686 matches
-
secolului al XIX-lea, ca sinonim al „prăfuitului” târg. În pofida faptului că a beneficiat de o intensă promovare sub forma unor licențe poetice sau gazetărești (urbea lui Bacovia, spre exemplu), cuvântul urbe a sfârșit prin a desemna o realitate citadină caricaturală, ridicolă din multe puncte de vedere, în special datorită sensului impus de comediile lui I. L. Caragiale. Pe de altă parte, adjectivul urban (din latinescul urbanusă își începe „cariera” lingvistică pe cale „oficială”, fiind promovat prin intermediul legislației naționale cu specific teritorial-administrativ. Astfel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
altfel, și în acest domeniu, comediile au fost la mare căutare. Spectatorii, în amintirea unor personaje precum Tontolini sau Cretinetti, tânjesc acum după ecranizările cu Charlie Chaplin sau cu Stan și Bran, „ei doresc să vadă acolo, (...) dilatate la proporții caricaturale, defectele, <<nebuniile>>, excesele semenilor”. La inițiativa Clotildei Averescu, în anul 1919 a început să funcționeze primul cinematograf public al Bacăului. Cunoscut, inițial, sub denumirea de „Cinematograful popular al orfanilor de război” (1919), acesta avea să intre în conștiința publică sub
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei, în care idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la coeziune, la solidarizare, în pofida tumultului străzii, orășeanul s-a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. După cum am arătat, exceptând universul domestic, viața
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei, în care idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la coeziune, la solidarizare, în pofida tumultului străzii, orășeanul s-a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. Toate aceste elemente ne indică o întreagă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a Muzelor Daco-Romane, a devenit venerabila madam Trahanache, trăiește mai mult la Paris, și în afară de asta este [...] ramolisită. Pentru postura ei de damă bună mai sugestivă ar fi raportarea la un Jupiter în fustă (Joe > Joițica), stăpînă într-un Olimp caricatural, balcanic și dîmbovițean, plasată ea însăși în postura inferiorității ce nu are acces la bios viața superioară. Selectez și trei nume din distribuția farsei D-ale carnavalului: frizerul și subchirurgul Nae Girimea e un Don Juan de mahala (geremea = amant
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care o revarsă și asupra descendenților familiei de boieri poeți Văcărescu în roman Arnotenii, adevărații Arnoteni... Aritmosofia orientează interpretarea și spre simbolismul cifrei șapte (Pașadia, Pantazi) ca indicator al unei perfecțiuni deturnate în eonul întunecat (Kaly Yuga) spre un aspect caricatural a cărei esență o recunoaște doar Povestitorul, chiar dacă cei trei se lasă călăuziți de un măscărici produs al decăderii ultime, un comediante care se salvează tocmai prin impuritatea care înseamnă adecvare, salvare la care nu are însă acces Corcodușa pedepsită
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
un spirit de o rară mobilitate: prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza", că "sensibilitatea "enormă" și viziunea "monstruoasă" au imprimat artei sale caracterul excesiv: în comic, stil caricatural, în tragic, forme de groază și de tortură extreme." Se va fi gîndit subtilul critic la texte precum cel intitulat O conferință ("Mă sui la tribună, pe o estradă cu spatele la un perete pe care sunt reprezentate cele nouă muze în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în figura avocatului Romulus Tiberian. Asemănările se opresc aici. Din punct de vedere tipologic, opera cu care Slavici debutează e greu de încadrat astăzi. Schimbarea e una de perspectivă: de la tragicomedie, la farsă tragică. Romanul prezintă un antierou cu liniile caricaturale ale portretului său adeseori îngroșate ca în scena de tip caragialesc a serenadei și a declarației de amor, atingând grotescul de-a lungul peripețiilor sale donquijotești. De ce a ales Slavici un astfel de început? Credem că textul e răspunsul sintetic
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
absolut al lumii”. „Neașteptatul”, „Nesperatul”.și-atunci, „când desenez, sunt realist”, iar „simplele elemente de desen” devin „ființe”. Subtilitatea unor schematizări, premergătoare materializării unei prezumtive picturi, eventual, un avant-art. Uneori, artistul își consideră schițele niște „monștri”, niște „caraghioși”, chipuri „diforme”, „caricaturale”, „invenții copilărești”. Lor li se alăturăși-acel „copac al răului” (desenul de la pagina 22). Schițări ale ludicului, dar de o subtilă sinceritate. și-n acest context, parcă am fredona un cântec: „Peste apă, peste lut, / Cine oare l-a văzut? / A
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
unui ansamblu de manifestări pe care marea majoritate a românilor nu-l cunoștea direct, ci doar în varianta peiorativă și denigratoare pe care mediile controlate de putere au difuzat-o. Fotografii mai mult sau mai puțin trucate ale oratorilor, prezentați caricatural, dar și ale participanților mai ales cei de la corturile greviștilor foamei sau pretinse reportaje despre traficul cu țigări sau despre promiscuitatea nocturnă de la corturi răspund calificării spontane ca huligani și golani pe care o produsese Ion Iliescu încă din prima
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
personaje și situații-tip pentru uzul autorilor dramatici. Ca atare, accentul pus pe reprezentare transformă narațiunea într-o simplă funcție a portretului, reductibil și acesta, în ultim resort, la o singură trăsătură dominantă, ca în caracterologia clasică (de unde și nota caricaturală, acuzată de recenzenți). Dar, cum omul e o ființă dialogală, psihologia sa trebuie integrată într-o structură generică, transindividuală (situația "dramatică" cea mai simplă presupune existența a trei "roluri", i. e. a unui "triunghi"), care să-l angajeze într-un conflict
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sobru, dens și plin de nerv. Îi reușesc îndeosebi contrastele, ceea ce este ideal pentru acutizarea conflictului și ritmarea tensiunii dramatice. Pe de o parte, se profilează chipul lui Nechifor Lipan, în măreție de legendă, pe de alta, făptașii meschini și caricaturali. Dar să reținem: întreaga problematică este transferată în plan moral și religios. Întrucît moartea a fost provocată în împrejurări devenite publice, era firesc și necesar ca făptașii să-și primească pedeapsa. Dar sentința nu se aplică potrivit codului penal. Vitoria
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în dialectica școlilor și curentelor artistice ale civilizației europene moderne. îi vom găsi pe suprarealiști înghesuiți, de obicei, între dadaiști, futuriști, constructiviști și diverse alte feluri de moderniști. Dar toate aceste curente ne sânt familiare, ideologia lor e simplă, uneori caricatural de simplă. Putem înțelege mistica noului, a vitezei, a experimentului. A torsionării sintaxei, a fragmențarismului. în toate există o căldură umană pe care o recunoaștem, o aspirație către schimbare și transformare pe care le salutăm. Suprarealismul este însă o tehnologie
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
să ne celebrăm europenismul. în orice caz, nu oricum. Valurile de relativism cultural, de multiculturalism și de corectitudine politică din ultimele decenii, produse de ineluctabila noastră alunecare spre o lume postmodernă, ne-au deprins, în ciuda exagerărilor și aspectelor lor uneori caricaturale, să fim circumspecți în privința afirmării dreptului nostru de întîi născuți întru marea cultură. Dacă filozoful grec citat de Diogenes Laertios putea spune cu trufie: "Sînt fericit că m-am născut om și nu animal, bărbat și nu femeie, grec și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cum rezultă din acest tablou mirific tragedia refugiaților în masă? Refugiați din paradis? Cum a ajuns acest ținut protoistorie un post-istoric infern? Mecanismul e dezamăgitor de simplu, și, cel puțin în vechea Europă, a funcționat cu o precizie țeapănă și caricaturală, imitând în grotesc măreția mitică. Desigur, vine vremea când fătul e expulzat din uter, când primii oameni sânt izgoniți din paradis. Pentru neamurile din Balcani coborârea în istorie a fost provocată de brusca, imatura, catastrofala conștiință a diferenței, în Evul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
reușește să pătrundă peste tot unde se oploșesc microbii. Cel nou însă îi urmărește până-n cotloanele lor cele mai întunecoase. Un mic desen animat îi arată pe microbii înspăimîntați fugind în debandadă din fața dezinfectantului miraculos. Atinși de aburii lui, ființele caricaturale se umflă și pleznesc ca niște mici petarde. Porțelanul closetului sclipește apoi seducător, și sclipirea e însoțită de un "ding!" de clopoțel. ,Vin americanii!"* Când primele imagini care prezentau aterizarea masivelor avioane de transport americane pe aeroportul din Constanța - cel
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
perceptele etice în raportul pamfletar-victimă, inutile, de altfel, atâta vreme cât scopul pamfletului, socialmente vorbind, este de a eradica răul, prin demascare, discreditare, desființare etc., folosindu-se de forța intrinsecă a cuvintelor, de grotescul asocierilor, de discrepanța dintre reprezenarea reală și cea caricaturală. În acest caz, publicul este mai degrabă persuadat, adică atras în jocul dezambiguizării mesajului metaforizat și sedus prin mijloace emoționale. Inițial, funcția socială a pamfletului a prevalat asupra celei estetice, apoi raportul de forțe s-a inversat, grație întâlnirii dintre
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și vizând o finalitate concretă și pragmatică: impunerea propriului punct de vedere. Pamfletarul (ca și satiristul) urmărește să dezvăluie, să descalifice, să flageleze sau să aseptizeze un teritoriu pe care senzorii săi îl percep ca fiind imund, uzând de mijloace caricaturale, de procedee specifice satirei (umor negru, ironie, sarcasm ș.a.). Arhetipurile homo polemicos și homo ludens (care-l asimilează pe homo aesteticus) sunt substituibile până la identificare, însă pregnanța ultimului, în cazul pamfletului, certifică absența unei finalități imediat pragmatice, în favoarea jocului gratuit
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Mesajul satiristului este tranzitiv, iar expresivitatea sa rezidă în violența nudă a limbajului. Diferența dintre ironie și parodie este cu mult mai subtilă, dat fiind că ultima ar reprezenta un caz particular al primei. După Marian Popa "parodia e imitația caricaturală a unei forme, ironia, imitația caricaturală a unei idei"48; așadar, dacă e să admitem aserțiunea ca fiind valabilă, referentul ar putea face diferența. Efectul parodiei este amuzamentul, ilaritatea sau caraghioslâcul (la Arghezi, de multe ori savant) care se adaugă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sa rezidă în violența nudă a limbajului. Diferența dintre ironie și parodie este cu mult mai subtilă, dat fiind că ultima ar reprezenta un caz particular al primei. După Marian Popa "parodia e imitația caricaturală a unei forme, ironia, imitația caricaturală a unei idei"48; așadar, dacă e să admitem aserțiunea ca fiind valabilă, referentul ar putea face diferența. Efectul parodiei este amuzamentul, ilaritatea sau caraghioslâcul (la Arghezi, de multe ori savant) care se adaugă șarjei satiristului sau acțiunii subversive a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
gradul de ambiguizare al ironiei. În cazul focalizării externe, naratorul ("extradiegetic") se postează la o distanță strategică de fapte, întâmplări și personaje, observându-le aparent neimplicat. Enunțurile sale sunt preponderent descriptive, însă degajă o forță ilocutorie specifică abordării satirice și caricaturale în genere. Cui se narează? În polemica literară, cum am văzut, beneficiarul de drept al discusului polemic este publicul, cititorul, ca instanță cu abilități evaluative, marcată sau nu deictic în discursul polemic. Un timp mai îndelungat, exegeza discursului polemic a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-te mai bine, vezi-te din față, din spate și din profil. Dobitocul dușmănos, fără imaginație și talent, care a născocit, pentru chipul dumitale sprinten și inteligent, asemenea hidos comanac, l-a făcut parcă într-adins, ca să batjocorească, slută și caricaturală, din țara lui, nu știu de unde, pe frumoasa noastră româncă"137. Se întâmplă, foarte rar, să-l surprindem pe Arghezi într-o situație pacifistă nedisimulată, și acest lucru are legătură, fără îndoială, cu înțelegerea principiului feminin și cu încercarea de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
obișnuit sau semnificativ. Comicul e din punct de vedere artistic o imitație; grotescul, o creație"262. În publicistica argheziană, imaginea grotescă pleacă de la o realitate minimală, pe care o conservă și în jurul căreia țese ficțiunea. Portretul, bunăoară, printr-un exces caricatural pare o mască de carnaval, executată după mulajul feței reale, fiecare trăsătură fiind pusă sub o lupă deformatoare și cercetată minuțios. Când personajul diform se autodezvăluie ingenuu, părând să-și asume, în mod narcisist, urâțenia, el devine de două ori
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
toate contururile sale intră în disoluție. Din acest unghi, caricatura, ca resursă stilistică a satirei și strategie de bază în pamfletul arghezian, transformă individul real în personajul fictiv, adică într-o proiecție intuitivă, sintetică și stilizată a primului. În portretul caricatural, Arghezi exploatează conjugat întreaga dimensiune fiziologică: de la îmbrăcăminte și hrană, până la aspectele cele mai intime ale umanului biologic. Fie că recurge la îngroșarea unei trăsături, "din fuga condeiului", la o imagine caricaturală, concentrată într-un paragraf, sau la un portret
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
intuitivă, sintetică și stilizată a primului. În portretul caricatural, Arghezi exploatează conjugat întreaga dimensiune fiziologică: de la îmbrăcăminte și hrană, până la aspectele cele mai intime ale umanului biologic. Fie că recurge la îngroșarea unei trăsături, "din fuga condeiului", la o imagine caricaturală, concentrată într-un paragraf, sau la un portret de dimensiunile unui text întreg, caricatura argheziană are aspectul unei parade a negativului, care suscită deopotrivă ilaritatea și dezgustul. Prin tehnicile compoziționale (deformarea anatomică, combinații sau accesorii absurde, reducția la funcția de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]