801 matches
-
a celor la care examenul clinic a decelat suflu carotidian. În cazul în care se decelează o stenoză semnificativă și pacientul este stabil hemodinamic, ea trebuie confirmată angiografic. Dacă pacientul este instabil hemodinamic si are indicație chirurgicală de urgență, stenoza carotidiană trebuie operată doar pe baza examenului Doppler. EAC trebuie efectuată înaintea BAC, respectiv a CEC, fie în aceeași ședință operatorie, fie în ședințe separate. Rezultatele celor două abordări terapeutice sunt echivalente [22] de aceea opiniile sunt împărțite, însă majoritatea autorilor
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
opiniile sunt împărțite, însă majoritatea autorilor recomandă la ora actuală efectuarea celor două operații în aceeași ședință operatorie. EAC se poate efectua după instaurarea CEC doar în cazul folosirii hipotermiei, ca metodă adjuvantă de protecție cerebrală la pacienții cu ocluzie carotidiană și stenoză semnificativă contralaterală, metodă care ar scădea complicațiile postoperatorii la acești bolnavi [23]. CONTRAINDICAȚII Atitudinea chirurgicală este contraindicată, dacă pacientul prezintă comorbidități (neoplazii în stadii terminale etc.) care scurtează efectiv speranța de viață a acestuia. În afară de aceste situații, există
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
aceste situații, există probleme neurologice care contraindică EAC sau cel puțin o temporizează. Acestea includ AVC major în faza acută, sau AVC în antecedente cu sechele importante la nivelul stării de conștiență al pacientului. În anii de început ai chirurgiei carotidiene, endarterectomia în faza acută a AVC era o intervenție indicată [24]. Ulterior, s-a demonstrat că EAC în tromboza acută de arteră carotidă comună se soldează cu transformarea unui accident vascular ischemic într-unul hemoragic și deces [25], date rezultate
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
Ulterior, s-a demonstrat că EAC în tromboza acută de arteră carotidă comună se soldează cu transformarea unui accident vascular ischemic într-unul hemoragic și deces [25], date rezultate încă din primul studiu randomizat dedicat acestei chirurgii. Corectarea unei stenoze carotidiene semnificative la un pacient cu AVC, dar care nu s-a recuperat complet, se poate solda cu înrăutățirea deficitului neurologic datorită creșterii edemului cerebral. De aceea, se consideră că este mai prudent să se temporizeze intervenția chirurgicală până la recuperarea neurologică
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
plasat într-un plan anterior. Se mobilizează în continuare VJI de-a lungul marginii sale mediale iar afluentul acesteia, vena facială comună, care intersectează anterior ACC, se rezecă și se suturează. În momentul expunerii trigonului carotic, datorită vecinătății cu sinusul carotidian, poate apare bradicardie. Există chirurgi care susțin că acest fenomen se poate preveni prin infiltrarea spațiului dintre ACI și ACE cu lidocaină 1%. Atât ACI cât și ACE se disecă până deasupra leziunilor ateromatoase, evidențiate prin palpare. Dacă disecția trebuie
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
intimei în timpul amplasării shunt-ului și de embolizarea distală aerică sau trombotică la reluarea fluxului. În unele statistici [28] rata AVC postoperator a fost mai mare în cazul folosirii shunt-ului decât în lipsa acestuia. Dacă nu se folosește shunt-ul în timpul clampării vaselor carotidiene, trebuie asigurat un flux cerebral corespunzător prin circulație colaterală de la nivelul poligonului lui Willis. Măsurarea acestuia se face prin diverse metode, cum ar fi măsurarea presiunii parțiale a oxigenului în vena jugulară ipsilaterală, monitorizarea EEG a pacientului etc., metode din ce în ce mai
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
folosite în prezent. Cea mai uzitată metodă este de a asigura un flux retrograd cu o presiune de peste 25-40 mmHg, ceea ce ar asigura o perfuzie cerebrală satisfăcătoare pe durata clampării [29-31]. Se consideră așadar că un pacient cu „back flow” carotidian corespunzător nu necesită folosirea shuntului [31]. Incizia arterială se începe pe partea postero-laterală a ACC, proximal de leziune, și se prelungește distal prin placa de aterom la nivelul ACI distal de leziune. Se montează shunt-ul sau, după caz, se trece
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
stenozei, atât precoce cât și la distanță [32]. După purjare se declampează mai întâi ACE, ca eventualii emboli să treacă la acest nivel, și abia apoi se declampează ACI. Plaga se drenează și închide în straturi anatomice. REZULTATE Rezultatele chirurgiei carotidiene sunt certificate de o serie de studii multicentrice precum North American Symptomatic Carotid Endarterectomy (NASCET), European Carotid Surgery Trial (ECST), Asymptomatic Carotid Atherosclerosis Study (ACAS) și Asymptomatic Carotid Surgery Trial (ACST). Astfel, mortalitatea la 30 de zile a variat între
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
în majoritatea studiilor nu sunt raportate. În ceea ce privește chirurgia combinată EAC-BAC, mortalitatea intraspitalicească nu depășește 4%, iar AVC-ul postoperator 4% [22, 39], indiferent dacă EAC se practică în aceeași ședință operatorie sau înainte de BAC. Se poate spune așadar că endarterectomia carotidiană este o metodă chirurgicală sigură, relativ lipsită de complicații majore, care reprezintă în majoritatea cazurilor tratamentul corect al stenozei carotidiene aterosclerotice.
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
22, 39], indiferent dacă EAC se practică în aceeași ședință operatorie sau înainte de BAC. Se poate spune așadar că endarterectomia carotidiană este o metodă chirurgicală sigură, relativ lipsită de complicații majore, care reprezintă în majoritatea cazurilor tratamentul corect al stenozei carotidiene aterosclerotice.
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
Afectarea carotidiană: abordare clinică, consecințe, management 38.1. Date generale Boala arterelor carotide determină aproximativ 10-20% din totalul accidentelor vasculare, gradul stenozei fiind factorul determinant în majoritatea cazurilor (1) . Conform studiului Framingham, sufluri carotidiene (stenoză de minim 50%) s-au decelat la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Afectarea carotidiană: abordare clinică, consecințe, management 38.1. Date generale Boala arterelor carotide determină aproximativ 10-20% din totalul accidentelor vasculare, gradul stenozei fiind factorul determinant în majoritatea cazurilor (1) . Conform studiului Framingham, sufluri carotidiene (stenoză de minim 50%) s-au decelat la 3,5% dintre indi- vizii cu vârsta cuprinsă între 44 i 54 de ani și la 7% dintre cei cu vârsta de 65-79 de ani, indiferent de sex (2) (tabelul 38.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
din aglutinarea particulelor de colesterol. Localizarea embolilor în circulația cerebrală se face electiv pe ramurile arterei cerebrale mijlocii, dar, în funcție de anatomia cercului arterial, embolii se pot cantona în teritoriile arterelor cerebrale anterioară și posterioară. Din punct de vedere clinic, boala carotidiană se exprimă în momentul embolizării distale, la nivelul arterelor cerebrale și retiniene, de la nivelul plăcilor de aterom. Manifestările clinice sunt în consecință de două categorii - emisferice și oculare. Manifestările emisferice/corticale sunt reprezentate de scăderea forței musculare, amor- țeli, parestezii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
cu aceeași localizare. Afazia poate fi prezentă dacă este afectată emisfera dominantă (de obicei emisfera stângă). Manifestările oculare pot fi permanente (orbire parțială/totală la ochiul ispilateral) sau temporare (orbire monoculară tranzitorie, amaurosis fugas). În 50% dintre cazuri, simptomele bolii carotidiene precedă accidentul vascular și sunt anticipate de prezența unor accidente ischemice tranzitorii (AIT) care implică combinarea simptomelor senzitive sau motorii (hemifaciesul controlateral, membrul brahial sau pelvin, vorbirea, limbajul sau simptomele vizuale) (3,4). Notă: ACC - artera carotidă comună; ACE - artera
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
internă. Reducerea fluxului sanguin secundar stenozei severe determină alterarea perfuziei în zonele de tranziție dispuse între teritoriile de distribuție ale arterelor cerebrale anterioară, mijlocie și posterioară, cu producerea de mici infarcte regionale. În 70-80% dintre cazuri se decelează un suflu carotidian în cazul unei îngustări peste 2 mm a lumenului carotidian indiferent de vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
în zonele de tranziție dispuse între teritoriile de distribuție ale arterelor cerebrale anterioară, mijlocie și posterioară, cu producerea de mici infarcte regionale. În 70-80% dintre cazuri se decelează un suflu carotidian în cazul unei îngustări peste 2 mm a lumenului carotidian indiferent de vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de gradul stenozei, un diametru luminal rezidual de 2 mm
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de gradul stenozei, un diametru luminal rezidual de 2 mm sau o îngustare de 60-70% crescând semnificativ riscul de AVC. În cazul stenozelor simptomatice, riscul de AVC este de 1-2% pe an și se dublează (3-4%) la pacientul vârstnic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Înainte de decizia de revascularizare, se recomandă evaluarea prin două metode imagistice non-invazive. Angiografia este utilizată în scop diagnostic doar dacă rezultatele investigațiilor neinvazive sunt discordante (4). Evaluarea aterosclerozei generalizate Cel mai accesibil situs de evaluare a ateroscle rozeiprecoce rămâne bifurcarea carotidiană. Prezența afectării vasculare sistemice semnificative poate fi demonstrată prin ecografie, care măsoară grosimea complexului intimă-medie la nivelul ACC (se realizează media valorilor obținute pe o distanță variabilă), ceea ce o face o metodă de elecție în screening-ul aterosclerozei (7). Acuratețea și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
se realizează media valorilor obținute pe o distanță variabilă), ceea ce o face o metodă de elecție în screening-ul aterosclerozei (7). Acuratețea și reproductibilitatea se realizează prin măsurarea automată cuprinsă în pachetele moderne de software. 38.3. Strategii terapeutice în boala carotidiană 38.3.1. Tratament medical Tratamentul medical al bolii carotidiene tentează abordarea agresivă a factorilor de risc modificabili ai aterosclerozei carotidiene, respectiv hipertensiune arterială (HTA), dislipidemia, oprirea fumatului, și are ca obiectiv prevenția AVC. La pacienții cu HTA, obiectivele terapeutice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
o face o metodă de elecție în screening-ul aterosclerozei (7). Acuratețea și reproductibilitatea se realizează prin măsurarea automată cuprinsă în pachetele moderne de software. 38.3. Strategii terapeutice în boala carotidiană 38.3.1. Tratament medical Tratamentul medical al bolii carotidiene tentează abordarea agresivă a factorilor de risc modificabili ai aterosclerozei carotidiene, respectiv hipertensiune arterială (HTA), dislipidemia, oprirea fumatului, și are ca obiectiv prevenția AVC. La pacienții cu HTA, obiectivele terapeutice se adresează creșterii perfuziei cerebrale, corecția stenozei fiind pe planul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
și reproductibilitatea se realizează prin măsurarea automată cuprinsă în pachetele moderne de software. 38.3. Strategii terapeutice în boala carotidiană 38.3.1. Tratament medical Tratamentul medical al bolii carotidiene tentează abordarea agresivă a factorilor de risc modificabili ai aterosclerozei carotidiene, respectiv hipertensiune arterială (HTA), dislipidemia, oprirea fumatului, și are ca obiectiv prevenția AVC. La pacienții cu HTA, obiectivele terapeutice se adresează creșterii perfuziei cerebrale, corecția stenozei fiind pe planul doi. O atenție deosebită trebuie acordată controlului tensiunii arteriale (TA), în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
prezența semnelor și simptomelor determinate de artera afectată; gradul de stenoză al ACI și gradul de progresie al stenozei;vârsta, sexul pacientului;comorbidități;speranța de viață; documentarea de infarcte cerebrale silențioase sau microembolii. 38.3.2.1. Tratament intervențional Angioplastia carotidiană cu stentare constituie o alternativă la endarterectomia carotidiană (EAC) la pacienții cu contraindica ii pentru intervenția chirurgicală, de tipul ocluziei controlaterale, afectării coronariene severe sau riscului cardio-pulmonar crescut. Anatomia locală nefavorabilă, restenoza post-EAC, intervențiile anterioare sau radioterapia în zona cervicală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
gradul de stenoză al ACI și gradul de progresie al stenozei;vârsta, sexul pacientului;comorbidități;speranța de viață; documentarea de infarcte cerebrale silențioase sau microembolii. 38.3.2.1. Tratament intervențional Angioplastia carotidiană cu stentare constituie o alternativă la endarterectomia carotidiană (EAC) la pacienții cu contraindica ii pentru intervenția chirurgicală, de tipul ocluziei controlaterale, afectării coronariene severe sau riscului cardio-pulmonar crescut. Anatomia locală nefavorabilă, restenoza post-EAC, intervențiile anterioare sau radioterapia în zona cervicală sunt de asemenea situații în care se preferă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
la pacienții cu contraindica ii pentru intervenția chirurgicală, de tipul ocluziei controlaterale, afectării coronariene severe sau riscului cardio-pulmonar crescut. Anatomia locală nefavorabilă, restenoza post-EAC, intervențiile anterioare sau radioterapia în zona cervicală sunt de asemenea situații în care se preferă stentarea carotidiană (4) . În schimb, în situația când dubla antiagregare plachetară este contraindicată, se preferă EAC. Un element de importanță crucială pentru reușita stentării carotidiene este experiența operatorului. Ghidul european recomandă stentarea la pacientul simptomatic care necesită revascularizare în centrele cu volum
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]