1,678 matches
-
serios nu pleacă de-acasă - se vede treaba. Ciudat? Nu. De ce? SÎntem niște oameni de lume, putem să Înțelegem multe, foarte multe lucruri. — Patrana, vezi să nu-l scapi, că-ți iei imediat niște picioare În cur, striga la micuț caporalul Porcescu, dezvelindu-și dinții Într-un rînjet inegal, de mare clasă. Apoi toată unitatea a fost aliniată În marginea trenului, pe un tăpșan de pe care am gonit mai Întîi ciorile și cîinii vagabonzi aciuați pe- acolo, astfel Încît comandantul să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
gura ia o scatoalcă de la frate-său, care are dreptul, pentru că e mai mare cu un an. — Să nu te aud. Boule, dacă votezi cu Iliescu, rămîi În armată. Cred c-o să-ți placă, mai ales după ce te face Stancu caporal. Ovidiu tace pentru moment, dar nu e Împăcat. Freamătă și e clar că e gata să izbucnească. — Taci, boule. Nu Începe, am crezut că ți-am scos din cap prostia asta. — Terminați, zău. Parcă ați fi monștrii ăia doi din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
așezat în capul grupei. -Deși abia aseară ați sosit din misiune, trebuie să plecați imediat. Situația o impune. Timpul pentru îndeplinirea misiunii e doar până diseară la ora douăzeci și unu. Sergent Toaibă, vino în cort, să-ți dau detalii asupra misiunii. Caporal Trestie, ia comanda grupei și pregătiți-vă pentru acțiune! Am înțeles, domn’ sărjănt - a răspuns Trestie. În câteva minute, Toaibă s-a întors. Să vedem cum v-ați pregătit. A făcut inspecția așa cum nu o făcuse niciodată. Până în cele mai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
crezi că pot face față unei misiuni ca cea pe care am primit-o. Sublocotenentul Cicoare a ieșit în fața plutonului și a început să numească cercetașii ce urmau să facă parte din grupa ordonată. Sergent Toaibă, un pas în față! Caporal Trestie, în stânga sergentului. Fruntașul Urecheatu, alături... Când grupa de cincisprezece cercetași în care se includea și pe el - sublocotenentul Cicoare - a fost formată, căpitanul i-a luat în primire. Cei aleși rămân pe loc. Restul, sub comanda caporalului Otic, vor
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în față! Caporal Trestie, în stânga sergentului. Fruntașul Urecheatu, alături... Când grupa de cincisprezece cercetași în care se includea și pe el - sublocotenentul Cicoare - a fost formată, căpitanul i-a luat în primire. Cei aleși rămân pe loc. Restul, sub comanda caporalului Otic, vor sta în așteptare, gata oricând pentru vreo acțiune neprevăzută. După plecarea celor rămași „acasă”, căpitanul Făgurel s-a apropiat de grupa aleasă. Ei! Acum i-acum! Ia să vedem noi ce suntem în stare să facem? Misiunea - este
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
la cataramă. Comandantul de pluton, sublocotenentul activ Ivănoiu, dădea cu barda în Dumnezeu. Dacă pierdea noaptea la cărți suplimenta “broasca”, culcat-sculat ca vai de noi, că mai bine am fi jucat noi pocher și nu el. În martie sunt avansat caporal și la două zile sergent. Pe 31 martie sunt trimis la Școala militară de ofițeri de rezervă din Bacău. Pe 25 iulie susțin examenul de sublocotenent iar pe 28 sunt mobilizat la partea activă cu gradul de sergent T.R. Pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Ismail. De dorul pe care îl avea dorea să pășească primul pe pământul basarabean. Am trecut, grupă de cercetași, pe la ora 11, cu barca. Nici o rezistență. Înaintăm. În fața noastră satele Cotu Morii și Obileni. O pocnitură de armă și un caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare sătești. Începem să primim vizitatori de dincolo de Prut care ne arată cum e situația. Sânt opriți la noi spre cercetare. În una din zile am trecut Prutul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
grecesc: Chersones. El va constitui ultima rezistență în căderea Crimeii în mâinile siberienilor aduși tocmai de la frontiera cu Japonia (de care rușii, prin spionii lor, erau de-acum siguri că nu vor fi atacați). Curierul Gliga, omul viteaz și destoinic caporal, ne-a adus ordinul de evacuare la 12 noaptea, în data de 13-14 Aprilie 1944. Întors la centru operativ, urma să revină la orele 3 noaptea, pentru a ne conduce la debarcader. În scopul desprinderii de inamic prin discreție totală
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
organizez o incursiune formată din 3 voluntari, în poziția inamică, pentru a răpi un soldat cu stea roșie în frunte, de la care să aflăm informații privind dispozitivul și planul de luptă al lor pentru a doua zi. S-a oferit caporalul Cuzmici din Banatul Sârbesc, cel care era folosit și ca translator de limba rusă. El a fost însoțit de alți doi ostași, de altfel singurii care s-au întors, căci sârbul s-a predat rușilor, noroc că nu știau ora
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
o schiță și de o busolă ținută în atenție și observație. Printre bombe explodând, făcându-ne una cu pământul la lumina rachetelor, am ajuns pe cel mai scurt traseu exact la locul îmbarcării companiei mele. În acest moment, surpriză! Bietul caporal Gliga scăpat printre explozii ne-a ajuns gâfâind și, rușinat de întârziere, mi-a dat parola și ne-a indicat bacul german pe care, degrabă și ușurați de bagajele aruncate în mare, am îmbarcat pe vas toată compania. În destoinicia
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
scăpat printre explozii ne-a ajuns gâfâind și, rușinat de întârziere, mi-a dat parola și ne-a indicat bacul german pe care, degrabă și ușurați de bagajele aruncate în mare, am îmbarcat pe vas toată compania. În destoinicia sa, caporalul Gliga mi-a arătat buncărul care-i adăpostea pe comandanții Batalionului 9 Vânători de munte, vrând chiar să mă însoțească până la ei. I-am ordonat să urce pe bac, și într-o fugă am ajuns la superiorii mei: “Haideți, că
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
totul la optsprezece ani, dar gradele astea, ca la armată, i-auzi! Acum nu-l mai săruta și nici nu-l mai mîngîia, ci mai curînd Îi venea să rîdă cînd el Îi dădea explicații: cu o boală venerică ești caporal, cu două, sergent, cu trei nu mai știu ce și puteai ajunge pînă la... „Chiar președinte al Republicii“, Îl Întrerupse Susan și Bobby rîse din toată inima, nu mămico, doar mareșal și Încercă să-și păstreze voia bună, dar din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
făcut cu cap și la timp, un control care să ajute și să îndrume, nu să perturbe și să demoralizeze. Cine a făcut armata, știe că generalul, atunci când are de muștruluit ori de pedepsit, să zicem, un sergent sau un caporal, n-o face nicicând în fața trupei, convins fiind că, dacă ar proceda astfel, s-ar alege praful de desciplina ostășească. Oare nu este disciplina necesară și într-un liceu? Oare noi, care ne numim, prin meserie și vocație, pedagogi n-
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
de nesuportat. Constantin i-ar fi sfărâmat gura, să n-o mai audă. Se uită după ceva, s-o lovească. Se întoarse spre scaun și văzu boarfele de pe el : cămașa de pânză groasă a roșcatului, capela, vestonul cu galoane de caporal, geanta de curier nouă-nouță, făcută din toval gălbui și încuiată cu un lacăt mare, centura cu baioneta prinsă de ea... Roșcatul sărise din pat, își trăsese pantalonii, se încălța cu o viteză uluitoare. Constantin apucă centura, își înșuruba cu grijă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ușă. Dar, înainte de culcare, i-am spus colegului să mai verifice încă o dată ușa. Acesta s-a dus și a mai răsucit încă o dată foraibărul descuind-o. Si astfel, pe când dormeam mai bine, ne-am trezit bătuți peste umăr de caporalul care venise în control, și cu toate rugămințile noaste nu ne-a iertat iar a doua zi ne-a scos la raportul comandantului de pluton: sublocotenent NĂSTURA EUGEN, care ne-a făcut observație că am dormit în timpul plantonului și ne-
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Cu cât dispreț l-au întâmpinat! Nu-i de mirare. Nu ar fi reacționat oare și el la fel dacă un ofițer de la un alt district ar apărea în biroul său, făcând cereri similare, bazate pe probe așa de puține? Caporalul de serviciu își ridicase sprâncenele cărunte și stufoase într-o expresie de alarmă falsă. Salitov recunoscu pe loc în el tipul de ofițer de rang inferior, în care lipsa ambiției încetățenise obiceiul sarcasmului și viciul trândăviei. Cu toate acestea, omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
dat seama cu cine are de a face, nu se putea abține să nu muște momeala. ă De la o sursă de încredere, presupun? Salitov era în stare să-l pleznească pentru aceasta și nu înțelegea tonul cu care nemernicul de caporal își perimitea să îl ia la rost! Desigur, ce îl măcina pe Salitov era faptul că sursa nu era nici pe departe de încredere. Îl privi pe caporal cu ură. ă Ăia mari o iau în serios. Ei vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
-l pleznească pentru aceasta și nu înțelegea tonul cu care nemernicul de caporal își perimitea să îl ia la rost! Desigur, ce îl măcina pe Salitov era faptul că sursa nu era nici pe departe de încredere. Îl privi pe caporal cu ură. ă Ăia mari o iau în serios. Ei vor să îmi dați câțiva oameni ca să execut o cercetare ca la carte. Salitov se simțea umilită că fusese pus în situația de a îi explice toate astea. ă Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
a tras cu sete o dușcă din sticlă și de-abia după aia ne-a întrebat cine dracu’ suntem și ce pizdamamiinoastre căutăm acolo. Între timp, Zsolt își recăpătase culoarea, a luat poziția de drepți și a salutat spunând, tovarășe caporal, raportez, noi îl căutăm pe tovarășul Vasile, pentru c-am venit la muncă voluntară de la școala treișpe, ne-a trimis profesorul de atelier să îndreptăm plăci, și i-a arătat ciocanul, iar eu am văzut că omul cu un picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
c-am venit la muncă voluntară de la școala treișpe, ne-a trimis profesorul de atelier să îndreptăm plăci, și i-a arătat ciocanul, iar eu am văzut că omul cu un picior într-adevăr avea pe un umăr trese de caporal, dar numai pe unul, pe celălalt i se vedea doar urma unei trese. La început n-a zis nimic, ne-a măsurat din priviri, și-a potrivit cârja sub braț, a mai tras o dușcă, apoi ne-a întrebat dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
nu-i vorba de sinucidere, și atunci noi, toți patru, am zis, sincere condoleanțe și că ne pare foarte rău și că nu vrem să mai deranjăm, iar eu m-am și întors, vrând s-o iau spre poartă, dar caporalul ne-a spus să așteptăm, să nu ne grăbim, că vrea să ne mai întrebe câte ceva, să nu-l jignim, lăsându-l baltă în durerea lui, așa că atunci ne-am întors toți patru, iar caporalul ne-a întrebat de când îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
o iau spre poartă, dar caporalul ne-a spus să așteptăm, să nu ne grăbim, că vrea să ne mai întrebe câte ceva, să nu-l jignim, lăsându-l baltă în durerea lui, așa că atunci ne-am întors toți patru, iar caporalul ne-a întrebat de când îl știm pe taică-su, Zsolt i-a zis că de mult, să tot fie vreo trei ani, la care caporalul a dat din cap, a mai tras o dușcă și ne-a spus că ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
jignim, lăsându-l baltă în durerea lui, așa că atunci ne-am întors toți patru, iar caporalul ne-a întrebat de când îl știm pe taică-su, Zsolt i-a zis că de mult, să tot fie vreo trei ani, la care caporalul a dat din cap, a mai tras o dușcă și ne-a spus că ne roagă să fim sinceri, să nu murdărim amintirea lui taică-su cu politețuri de-astea, ne roagă deci să-i spunem ce fel de om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
taică-su cu politețuri de-astea, ne roagă deci să-i spunem ce fel de om era, cum ni s-a părut nouă că era, întâi Zsolt n-a zis nimic, stătea cu nasul în pământ, apoi, uitându-se la caporal, i-a spus că fusese un om bun, dar sever și foarte cinstit și, deși se-nfuria ușor, un om drept. În timp ce vorbea, am văzut că, pe la spate, îmi face semn cu mâna, și atunci am zis și eu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
vorbea, am văzut că, pe la spate, îmi face semn cu mâna, și atunci am zis și eu că fusese într-adevăr un om bun, la fel au zis și Jancsi și Csabi, adăugând un Dumnezeu să-l ierte. La care caporalul a dat din cap, spunând că suntem băieți buni, și Domnul să ne binecuvânteze, apoi i-a întins lui Zsolt sticla, îndemnându-l să bea în amintirea lui taică-su, Zsolt a luat sticla și a băut o gură, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]