507 matches
-
decît cele valoric-estetice. Demersul Ioanei Cistelecan ezită între abordarea critică de tip monografic și cea interesată de interpretarea de text. Frumos scrise sînt primele pagini ale cărții, un scurt capitol despre poezie și rugăciune, o încercare de a privi poezia carcerală prin intermediul unei grile interpretative ce se sprijină pe conceptul de poezie pură, pornind de la studiul Abatelui Bremond, și pe distincțìa lui Blaga dintre cunoașterea paradisiacă și cunoașterea luciferică. Dar sînt pagini mai degrabă despre poezie și misticism, decît despre poezia
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
prin intermediul unei grile interpretative ce se sprijină pe conceptul de poezie pură, pornind de la studiul Abatelui Bremond, și pe distincțìa lui Blaga dintre cunoașterea paradisiacă și cunoașterea luciferică. Dar sînt pagini mai degrabă despre poezie și misticism, decît despre poezia carcerală. Un spațiu mai amplu e acordat în cel de-al treilea capitol vieții și ideologiei elaborate de poeți încarcerați. Atentă e autoarea la Nichifor Crainic, căruia îi acordă mai multe pagini, întrebîndu-se - răspunsul fie nu e clar, fie e contradictoriu
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
concentrați alți poeți trecuți prin închisorile comuniste - Andrei Ciurunga, Aurel Baghiu, Dimitrie Pagiac, Ioan Ploscaru. într-o simetrie destul de relativă și pe un ton destul de expeditiv sînt reluate numele acestea în ultimul capitol, cel care propune o analiză a poeziei carcerale din perspectivă estetică. Rămîne interesantă cartea prin temă și prin faptul că adună între aceleași pagini informații despre cei care, aflați în închisorile comuniste, au găsit în poezie un refugiu și o formă de salvare.
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
într-o ediție obișnuită, mult îmbogățită, a volumului Scrise-n furtună, apărut în 2008 în ediție anastatică. Editoarele au adăugat celor 21 de poezii din caietul manuscris datând din perioada alungării din Blaj și a detenției (interesante în contextul literaturii carcerale și al evoluției tradiționalismului după război) scrisorile trimise de cărturar acasă, la Blaj, precum și documente din dosarul acestuia de la CNSAS. Inițiativa este, după știința mea, unică în editologia actuală și mă grăbesc să o salut: Liana Biriș și Voichița Ionescu
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
perioada comunistă, ci au reușit să ilumineze circumstanțele sufletești și sociale ale genezei acestor texte. Un ajutor pentru care istoria literară trebuie să le fie recunoscătoare. Pentru că s-a vorbit destul de mult, în special în primul deceniu postcomunist, despre poezia carcerală, fără ca să ne lămurim prea bine cum s-a putut scrie, totuși, literatură în Gulag. În cazul de față, avem de-a face cu un profesor și preot greco-catolic, de orientare naționalistă - dar nu legionar, cum a pretins Securitatea după
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
sfântul Julien al lui Flaubert; este evocată subtilitatea pascaliană în oscilările dintre credință și tăgadă, se face o justă apropiere între Florile de mucegai și Florile răului din partea celui care l-a adaptat cu ardoare oltenească pe Baudelaire. În universul carceral arghezian, dar și în tablourile răzvrătirii împotriva divinității se disting trăsăturile unei arte populare intenționat naive, ca în icoanele populare.Iar despre imaginile învierii și ale neantului, despre orizontul hermetic al morții din tradiția populară se fac, de asemenea, remarci
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
a torționarului - devenit proprietar și muzeograf-șef la „Muzeul Comunismului”. Motivul triunghiului amoros este deconstruit parodic de narator, cu ușoare urme moraliste. Răul persistă și prosperă pe seama victimelor, transformate în martiri de istoria falsificată comercial. Cătălin Mihuleac insistă pe spațiul carceral redimensionat suprarealist. Blocul disidenților este o închisoare gândită de „stiliștii spaimei”, iar tortura justifică „cea mai creativă țară din lume, unde până și turnătorii sunt niște demiurgi”. Ca suprapersonaj, blocul capătă conștiință de sine, acționând asemeni unui organism ce înghite
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
mai multe destine, topite într-unul generic. În al treilea rând, comandamentele trupului stigmatizat, blocat în vicii moștenite, fără șanse de salvare autentice, reverberează într-o lume informă. Până la urmă, cele trei condiții se derulează în spații căptușite cu însemne carcerale, indiferent de epocă sau de situația socio-economică. Radu Aldulescu execută incizii de mare finețe în lumi arhicunoscute, interesat fiind cum anume funcționează în omulanimal ispita, viciul și curiozitatea degradării. Pentru că, indiferent de alteritățile unei lumi, cele ce oferă verosimilitate unui
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
Sorin Lavric Cosmin Budeancă (coord.), Experiențe carcerale în România comunistă , vol. VI, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Editura Polirom, Iași, 2012, 428 pag. Dintre cărțile apărute sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, seria celor șase volume coordonate de
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
Alin Mureșan, Adrian Sandu, Constantin Petre, Constantin Vasilescu), care au înregistrat peste 190 de convorbiri. Ritmul de editare la Polirom a avut strictețe calendaristică, în fiecare an editîndu-se un volum, de aceea azi avem la îndemînă seria completă a „Experiențelor carcerale“, începută în 2007 și încheiată în 2012. Interviurile au respectat un protocol menit a da rigoare informației, cercetătorii urmărind cîteva repere fixe: 1) biografia anterioară detenției, 2) motivele și condițiile arestării, 3) derularea anchetelor și procesului, 4) anii de detenție
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
lui Călinescu stă în picioare. A doua cauză ce pune limită ficțiunii de inspirație penitenciară e condiția autorului modern, care trebuie să simuleze stări pe care nu le-a trăit. Cum fizic el n-a trecut niciodată printr-o experiență carcerală, spiritul său se află sub pragul de tensiune în care respiră personajele, de aceea romanul va fi slab. Literatura de ficțiune nu poate reda universul penitenciar din lipsa unei elementare empatii cu subiectul. La obiecția că în genere literatura nu
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
îi stârniseră perplexitatea, s-a încheiat în acea seară memorabilă: cenzura va constata că se mersese prea departe și le va interzice. Există, privind raporturile mele, rare, dar excepționale, cu Steinhardt, și o urmare a debarcării proaspătului eliberat din infernul carceral în paradisul (sau, poate, purgatoriul) modernității: înainte de a ne cunoaște personal, mi-a citit Contradicția lui Maiorescu și a luat-o cu el la Rohia, unde am regăsito, ani buni după moartea lui, când am fost eu însumi la mănăstirea
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]
-
Dante)? E simplu. Mă aflam sub impresia unor discuții febrile cu foști deținuți politici din organizația AFDPR-Arad. La 14 septembrie 1994, am vizitat împreună închisoare de la Aiud. În tren sau prin curtea temniței, le ascultam poveștile extrase din experiența lor carcerală, pe care o evocau candid, netrăind frisonul camaraderiei, dar și momentele destinse, povestite cu umor. Eram doar unul dintre miile de elevi care urmăreau cu ochii încordați, uneori cu lacrimi în ochi, „Memorialul Durerii”, a povestit Neamțu și pe pagina
Mihai Neamţu povesteşte cum s-a desprins de ideile legionare () [Corola-journal/Journalistic/42605_a_43930]
-
de munca sa, la început printr-o dispersie sistematică a arhivei. Mai este necesar să amintim de fragmentarea extremă a textelor sale? Foucault a presărat în întreaga lume elementele acestei arhive. Ce exemplu mai frumos decât cercetările sale despre universul carceral ar putea fi dat pentru a ilustra preocuparea lui Foucault de a dispersa arhiva pe suporturi total diferite? Pornind de la textul manifest din presă până la broșura cvasiautoeditată, trecând prin lucrarea colectivă publicată la Seuil și prin interviul acordat la Quebec
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
își arunca răgetul terifiant însă faptul că se afla pe una dintre clădirile cele mai înalte din lume, investită simbolic, nu avea nicio semnificație pentru ea. Nu același lucru se poate spune despre Caesar care atacă laboratorul, un alt univers carceral mai sofisticat, pentru a-și elibera semenii. Acum însă orașul este privit ca pe un loc încărcat nu numai de o actuală amenințare, dar și de o viitoare promisiune. Acolo se află marea provocare pentru noua lume pe cale de a
Maimuțe între evoluție și revoluție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5322_a_6647]
-
Un muzeu al Piteștiului cu redarea plastică a tuturor mijloacelor de tortură aplicate acolo ar depăși, ca efect răscolitor, impresia pe care o lasă vizitatorilor uneltele de tortură inchizitoriale din muzeele din Occident. Și o ultimă remarcă pe marginea literaturii carcerale. Lectura ei te face să te îndoiești de valabilitatea principiului autonomiei esteticului. Nu cred că cineva poate gusta estetic asemenea cărți. Lumea Fenomenului Pitești te izbește atît de direct cu cruzimea ei încît ori o închizi repede renunțînd să o
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
spațiile de cazare la un număr de nouă unități penitenciare; modernizări ale spațiilor de cazare în majoritatea penitenciarelor;-amenajări ale spațiilor de suport și de desfășurare a activităților cu persoanele private de libertate de natură a ridica nivelul calității vieții carcerale; prin intermediul unui proiect european s-au realizat documentații standard în vederea construirii unor penitenciare noi, în conformitate cu standardele internaționale, cu o capacitate de 500 de locuri, profilate pe custodierea regimurilor închis și maximă siguranță, semideschis și deschis, respectiv un penitenciar mixt. Totodată
ANP: Infrastructura sistemului penitenciar, uzată moral şi tehnic () [Corola-journal/Journalistic/26770_a_28095]
-
oponenta Într-o culpă de drept comun. * Referindu-ne la oprimarea politică și socială a familiei Alexandru Gh. Tăcu, predominant la anii și motivele persecutării, scriitorii și ziariștii denunță că, așa cum s-a Întâmplat până În 1989, comuniștii proliferându-și instrumentul carceral clandestin, au reușit să transforme România Într-o pușcărie fioroasa, iar pe cei rezistenți să-i reducă la o simplă expresie biologică, demnitatea pentru ei Însemnând un indiciu al excluderii de la viață. Ordinea publică era chemarea la tăcere și obedienta
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Gestul scriitorilor și ziariștilor care i s-au alăturat merită subliniat pentru că permanent este nevoie de solidaritate. Dosarele de urmărire informativa pe numele acestor oameni nu au raport de Închidere. „Operațiunea VENUS” din dosarul 84901/1983 operează non stop. Mentalitatea carcerala și lupta subterană prin folosirea informatorilor, adesea reactualizați din rândurile scursurilor, dar și din lumea rafinată, continuă. Trebuie analizată, combătuta, eradicată. * „Torturile fizice nu trebuie povestite”, pentru că au fost „torturi de neînchipuit”, neindurate „de nici o imaginație”, l-a sfătuit Suzana
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
uita și cer În continuare dreptatea care se cuvine mulțimii lovite fizic dar și moral. Rândurile din carte ori din jurnal referitoare la cele de mai sus sunt și rămân dovadă simțului cetățenesc al unor condeie care și În negrul carceral au reușit să rămână alături de semenii lor, arătând impostura, originile și cauzele râului. Oamenii care dau forță și speranța vieții. Alături de ei și Împreună cu ei, Alexandru Gh. Tăcu știe că justiția l-a răpus până și pe Cristos, condamnându-l
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
carton purtând însemnele Poștei Canadiene, în cele mai multe cazuri, proletari. I-am oprit de două ori pe unii care doreau să facă o listă de așteptare. Vechile reflexe nu mor niciodată. Plus doamnele de la Poșta Română, care anunțau pe un ton carceral: Următorul! Bănică! Pachetul era spintecat cu un cuțit bont de vameș, gestul său automat, dar nu lipsit de ritualitate, timpul dat în urmă cu 20 de ani. Trăiască integrarea europeană, care va desființa vama și vameșii din serviciile poștale! Oare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pe care am vrut să-l transmit. Vedem scris, în limba engleză, pe sertar, History of The Communist Party (Istoria Partidului Comunist). Vedem un fragment din Saturn devorându-și fiii de Goya. Vedem un lacăt care simbolizează sistemul comunist sovietic carceral. Sistem care l-a omorât pe Hristos în biserici, a omorât credința în Dumnezeu, ajungând să transforme bisericile în cluburi de noapte. În centrul compoziției, îi vedem portretul lui Lenin, din capul căruia ies gândaci devoratori de leșuri. De aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
încotro, fugi fiindcă locul a devenit pentru tine irespirabil, insuportabil, o temniță din care vrei să scapi. Probabil nici nu mai contează foarte mult unde ajungi și ce găsești acolo unde ajungi, important e să scapi din încercuire, din spațiul carceral. Și nu cred că personajele sunt atât de naive încât să se iluzioneze că exilul ar însemna cumva o absolvire/o scutire de singurătate. Singurătatea, evident, este prezentă pretutindeni: ne asediază, ne cucerește, insidioasă, tiranică. De altfel, romanul are subtitlul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în decembrie ca să vedem ce a făcut fiecare din „suferința” lui. Pe atunci, eu una nu mă mai opream din plâns. Eram, prin jocul hazardului, singura dintre ei care și-a petrecut in abstracto teroarea și exaltarea sfârșitului de lume carcerală. Toți ceilalți au fost părtași, au trăit pe viu experiența ero-tanatică a libertății. S-au implicat unii cu risc necondiționat, alții cu un risc mai soft în tot ce s-a petrecut atunci pe străzile acestui oraș care își trăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]