517 matches
-
bumbac sau din fibre sintetice ori artificiale. 20. Lenjerie de pat, alta decât tricotata. 24. Cămăși de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casă și articole similare tricotate pentru bărbați sau băieți. Cămăși de noapte, pijamale, halate de baie, capoate și articole similare tricotate pentru femei sau fete. 118. Lenjerie de pat, de masă, de toaletă, de oficiu sau de bucătărie, altele decât tricotate, din în. Anexă 4 CRITERIILE DE ELIBERARE A LICENȚELOR DE EXPORT TIP C.E. ÎN RELAȚIILE COMERCIALE
ORDIN nr. 86 din 19 decembrie 1996 privind comerţul cu produse textile şi articole de îmbrăcăminte, între Comunitatea Economică Europeană şi România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114525_a_115854]
-
ne curățăm, cum și când ne odihnim, cum ne îmbrăcăm, ce program de timp liber ne facem, pe ce se dau banii în casă, ce educație zilnică primim. Ei bine, în acest lung șir de decizii în șorț sau în capot, bărbații sunt minoritari. Ei decid în costum. În halat de casă se odihnesc, nu își asumă responsabilități decât prin excepție. Este drept că „entitățile” asupra cărora se răsfrâng consecințele hotărârilor femeilor nu sunt destul de abstracte (plâng, se plâng, fac mofturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
prostituția, nu politica”. Mesajul conținea îndemnul: „Curvele pe centură, nu în politică”. Trebuie să le fie impus un Apel către curve, asemănător Apelului către lichele. La case mai publice, bărbații de stat nu discută cu persoane care „fac politică în capot” (premierul), consideră femeile „pete de culoare” în peisajul politic și spun că nu se consumă pe luptă electorală cu femeile (președintele). În cazul în care nu le trimit pe „centură”, le trimit la cratiță (șeful opoziției). Cultural, suntem invadați de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Ne putem face o idee despre subversiunea operată de E. Jelinek din acest extras în care "directorul", întruchipare caricaturală a puterii masculine, se aruncă asupra unei femei în baie. Dar bărbatul îi face deja nasturii să plesnească. Tras de pe ea, capotul i se înfășoară în jurul urechilor. În vintre răsună un zgomot de fiare captive care încearcă să scape izbind cu picioarele. Cămașa de noapte din batist, lumânare luminoasă și alburie, e îndesată în gura femeii și natura bărbatului apare, șovăitoare, din
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ca rezultat năruirea celor doi piloni ai dispozitivului pornografic: transparența referențială și afectele euforice ale unui subiect focalizator. Cititorului îi este cât se poate de greu să-și reprezinte scena; atenția se fixează preferențial pe detalii lipsite de interes sexual (capotul tras peste urechi, emailul căzii care strălucește etc.) și desemnările indirecte fac dificilă identificarea referenților. Cât despre afectele euforice, exprimarea lor este blocată de o distanțare generalizată, dominată de o atitudine cel puțin ironică. Cititorul este pus în poziția de
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Până la urmă băieții au făcut o ședință cu gazda, cu doamna Maria și au convins-o să le primească pe fete la ei. Gelu spunea că sa rezolvat destul de ușor. I-au făcu câte un cadou, un batic frumos, un capot lung și mai multe vorbe mieroase, alinări și alte lucruri, până au intrat pe sub pielea ei. Astfel fetele se apropiaseră de ea și doamna le aștepta să vină cât mai des, pentru că niciodată nu veneau cu mâna goală. Nici băieții
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
bătrâni aproape luxos, pus la dispoziția protipendadei (probabil așa prevăzuseră ctitorii) și unde dânsa se strecurase prin „relații“. De la fereastra înaltă a camerei ei ce da spre curtea interioară, sora bunicii ne explica: aia e prințesa cutare (în mintea mea, capotul ce-l purta baba - doamnă Chiajna la pensie - se transforma în strai bogat de domniță, cârpa în brocart strălucitor, ridurile grele de la gât în șirag de mărgăritare), ailaltă ministreasa cutare... De fapt, niște ruine umane care abia se târau, pe când
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
noi n-am fost. Doar urma să plece, căci nu avea buletin de București, adică dreptul de a locui în capitală. Dar zilele treceau și ea tot acolo era... Ba am avut ocazia s-o vedem din ce în ce mai des, circulând în capot prin camerele comune și venind la noi, fără nici o jenă, ca să trăncănească și să se plângă de soarta ei. Era evident că maică sa era în serviciul ei, că o însoțea, o urma peste tot, îi încălzea apa la baie
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mai mult trăsăturile. Romanul său numit Flirts zugrăvește zburdălniciile unei tinere canadiene, Annie, care își umple decolteul cu bumbac, se "mulează" pe partenerii de vals, "încalecă pe genunchii lor" și nu se sfiește să se arunce, îmbrăcată doar cu un capot, în brațele holteilor. Romancierul conchide, pe un ton categoric: Dacă aceste odrasle ale aristocrației dolarului au o idee cu totul aparte cu privire la însemnătatea capitalului lor când vine vorba de a face bani, de a târî în sclavie matrimonială tineri înstăriți
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
auzit (mai ales cel șoptit...) să-și lase ultima silabă pe pat, moale, amețită, sfârșită într-un abandon plin de promisiuni și împliniri tainice, pătând așternuturile în lumina copleșitoare a după-amiezii de atunci, din copilărie... Mama, răbdătoare, mare, albă în capotul lejer, verde, mă momea mereu să dorm în timpul zilei, măcar un sfert de oră. Se culca lângă mine, îmbietoare, deja ațipită, învelindu-ne pe amândoi cu un cearceaf subțire... Se auzeau, de afară, acarii (Bujoreanu și Munteanu), înjurând domol, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
ipotesă antreprisă prosă rosalb rosă, dosă, usanță e un adevărat amuzament și noi n-am venit aici să ne amusăm! Cine mă poate acusa? exagerări? Cine refusă asemenea argumente în dose masive? Cum am să spun? o rochie rosă? un capot ros? lesă, misă, dosă visă, posă visez vizez vase vaze vise vize casier cazier Iubite prietine,9 Știi că până astăzi vreme de douăzeci și mai bine de ani, decând mi-am început cariera literară, am stat departe de frământările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îmi făcea o concesie că nu mă dădea imediat pe mâna poliției. Mâncam din înghețată pașnic, aplicat și, la întrebarea mea dacă am față de Râmaru sau de Pablo Escobar, baba a început să bâjbâie. S-a încheiat mai bine la capot, mi-a studiat apoi geanta în care putea descoperi, Doamne ferește, câteva hartane de prunc tranșat cu măiestrie și a zis că nu contează, tot o față de om de nimic am. Las’ că știu io cum sunteți toți ăștia, intrați prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
prea nepotrivit așezat În chiar inima Bucureștilor și lângă un mare liceu de băieți, cum era liceul Lazăr; așa cum nimeni, dar nimeni, domnilor moraliști și moralizatori, nu se alarma când aceste femei, trăind voluptuos În marginea societății, se scăldau, În capoatele lor afriolante și sub privirile amuzate ale mahalagiilor de treabă, prin mijlo cul străzilor inundate În toiul ploilor de vară. Tot din același spirit prea liberal al moralei timpului, maha laua noastră atât de deocheată era Împănată cu locuințele gospodărești
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și eu un amorez atât de înflăcărat, încât coborâse noaptea pe burlanul foarte solid până la noi în cameră, unde colega pe care o atacasem îi deschisese. A trebuit să se mulțumească să mă contemple complet adormită, înfofolită în pijama, trening, capot gros, pături, cu căciula înfundată pe urechi și cu șosete de lână în picioare, pentru că nopțile erau deja geroase, dar căldură nu se furniza decât două ore pe noapte. Departe de a se lăsa descurajat, admiratorul (cred că-l chema
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
circuitul subteran al mărfurilor de lux: pastă de dinți, ciorapi fini, săpunuri, deodorante cu parfum de măr din Bulgaria și cam atât. Practicam trocul. Cum maică-mea nu mai avea nevoie de bijuterii pe care să le asorteze la două-trei capoate de finet la care se redusese mândrețea sa de garderobă, am început să-i tai șiragurile de mărgele și să le împrăștii boabă cu boabă pe la cunoștințe, în schimbul unor favoruri. De la Sanda împrumutam haine duminica, când ieșeam la Gradina Botanică
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
voi, inginerii: dacă voi nu primiți, să nu mai primească nimeni. Voi, marii inventatori!... La noi, dacă vrei să știi, fiecare operație e ceva nou. Tac și mănînc în liniște, aruncîndu-mi din cînd în cînd privirea spre Livia: îmbrăcată în capotul ei albastru, lung, cu guler mare, alb, cu părul tăiat pînă deasupra umerilor, cu ochi negri, rotunzi, față creolă, buze pline, fără să fie cărnoase, bine conturate și o dantură albă, lucrată cu migală și pricepere, pare o adevărată prințesă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-n ce, mă rog, se măsoară "tragerea de inimă"? În... În sticla de coniac primită de la pacient? întreb eu cinic. În exploatarea sentimentelor umane în condiții limită? Livia tresare și mă privește fix, cu mîinile încleștate pe capetele cordonului de la capot. Hm! surîde ea ironic, eu încă nu am fost dată disponibilă... Nu, că de tine e nevoie. Ai un capot foarte frumos... Ce vrei să spui? îngînă ea stupefiată. De unde știi c-am fost propus să fiu dat disponibil?! De la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
În exploatarea sentimentelor umane în condiții limită? Livia tresare și mă privește fix, cu mîinile încleștate pe capetele cordonului de la capot. Hm! surîde ea ironic, eu încă nu am fost dată disponibilă... Nu, că de tine e nevoie. Ai un capot foarte frumos... Ce vrei să spui? îngînă ea stupefiată. De unde știi c-am fost propus să fiu dat disponibil?! De la... de la... la noi, la spital, azi, la contravizită... Minți! Azi n-ai fost la contravizită! îi strig eu, întinzîndu-i o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
găsit la Brîndușa? Ridic brusc privirea, gata să-mi ridic și palmele, s-o lovesc pe Livia, dar, oare, e o soluție?! Poate că ironia ar fi... Bag mănușile în buzunarul scurtei, întind mîinile, prind între degete capetele cordonului de la capotul ei și le întind încet. Îți va fi tot mai dor de gestul ăsta, îi spun apăsat, cinic și trag brusc de capetele cordonului, desfăcînd nodul. Livia a încremenit. Părțile capotului, strînse de cordon, cad acum încet una lîngă alta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
scurtei, întind mîinile, prind între degete capetele cordonului de la capotul ei și le întind încet. Îți va fi tot mai dor de gestul ăsta, îi spun apăsat, cinic și trag brusc de capetele cordonului, desfăcînd nodul. Livia a încremenit. Părțile capotului, strînse de cordon, cad acum încet una lîngă alta, desfăcîndu-se. Eu ridic mîna dreaptă, arătîndu-i cordonul. Îl vezi ? Ar trebui să-l las să cadă, iar palmele mele, însetate de atingere... Te rog, Mihai! Nu..., scutură încet din cap Livia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de dragoste nu se mai vindecă. Istoria omenirii a dovedit-o cu prisosință. Nu se mai vindecă nici dacă va primi în schimb cuțite de bucătărie, confiscate de la mecanicii secției, sau lenjerie de Lyon ori de Hanovra, arăt eu spre capotul ei, cu etichetă de Hanovra. Livia își strînge din nou cordonul peste mijloc, înnodîndu-și-l încet, cu mișcări lente, ca o părere de rău. Știi, Mihai... Știu! Poți așterne patul și sufla-n cămin, / Eu și fără tine sînt de viscol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pas în lateral, vrînd să pornesc spre alimentara. Mulțumesc! îmi spuse Brîndușa. I s-a făcut dintr-o dată rău, l-a apucat o criză, strînge ea din umeri ca o scuză că e îmbrăcată în fugă, cu pardesiul direct peste capot, pe care l-am zărit cînd și-a aranjat mai bine eșarfa la gît. "Asta să fie oare Brîndușa care m-a umilit dimineață?! mă străbate un gînd. Brîndușa care strînge declarații..." Aș fi preferat să aibă o criză de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
calm. Vorbele mele o lovesc pe Brîndușa ca o palmă dată pe neașteptate. Face o grimasă de durere, lăsîndu-și brațele să-i atîrne molatece pe lîngă corp, privindu-mă lung, cu dispreț. Părțile pardesiului se desfac și i se vede capotul. Îl iubiți mult, doamnă, dacă ați fugit la farmacie cu capotul pe dumneavoastră, îi spun, arătînd cu privirea spre pardesiul desfăcut. Brîndușa își adună iar pardesiul la piept, oftînd, învăluindu-mă într-o privire tristă. De undeva, dinspre blocurile din spatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe neașteptate. Face o grimasă de durere, lăsîndu-și brațele să-i atîrne molatece pe lîngă corp, privindu-mă lung, cu dispreț. Părțile pardesiului se desfac și i se vede capotul. Îl iubiți mult, doamnă, dacă ați fugit la farmacie cu capotul pe dumneavoastră, îi spun, arătînd cu privirea spre pardesiul desfăcut. Brîndușa își adună iar pardesiul la piept, oftînd, învăluindu-mă într-o privire tristă. De undeva, dinspre blocurile din spatele complexului alimentar, rupe tăcerea un țipăt de femeie speriată, apoi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ion, care a ieșit din sufragerie și a înaintat pe hol, pînă lîngă fiică-sa. Are o ținută dreaptă, impunătoare, de femeie spre șaizeci de ani, împodobită cu o basma înflorată, în care și-a strîns părul, și cu un capot de mătase, larg la mîneci, arcuindu-se peste pieptul plin, curgînd în falduri de la cordon pînă spre pămînt. Sărut mîinile, doamnă! îi spun, înclinîndu-mi fruntea. Ion se uită neștiutor la cele două femei. Soția sa îi înfruntă un timp privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]