449 matches
-
al halatului care le ținea prizoniere, împungând prin deschizături și umflându-se pe la cusături, ca niște bule de poliester rozaliu. Tot coletul acela uman era înghesuit în spațiul din spatele tejghelei, revărsându-se pe la margini în valuri de grăsime, verde în carouri, de parcă biata fată fusese îndesată acolo la fel de brutal ca piciorul surorii vitrege în condurul de cristal. Avansând spre capătul benzii - mai era doar o femeie înaintea mea - am privit din nou spre fața fetei. Încă se mai uita la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
în lumea conștientă și m-am întrebat dacă folosirea forțată a numelui ei ar reuși s-o scoată înapoi la mal. Am decis să fiu îndrăzneț și am privit repede insigna de pe pieptul ei, parțial îngropată de adâncimile toracelui cu carouri verzi. Abia puteam să deslușesc primele cuvinte din mesajul vesel de întâmpinare: „Salut! Mă bucur să te ajut! Eu sunt St...“, dar continuarea era bine ascunsă vederii. N-am reușit să mă gândesc imediat la numele care i s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
din stânga, care mai dormea puțin cu capul pe geam, muncea la o uzină... Îi cunoștea pe toți, dar printre ei erau și două persoane necunoscute, un bătrânel, evident de la țară, care purta un costum sărac și o geantă mare în carouri, și o domnișoară foarte modest și curat îmbrăcată. Nadea se gândi că bătrânul acela ducea ceva de vânzare la piață. O fi pus și el ceva în geanta lui, din puținul pe care îl avea, ca să vândă pentru a acoperi
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
află de obicei o încăpere secretă? Hai, Melania, re-flec-tea-ză! Ești obișnuită s-o faci cu voce tare, dar te vei descurca și așa..." Mișca buzele în dosul palmei fixând fără să-și dea seama papucii lui Șerbănică, niște pâslari în carouri. " Fără îndoială că lângă bibliotecă. Rafturile pline de cărți pot camufla de minune o ușă secretă. Și mai precis ușa, dacă există, se află în spatele biroului, la îndemînă... Nu, realmente cred că nu te înșeli, draga mea... La mentalitatea lor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
compasiune pentru Pamela și festinul ratat pe care ni l-a pregătit, dar mă îndoiesc că ospățul din Burlington poate întrece ceea ce împodobește masa de la Chowder Inn. Victorioasa Lucy, eliberată din iminenta sclavie, apare la cină îmbrăcată în rochița în carouri roșu cu alb, cu pantofii negri de lac și șosetele scurte și albe, cu margini dantelate. Nu știu dacă Stanley e insensibil la comportamentul altora sau doar exagerat de discret, dar nu a făcut încă nici un comentariu cu privire la tăcerea fetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
fac că vreau să cumpăr ceva. Întreb Într-o doară dacă n-au lumînări. VÎnzătoarea mă privește stupefiată. Mă scuz și ies. Dau de doi milițieni gradați care discută ceva cu un bărbat Între două vîrste cu o șapcă În carouri pe cap. Iar mă Întorc, trec prin fața veceurilor. De-acolo ies doi băieți Încheindu-se la pantaloni. Întorc capul. Un cîine vine să se gudure la picioarele mele. Îl mîngîi, Îi vorbesc, Încerc să par cît mai naturală. Ajung din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vis. E gândul la prietenoasele, primitoarele lumini ce încă strălucesc în toate locurile pe care am fost siliți să le abandonăm. — Cum? — Nu. Doctorița Randle purta un pulover verde, cu cerbi sau reni roșii și pantaloni maro, de tweed, în carouri. — Doar că... până acum n-ai spus că ai un motan. Păi, acuma am unul. Când am plecat, stătea pe sofa și se uita la Richard și Judy. — Interesant. — Da? — Spui că avea numele și adresa ta pe zgardă? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
prin amețeală. M-am ciupit tare de interiorul brațului, sperând că durerea îmi va reda puterea de concentrare, îmi va limpezi gândurile. — E cineva aici? am strigat din nou, de data asta mai tare. Pereții și praful și podeaua în carouri răspunseră doar cu o serie scurtă de ecouri. Stânga sau dreapta? Am ales coridorul din dreapta. Am pornit-o prin întuneric, pipăind pereții, încercând clanțele atunci când degetele mele fremătătoare le întâlneau. Am dat peste o ușă deschisă și am străbătut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
salariu ca și savanții mai cu experiență, dar mătușa și unchiul meu aveau o cameră goală la mansardă și mi-au pus-o la dispoziție ca birou de studiu. Acolo mi-am desfășurat munca. Nimeni cuprinse cu privirea podeaua în carouri, după care coborî ochii la mâinile sale. — Când am auzit prima dată zgomotele venind de acolo, de sus în toiul nopții, mătușa mea a fost convinsă că aveam un șobolan. Vedeți dumneavoastră, munca pe care o desfășuram eu, subiectul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
neplăcute. Între timp, altoindu-se liber Între ele, bacteriile și virusurile căpătaseră proporții nebănuite, unele ajungând chiar la dimensiunile unor musculițe. Ultima transmisiune televizată În direct a făcut-o CNN, anunțând evoluțiile pozitive În contraofensiva din Texas Împotriva meningitei În carouri aduse de gândacul de Colorado chiar din Colorado, apoi toate posturile s-au mărginit În a difuza reluări - de obicei seriale vechi, În care doctori isteți triumfau asupra unor boli cam naive și nehotărâte -, până când, Într-o zi, curentul a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
trebuie să existe, ca să se poată remarca realizările supraomenești. De prin colțuri întunecoase își întind brusc picioarele și aproape că nu există dată să nu se împiedice de ele vreun băiețelu’ mamei sau vreo fetița tatei cu fustiță plisată, în carouri. Colegii cuminți spun că nu rămân niciodată în pană de subiecte de conversație atunci când ies cu prietenul sau prietena la o înghețată. Discută despre cum să‑ți petrecu cu folos timpul liber, despre școală, despre cine s‑a încurcat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mă întorc la serviciu înainte să se observe că lipsesc. Anna îl sărută zdravăn pe Hans. Plescăie un pic prea tare, iar Hans se jenează din cauza asta. Se îndepărtează de Anna și‑și pune pantalonii de lucru și cămașa în carouri. Pe masă se află al doilea sandviș cu brânză și sticla de bere de care ai nevoie ca să te refaci. Iar pe pat stă femeia care te ajută apoi să te înalți și mai mult. Trebuie să iubești foarte mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de rășină, Sophie într‑o pelerină veche de ploaie, cu răsuflarea tăiată, mângâindu‑l tandru pe cap. Odată și odată trebuie să dea și intelectualul atenția cuvenită bunăstării trupului. O mâncare ca la țară servită pe o față de masă în carouri și multe discuții serioase și profunde la care, într‑un sens abstract, va fi prezent până și Dumnezeu. Ăsta e visul oricărui licean și este și visul lui. După masă se întind în pat și continuă să citească din Camus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
calități care se și condiționează, nu-i așa... Tot timpul în luptă cu boala. Am auzit că ar fi bolnav încă din tinerețe. Nu numai de nervi. De plămâni... Acum e însă altceva, grav, așa se spune. Costum bej, cu carouri și revere mari. Privire tulbure, chip regulat, dar poros, ciupit de vărsat. Părul rărit, spălăcit, degete micuțe, pătate de tutun. Mi-ar putea împrumuta febrilitatea, vârsta, să stau lângă o liceană fugită de acasă pentru câteva zile, în atmosfera festivă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ora cinci după-masă, e bine ?“, întrebase cu o zi în urmă, ca într-un libret de operetă, supraveghetoarea. Ziua așteptată, deci. Dimineața, deținuta fusese dusă în altă parte a clădirii. Într-o cameră elegantă, cu covoare moi. Pereții acoperiți cu carouri mari, lustruite, din lemn. Au așezat-o într-un fotoliu, la o măsuță rotundă, acoperită cu sticlă groasă. Masa a vibrat : serviciul de argint pentru cafea, celălalt, din porțelan, pentru ceai. Un coș cu cornuri. Dulceață de vișine, unt, miere
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nimeni, ajunge la biroul său, schițează un semn scurt în aer, salut, spre vecin, fără a-l privi. Se așază, deschide sertarele, se înalță un dosar de hârtii și planșe, apar creioane colorate, manualul ingineresc. Dezbracă haina bej, cu fine carouri brune, s-a aplecat asupra foilor, muncește. Pe toate birourile : rigle de calcul, baghete, cifre, schițe, planșe. Paginile ziarului sportiv : comentariul rezultatelor. În fund, vocaliza impertinentă a tranzistorului. A.P. n-ar vrea să-și deranjeze vecinul acaparat de treburi. Contemplă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să-nchizi ușa aia? spuse cineva. M-am uitat să văd cine vorbise. Era unul dintre albi. Purta pantaloni din piele de cerb și cizme de cauciuc, ca tăietorii de lemne, și, ca și restul tipilor, avea o cămașă-n carouri, Însă nu purta șapcă; fața Îi era albă și mâinile la fel, albe și mici. — N-ai de gând s-o Închizi odată? — Ba da, sigur, spusei, Închizând ușa. — Mulțumesc, spuse. Unul dintre bărbați chicoti. — Ai mai avut de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Cișmigiu, poate se duceau În apartamentul vreunuia dintre ei să continue discuțiile, să aprindă altele noi. Cu voci schimbate, În Întunericul altor Încăperi, micșorîndu-se progresiv. Eu plecam acasă mai Întregit spiritual, cu geamantanul. Era un geamantan mic de navetă, În carouri. Prima mea lectură. Cu toate că, În chip confuz dar Îndîrjit, sperasem să scap de supliciu, mi-a venit și mie rîndul Într-un tîrziu nu foarte Îndepărtat. Aveam trac, ca marii tragedieni, fumam și, totuși, mă simțeam destul de sigur pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ai tîrÎt și pe mine În asta? Credeam că sîntem prieteni! N-am făcut-o, n-am făcut-o, sîntem prieteni! se roagă Bladesey de mine și apoi cedează nervos. Na-ham-făcuuut-o... Na-ham-făcuuut-o... se sufocă el, mușcîndu-și mîneca hainei lui În carouri ca să-și Înăbușe hohotele de plîns. E patetic să vezi cum un om În toată firea plînge În felul ăsta. N-are pic de mîndrie. Mă vezi tu pe mine că cedez așa nervos ca o tîrfuliță de căcat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
căci vrea să privească totuși meditativ spre cel care fotografiază; deci el Își ține mâna la bărbie (deși stă În picioare), ca și cum aceasta i-ar fi poziția cea mai caracteristică; are pantaloni scurți kaki și o bluză de sport cu carouri mari colorate geometric (deși totul e În alb-negru), gâtul e subțire, dar bine Înfipt pe umerii foarte largi, figura e ascuțită, un triunghi isoscel cu baza pe fruntea foarte Înaltă; ne apare, poate chiar din această cauză, caraghioasă, poza sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
în cadrul scenei trece pe planul doi. Percepută în sens mai larg, lumea se prelungește dincolo de pereții despărțitori, iar episodul la care asistăm își depășește propriul înțeles, căpătând o semnificație și mai elevată numai din lumea largă din jur. Pardoselile în carouri, ca aceea din Cina cea de taină a lui Bouts, sunt concordante cu centricitatea sistemului perspectivei prin marginile ortogonale care converg către punctul de fugă. Marginile lor absolut orizontale se dovedesc totuși nealterate de convergență. Ocazional, pictorii remediază această rigiditate
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Nu voia decât să priceapă codul planului, cheia criptogramei, pentru ca durerea aceea și toate durerile să devină suportabile. Căutase Încă de la Început ceva diferit: punctul de unde se putea observa, ori cel puțin intui, Încâlceala liniilor drepte și curbe, țesătura În carouri pe care se articulau resorturile vieții și morții, haosul și formele lui, războiul ca structură, ca schelet descărnat, evident, al giganticului paradox cosmic. Bărbatul care picta acea enormă frescă circulară, bătălie după bătălie, petrecuse ceasuri la rând din propria viață
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
câte două brâuri în relief parțial striate), dintre care în cel superior este reprezentat un cerb cu capul întors înapoi, urmat de un animal de talie mică cu coada lungă (câine?), partea dreaptă a registrului central fiind împărțită în patru carouri de brâuri duble striate, cele din partea dreaptă având câte o steluță cu șapte respectiv opt colțuri, iar cele din partea stângă - cinci proeminențe circulare în relief, iar în partea stângă a registrului central sunt reprezentate două măști umane, alte motive identificate
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
arsă uniform, având buza evazată și rotunjită, gâtul larg și înalt, umerii bine pronunțați, partea inferioară ruptă din vechime, toarta ruptă, legând umărul cu buza, gâtul ornamentat cu linii verticale realizate prin lustruire, umerii cu un motiv în formă de carouri, prin același procedeu, dimensiunile fiind de 13,5 cm - înălțimea și 9,5 cm -diametrul gurii. PODOIMA (Transnistria, R. Moldova) În partea est a tumulul nr. 1 de la Podoima, la 1,03 m adâncime, a fost descoperit mormântul sarmatic nr.
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]