1,198 matches
-
CHIRURGICALĂ ELECTIVĂ Ischemia miocardică poate fi acută sau cronică. În cadrul opțiunilor terapeutice chirurgicale se poate vorbi despre metode de revascularizare electivă, spre a le deosebi de revascularizarea miocardică de urgență. INDICAȚII DE TRATAMENT CHIRURGICAL Stabilirea indicațiilor de tratament chirurgical în cardiopatia coronariană prin ateroscleroză constituie încă un subiect controversat. Asupra multor probleme există un consens justificat de o bogată experiență, dar există și probleme încă insuficient clarificate. Indicațiile în chirurgia coronariană se bazează pe criterii: - clinice (severitatea simptomelor), - angiografice (anatomia coronarelor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
care au fundamentat indicațiile tratamentului chirurgical al bolii coronariene și au comparat cu alte modalități de tratament, conțin unele limitări după cum urmează: - pentru studiile retrospective este dificil de a asigura grupuri de bolnavi comparabile datorită complexității anatomice și fiziologice a cardiopatiei coronariene și heterogenității substratului pacienților, - consecința suprareprezentării pacienților cu risc de deces scăzut în trialurile randomizate datorită criteriilor de selecție, - îmbunătățirea semnificativă continuă în diversele strategii de tratament incluzând profilaxia secundară [5]. Cu toate acestea, studiile amintite oferă date obiective
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
din 26 bolnavi care au supravietuit postoperator au supravietuire pînă la 5 ani. La Grandiani, rata de supraviețuire la 5 ani este de 89,%. Starea funcțională a majorității bolnavilor care supraviețuiesc postoperator perioadei de spitalizare este bună. INSUFICIENȚA MITRALĂ DIN CARDIOPATIA CORONARIANĂ Insuficiența mitrală apărută în cursul bolii coronariene, în urma unui IMA poate avea între cauze ruptura unui mușchi papilar, a unei inserții de cordaj la pilier sau datorită pierderii competenței valvei mitrale ca urmare a tulburării de contractilitate a peretelui
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
posterioară. Într-un studiu la pacienții cu ruptură de mușchi papilar, 1/2 au prezen tat o stenoză severă (> 75%) de un singur vas coronarian și 3 din 14 pacienți au prezentat leziuni pe 3 vase. INSUFICIENȚA MITRALĂ CRONICĂ DIN CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Ruptura parțială sau infarctul mușchiului pilier, fără ruperea totală a acestuia, duce la o insuficiență mitrala mai puțin severă, pacienții putând supraviețui timp îndelungat. Porțiunea de țesut necrotic este înlocuită cu țesut cicatricial în 4-6 luni, iar în cazurile
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Ca rezultat al ischemiei cronice se pot rupe numai corzile tendinoase la originea lor pe un mușchi papilar, care de altfel, este intact sau cicatriceal. De asemenea, poate să apară și o ruptură idiopatică a corzilor tendinoase pe fondul unei cardiopatii ischemice. În majoritatea cazurilor, în timpul producerii IM acut, ischemia mușchiului papilar este insuficientă pentru a produce ruptura acestuia, însă el devine progresiv fibrotic, necontractil, subțire și alungit (disfuncțiile de mușchi papilar). Apare apoi prolapsul valvulei intacte. Acesta pare a fi
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
disfuncții a mușchiului papilar, gradul insuficienței mitrale reflectă gradul disfuncției papilare și a alungirii acestuia. Din cauza apariției anevrismului ventricular apare o scurtare relativă a corzilor tendinoase sau•alterarea alinierii mușchilor pilieri și a valvulelor. Insuficiența mitrală cronică la bolnavii cu cardiopatie ischemică poate apare prin ischemia relativă a mușchiului piplier. Această ischemie poate fi produsa periodic de crizele de angină care treptat scad contractilitatea mușchiului papilar, ducând la insuficiență mitrală reversibilă care poate fi severă, precipitând insuficiența ventriculară stângă. INDICAȚII CHIRURGICALE
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
insuficiența este mai mare de gradul 3 sau este identificată intraoperator sunt indicate fie reconstrucția inelulul mitral sau înlocuirea valvulară. RECONSTRUCȚIA SAU ÎNLOCUIREA VALVEI MITRALE Până nu de mult se practica înlocuirea valvulară de rutină cind aceasta era indicată în cardiopatia ischemică. Experiența lui Kay și colab. a determinat o revizuire a acestui concept, în prezent preferându-se intervenția reparatorie cu excepția următoarelor situații: 1. Insuficiența mitrală acută ca o complicație a unui IM acut, când înlocuirea valvulară este realizată pentru obținerea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
nu a fost necesară anevrismectomia. Bolnavii care supraviețuiesc postoperator, au în general, o evoluție favorabilă, dar prognostioul lor este lirnitat de boala coronariană și suferința miocardică [18]. Rezultatele de lungă durată în cazul înlocuirii valvulare mitrale asociate cu BAC pentru cardiopatie ischemică și insuficiență mitrală cronică sunt însă mai bune decât în insuficiența mitrală de alte etiologii. Astfel, la UAB între 1975 și 1979 rata de supraviețuire la 3 ani a fost de 50 %, majoritatea deceselor având loc în primul an
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
definesc AVS ca o parte a ventricolului care se dilată în timpul sistolei, indiferent de tipul de țesut. Chirurgii exprimă dezacorduri privind locul unde încetează un anevrism și unde începe diskinezia. AVS mici și moderate produc frecvent: - acuze majore - simptome de cardiopatie coronariană (angină pectorală, toleranța de efort limitată), - asinergie limitată la un anevrism localizat, teritoriu restrâns, - funcția ventriculară stângă este normală (contractilitate - cinetică ventriculară, volume ventriculare, presiune endiastolică în VS, presiune în artera pulmonară), - nu au indicație chirurgicală decât în prezența
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
câtorva decenii (1968-2009) a permis acumularea a numeroase date în interpretarea cărora nu există încă un consens deplin. Cu toate acestea pot fi formulate unele observații finale [11, 24,35]: 1. Operatia de by-pass aorto-coronarian este un tratament eficient în cardiopatia coronariană și poate fi efectuată cu o mortalitate în jur de 1%, la bolnavi selectionați, cu funcție ventriculară normală, de o echipă chirurgicală experimentată. 2. Mortalitatea perioperatorie crește odată cu disfuncția ventriculară, prezența asociațiilor morbide și lipsa de experiență chirurgicală. Eficiența
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
și eventual o arteră suplimentară (radială sau gastro-epiploică) mai ales în teritoriul coronar stâng, sunt în curs de evaluare tardivă și se speră într-o permeabilitate prelungită. 5. Chirurgia coronară nu pare să reducă incidența infarctului miocardic la bolnavii cu cardiopatie coronariană cronică. Infarctul miocardic perioperator se produce în 5-10 % din cazuri, dar multe din aceste infarcte sunt mici și cu consecințe hemodinamice reduse. 6. Stenozele trunchiului coronar stâng au o semnificație diagnostică și prognostică aparte. Chirurgia coronariană a rămas cea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
prezența factorilor de risc incluzând vârsta bolnavului și problemele medicale asociate (fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, bolile renale, leziuni arteriale periferice). Rezultatele tardive ale revascularizării chirurgicale depind de caracteristicile pacientului, conductul utilizat pentru BAC, combaterea factorilor de risc și profilaxia secundară. Cardiopatiile coronariene la care starea anatomică a vaselor și/sau starea miocardului nu asigură succesul revascularizării chirurgicale, pot beneficia de mijloace de asistare ventriculară temporară pentru tranziția spre un procedeu radical, transplantarea cardiacă, dacă funcțiile celorlalte sisteme și organe se încadrează
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
perioperatorie de la 0 la aproape de 20% [90]. Alte elemente puternic asociate cu riscul de disfuncție renală sunt antecedentele de suferință funcțională renală, terapia diuretică, pneumonectomia, infecția postoperatorie și transfuziile perioperatorii. Factori cu un impact mai redus sunt hipertensiunea preoperatorie, chemoterapia, cardiopatia ischemică și oliguria postoperatorie. Riscul complicațiilor infecțioase este semnificativ îndeosebi la pacientul care stă peste 48-72 de ore în Terapia Intensivă, și este atribuit infecțiilor nozocomiale. Pacienții cu BPOC și cei Ventilați Mecanic (VM) sunt supuși la un risc ridicat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
operațiilor de transplant pulmonar se efectuează astăzi fără circulație extracorporală (CEC), evitându-se complicațiile legate de aceasta. Excepție face transplantul de cord-pulmon, de obicei efectuat la pacienții cu insuficiență pulmonară gravă însoțită de afecțiuni cardiace aflate în ultimul stadiu (exemplu, cardiopatii congenitale) sau la cei cu hipertensiune pulmonară primară și reprezintă sub 5% din totalul acestui tip de operații [42]. Sunt totuși situații în care se impune by-pass-ul cardio-pulmonar, așa cum se întâmplă în hipoxemiile extreme și non-responsive la manevrele ventilatorii sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Capitolul 9 SEMIOLOGIA BOLILOR CARDIOVASCULARE A. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Termenul de cardiopatie ischemică este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de cardiopatie coronariană. Cardiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Capitolul 9 SEMIOLOGIA BOLILOR CARDIOVASCULARE A. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Termenul de cardiopatie ischemică este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de cardiopatie coronariană. Cardiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Capitolul 9 SEMIOLOGIA BOLILOR CARDIOVASCULARE A. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Termenul de cardiopatie ischemică este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de cardiopatie coronariană. Cardiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard și necesități [20]. Cardiopatia ischemică este definită ca tulburare miocardică datorată unui
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Capitolul 9 SEMIOLOGIA BOLILOR CARDIOVASCULARE A. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Termenul de cardiopatie ischemică este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de cardiopatie coronariană. Cardiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard și necesități [20]. Cardiopatia ischemică este definită ca tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de boală cardiacă ischemică sau cu cel de cardiopatie coronariană. Cardiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard și necesități [20]. Cardiopatia ischemică este definită ca tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produs prin modificări în circulația coronară. Ea poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Cardiopatia ischemică este definită ca tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produs prin modificări în circulația coronară. Ea poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în practică, cea mai folosită clasificare este cea elaborată în 1962 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care se bazează pe un criteriu clinic: durerea coronariană și anume prezența sau absența ei. Se deosebesc astfel, forme dureroase, respectiv nedureroase ale cardiopatiei ischemice. Formele dureroase includ: - angina pectorală cu diferitele sale variante; - infarctul miocardic acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pe un criteriu clinic: durerea coronariană și anume prezența sau absența ei. Se deosebesc astfel, forme dureroase, respectiv nedureroase ale cardiopatiei ischemice. Formele dureroase includ: - angina pectorală cu diferitele sale variante; - infarctul miocardic acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de OMS este cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile etiologice ale diferitelor tipuri de cardiopatie ischemică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de OMS este cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile etiologice ale diferitelor tipuri de cardiopatie ischemică se pot grupa astfel [10, 20]: a. ateroscleroza coronariană cu diversele sale tipuri
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]