fața. Un canton, undeva departe, sună de două ori trist, prelung, în nemărginire. Și cele dintăi raze ale răsăritului fulgerară spre negurile depărtării. VItc "VI" Dragostea mea a durat până cătră începutul toamnei. Veneam înainte de revărsarea zorilor pe Iezer, pe furiș ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Tudorița era fata picherului Ion Rusu, un om cărunt, negru la obraz, fornăit și lăudăros. Acest Ion Rusu, cu un cortel mare de doc, cu straiele-i ponosite, cu o pălărie cenușie de pâslă în cap, bătea drumuri lungi, de la canton la canton, de la crâșmă la crâșmă, și-și lăsa gospodăria în plata Domnului. Nevasta de multă vreme-i murise; umblase cu trei copii din mahala în mahala, prin case cu chirie. Pe doi copii îi pusese în pământ, morți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fata picherului Ion Rusu, un om cărunt, negru la obraz, fornăit și lăudăros. Acest Ion Rusu, cu un cortel mare de doc, cu straiele-i ponosite, cu o pălărie cenușie de pâslă în cap, bătea drumuri lungi, de la canton la canton, de la crâșmă la crâșmă, și-și lăsa gospodăria în plata Domnului. Nevasta de multă vreme-i murise; umblase cu trei copii din mahala în mahala, prin case cu chirie. Pe doi copii îi pusese în pământ, morți de anghină, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în stare s-o calce în picioare „dacă ar afla ceva“, dacă ar afla că „fata lui l-a făcut de rușine“. Altceva nu grăia acasă; stătea o zi, mult două, până ce-și dădea raportul, după aceea iar pleca, din canton în canton, din crâșmă în crâșmă, și nu se întorcea câte-o săptămână, uneori și mai mult. Dar vorbe despre dragostea Tudoriței cu feciorul lui Vartolomei începură să răzbată în mahala. În fundul uliții, sub salcâmii cei bătrâni, sub singurii copaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
s-o calce în picioare „dacă ar afla ceva“, dacă ar afla că „fata lui l-a făcut de rușine“. Altceva nu grăia acasă; stătea o zi, mult două, până ce-și dădea raportul, după aceea iar pleca, din canton în canton, din crâșmă în crâșmă, și nu se întorcea câte-o săptămână, uneori și mai mult. Dar vorbe despre dragostea Tudoriței cu feciorul lui Vartolomei începură să răzbată în mahala. În fundul uliții, sub salcâmii cei bătrâni, sub singurii copaci din partea locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
niște dungi albastre, se cunoșteau semnele bătăii trecute. În ziua aceea n-a mai spus nici un cuvânt; a plecat întunecat, fără să lase un ban pe colțul mesei. S-a dus cu straiele-i prăfuite și cu cortelu-i mare spre cantoanele și spre crâșmele lui. În urmă-i, în amurg, Tudorița ceru de la Reiza undelemn de zece bani și pregăti candela la iconița veche afumată, rămasă de la maică-sa. Începu după aceea să se miște trudnic prin casă, cu mădularele-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care poartă jambiere înalte și, pe coapsă, o apărătoare din lână și piele. Pugnare: a lupta; pugna este termenul generic ce indică lupta. Pulvinar: balcon de onoare în amfiteatru. Quazi: populație ce trăia în ținuturile danubiene. Raetia: corespunde Tirolului actual, cantonului elvețian Graubünden (Grigioni) și sudului Bavariei. Retiarius: clasă de gladiatori înarmați cu trident, plasă, pumnal și un manșon protector, cu o aripă metalică pentru apărarea feței, pe brațul stâng. Rostri: astfel era numită tribuna oratorilor din Forul roman, împodobită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
director la distanță de o zi și le copie pe toate. Ele arătau cam așa: 1. Subsemnatu Pascaru Mihai din căminul III camera 7 din anul I C profesională declar următoarele. Pe data de 18 XI 75 am fost la cantonul CFR din Pajura pe la ora 14 pentru a asculta meciurile de fotbal și am luat și am băut niște rom și deoarece eram beat mam apucat și am spart 17 lacăte de la acest canton și am luat rachiul și 175
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
18 XI 75 am fost la cantonul CFR din Pajura pe la ora 14 pentru a asculta meciurile de fotbal și am luat și am băut niște rom și deoarece eram beat mam apucat și am spart 17 lacăte de la acest canton și am luat rachiul și 175 lei rachiul lam luat cu mine dar lam scăpat jos și lam spart iar banii iam cheltuit pe toți În după masa aceia. Eu cunoșteam cum se deschide ușa cantonului deoarece eu am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
17 lacăte de la acest canton și am luat rachiul și 175 lei rachiul lam luat cu mine dar lam scăpat jos și lam spart iar banii iam cheltuit pe toți În după masa aceia. Eu cunoșteam cum se deschide ușa cantonului deoarece eu am mai dormit pe la acel canton. Eu recunosc că am spart toate cele 17 lacăte de la 17 vestiare. Am folosit o bară din fier și am lovit lacătele pentru a putea sparge lacătele. Am mai dormit pe data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
rachiul și 175 lei rachiul lam luat cu mine dar lam scăpat jos și lam spart iar banii iam cheltuit pe toți În după masa aceia. Eu cunoșteam cum se deschide ușa cantonului deoarece eu am mai dormit pe la acel canton. Eu recunosc că am spart toate cele 17 lacăte de la 17 vestiare. Am folosit o bară din fier și am lovit lacătele pentru a putea sparge lacătele. Am mai dormit pe data de 18 XI seara fără a ști pedagogul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de 18 XI seara fără a ști pedagogul. Cele declarate sunt conform cu adevărul iar declarația mia fost luată fără a se folosi forța azi 19 XI 1975 ora 7.30. Pascaru Mihai. (Verso) Mai declar că după ce am fost la canton am plecat În oraș și mam Întâlnit cu 5 prieteni: Sandovici Vasile, Dumitriu Pavel, Sandovici Ioan și Dascălu Neculai. Dumitriu Gelu lic. ind. nr. 2 Sandovici V. este angajat Dumitriu P. elev la școala Prof. Sandovici Ioan elev la școala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Pelin Costache prin care sunt plecați acasă pe data de 19 XI 1975. 3. Declarație. Subsemnatul Pascaru Mihai declar următoarele: Pe În ziua de 19 XI 1975 la orele 16 am plecat am plecat din cămin, fără știrea pedagogului, la cantonul nr. 6 aflat În Pajura, de unde cu o zi Înainte am spart 17 vestiare și am furat lucrurile declarate În anterioara declarație, unde am fost sămi ridic valiza. Am adus injurii și amenințări personalului muncitor aflat În canton și păgubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pedagogului, la cantonul nr. 6 aflat În Pajura, de unde cu o zi Înainte am spart 17 vestiare și am furat lucrurile declarate În anterioara declarație, unde am fost sămi ridic valiza. Am adus injurii și amenințări personalului muncitor aflat În canton și păgubire cu o zi Înainte. Am amenințat șeful de echipă că Îi voi arăta eu. La ora 17 am intrat pe sub gard fără să mă prezint la pedagog pentru al anunța că am plecat fără știrea lui. Cele declarate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și nici n-aveau loc pentru căruța lor. Ce vor fi vorbit Între ei cei doi În timpul acelei săptămâni, cum Își vor fi povestit amintiri din copilărie sau din tinerețe, cum vor fi făcut din când În când focul lângă cantonul 235 care se afla la câteva sute de metri de gară, ce vor fi discutat ei și În ce limbă cu șefii de tren care le răspundeau invariabil „Nein!“, cum vor fi stat cu moralul nu știu. Știu numai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Este foarte posibil ca totul să fie o conspirație împotriva Chinei. Împăratul Hsien Feng ascultă, pe chip așternându-i-se o expresie sumbră. — Cu scopul de a ne da o lecție, continuă Kuei Liang, britanicii au lansat un asalt asupra Cantonului și întreaga provincie a fost înfrântă. Având împreună douăzeci și șase de nave cu tunuri, britanicii și francezii, ajutați de americani - „observatori imparțiali“, zic ei - și de ruși, care s-au alăturat pentru jafuri, au sfidat-o pe Majestatea Voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
tău! — Majestatea Voastră, mi-am prezentat în mod patetic sentința la moarte reprezentanților ruși și americani, plânge Kuei Liang. Le-am zis că dacă renunț la încă un punct, îmi voi pierde viața. Le-am spus că predecesorului meu, viceregele Cantonului, i s-a ordonat de către împăratul Hsien Feng să se sinucidă pentru că a eșuat în misiunea sa. Am zis că împăratul mi-a ordonat să ajung la o pace rezonabilă și reciproc avantajoasă și că i-am promis că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la osul care dansa în supa imperială ce fierbea de două sute de ani. Odată, i-am văzut pe Tung Chih și pe Nuharoo jucându-se. Fiul meu studia harta Chinei. I-a plăcut la nebunie când Nuharoo a greșit localizarea Cantonului. Ea l-a implorat să o lase să abandoneze jocul, iar el i-a îndeplinit dorința și i-a oferit brațele sale. Era atras de slăbiciunea ei. Să o protejeze de mine îl făcea să se simtă ca un erou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]