484 matches
-
frumusețile naturii și înmulțirea cunoștințelor prin vizitarea monumentelor și localităților din țară, ceri ar putea prezenta un interes din deosebite puncte de vedere" iar "ca mijloc de locomoție se adopta piciorul". În același an, la Cluj, a fost fondată Societatea Carpatină Ardeleană a Turiștilor („Erdely Karpat Turista Egyesulet”), cea mai veche asociație a turiștilor maghiari din Transilvania, care a înființat circa 20 de cabane și refugii montane și publicarea revistei de turism "Erdely" (Ardealul), în perioada 1904-1940. În anul 1892, a
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Erdely Karpat Turista Egyesulet”), cea mai veche asociație a turiștilor maghiari din Transilvania, care a înființat circa 20 de cabane și refugii montane și publicarea revistei de turism "Erdely" (Ardealul), în perioada 1904-1940. În anul 1892, a fost înființată Societatea Carpatină Bănățeană, prima organizație turistică din Banat. Societatea editează în 1894, ghidul turistic "Călăuza turistică a Banatului", precum și prima revistă turistică, în 1895, "Turismul Bănățean" care după doi ani, se transformă în primul ziar sportiv al Banatului, "Sportul Bănățean". În 1948
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
după doi ani, se transformă în primul ziar sportiv al Banatului, "Sportul Bănățean". În 1948, societatea este desființată, iar după 1990 a fost reconstituită, având ca obiectiv principal revigorarea turismului montan bănățean. Se înființează în martie 1893, la Sinaia, Societatea Carpatină Sinaia. Societatea a funcționat până în anul 1913 și i se datorează deschiderea mai multor drumuri în Bucegi, amenajarea potecii de pe Valea Jepilor, amenajarea peșterii Ialomiței, construcția cabanei Omu și Caraiman. Societatea Turiștilor din România (S.T.R.) înființată în anul 1903, a
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
avea se editeze o revistă de turism și să construiască Monumentul Turismului la Rușchița în 1936. „Grupul Alpin Brav” a fost înființat de câțiva elevi de la liceul Mihail Viteazul la 18 martie 1936; în 1937, s-a transformat în Clubul Carpatin Român. Acesta a construit cabana Brav, devenită Caraiman. Asociația „Hai la drum!” fondată la 28 iunie 1939, cu sediul în București, a propagat ideea turismului activ în toate mediile sociale și a editat buletinul "Hai la drum!". În perioada postbelică
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
piscicolă: iazuri cu o suprafață totală de 110 hectare. 12 iazuri se află la bilanțul primăriei și sînt date în arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic: cu păduri de suprafață mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei păduroase sunt lacuri cu lebede. Ocolul silvic dispune de "Casa Vînătorului", clădire cu două etaje, loc de
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
aer liber, beneficiind de priveliști foarte frumoase pe alocuri sălbatice cu păduri în mare parte de stejar,fag, brad, mesteacăn și de un aer curat, practic neafectat de vreun factor poluant. Există o bogată faună cinegetică compusă din mistreți, cerbi carpatini, iepuri, lupi, fazani, vulpi. Turismul organizat, nefiind încă dezvoltat, se află mai mult la stadiul de proiecte. Atracțiile zonei sunt bisericile vechi de lemn din Sârbi și Tusa, Izvoarele Barcăului, Păstrăvăria din Tusa, Pălinca de Prune specifică zonei. Din punct
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
produs o dată cu evoluția climei și a solului către starea actuală. Fauna Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată. Prin pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Cervino) din Alpii Apenini. În 1983, în vârstă de 23 de ani, aflat la schi în zona refugiului Gențiana, de lângă cabana Pietrele din Munții Retezat, avea să fie surprins de o avalanșă și să își găsească sfârșitul în albul zăpezilor carpatine.
Alexandru Șerban () [Corola-website/Science/305543_a_306872]
-
Secțiunea a III-a - zone protejate"). Acesta se suprapune sitului de importanță comunitară și ariei de protecție specială avifaunistică omonime și include trei rezervațiile naturale de interes național: Pădurea de Argint, Codrii de Aramă și Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș Vodă. Parcul prezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri mixte, păduri caducifoliate, păduri în tranziție, pajiști ameliorate, vârfuri, culmi, abrupturi stâncoase, grote, văi, mlaștini și turbării) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
sunt tot mai apreciați în zilele noastre pe post de câine de companie, fiind afectuoși cu copiii și echilibrați. Sunt buni la paza gospodăriei, perfect adaptați climei țării noastre și să recunoaștem foarte frumoși. Există ciobănescul românesc mioritic, ciobănescul românesc carpatin, ciobănescul românesc de Bucovina și ciobănescul românesc corb. Asociația chinologică română că la data de 6 iunie 2005, la Buenos Aires, comitetul general al federației canine internaționale a aprobat și recunoscut cele două rase naționale ciobănesc românesc mioritic și ciobănesc românesc
Ciobănesc românesc () [Corola-website/Science/313505_a_314834]
-
ciobănescul românesc de Bucovina și ciobănescul românesc corb. Asociația chinologică română că la data de 6 iunie 2005, la Buenos Aires, comitetul general al federației canine internaționale a aprobat și recunoscut cele două rase naționale ciobănesc românesc mioritic și ciobănesc românesc carpatin. De multe ori, pentru ca acești câini ciobănești să fie protejați în zona gâtului - cea mai des vizată de atacurile lupului - ei sunt înzestrați cu o zgardă cu țepi, numită și colțar, ragilă sau guler.
Ciobănesc românesc () [Corola-website/Science/313505_a_314834]
-
specii de brad, molid și fag, existând și specii rare, ocrotite de lege, cum ar fi: arnica de munte, crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
pătlăgină ("Plantago atrata") sau darie ("Pedicularis exaltata"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
de floră și faună specifică estului lanțului carpatic meridional. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), cerb lopătar ("Dama dama"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), orbete ("Nannospalax
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
a rezultatelor cercetării. Obiectivul general 5: Managementul durabil al resurselor genetice animale Obiectiv specific 5.3.: Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice Proiectul ADER 5.3.1.: Maximizarea progresului genetic la rasa de capră Carpatină prin implementarea biotehnologiilor inovative de reproducție în cadrul fermelor familiale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 712.850 lei Total lei: Aceste rase reprezintă aproximativ 98% din efectivul de capre, restul sunt diferite populații de capre ameliorate cu
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
capre ameliorate cu rase importate (Saanen, Angora). Selecția și ameliorarea caprelor nu a constituit un obiectiv prioritar în zootehnia românească. De aceea, caprele locale prezintă o mare variabilitate sub aspectul caracteristicilor morfo-productive. Proiectul urmărește creșterea producției de lapte la rasa Carpatină utilizând biotehnologii moderne de reproducție (inducerea și sincronizarea estrului și inseminarea artificială a femelelor cu material seminal procesat de la masculi din rase specializate pentru lapte). În scopul ameliorării genetice a rasei autohtone de caprine, din rasa Carpatină, aflate în fermele
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
lapte la rasa Carpatină utilizând biotehnologii moderne de reproducție (inducerea și sincronizarea estrului și inseminarea artificială a femelelor cu material seminal procesat de la masculi din rase specializate pentru lapte). În scopul ameliorării genetice a rasei autohtone de caprine, din rasa Carpatină, aflate în fermele familiale de caprine se va recurge la folosirea intensivă la reproducție a țapilor din rase specializate pentru producția de lapte (Alpină și Saanen). Recoltarea materialului seminal se va face cu ajutorul vaginei artificiale și a electroejaculatorului. Țapii vor
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
seminal de foarte bună calitate (viabilitate și motilitate peste 90%), iar procentul de neîntoarceri va fi de peste 95%. Rezultatele finale ale procesului de reproducție se vor concretiza în o fecunditate de peste 95%. Rezultate scontate: - obținerea de metiși F1 din rasa Carpatină prin încrucișarea cu rase specializate de lapte din UE (Saanen și Alpina franceză); - obținerea unei creșteri a producției medii de lapte de la 250-300 kg/lactație la 400-450 kg lapte/lactație la metișii Carpatină x Saanen și Carpatină x Alpină; - obținerea
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
scontate: - obținerea de metiși F1 din rasa Carpatină prin încrucișarea cu rase specializate de lapte din UE (Saanen și Alpina franceză); - obținerea unei creșteri a producției medii de lapte de la 250-300 kg/lactație la 400-450 kg lapte/lactație la metișii Carpatină x Saanen și Carpatină x Alpină; - obținerea de țapi metiși F1 și R1 și utilizarea lor la reproducție pentru difuzarea progresului genetic în fermele familiale de caprine. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetării vor putea fi aplicate de către instituțiile
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
F1 din rasa Carpatină prin încrucișarea cu rase specializate de lapte din UE (Saanen și Alpina franceză); - obținerea unei creșteri a producției medii de lapte de la 250-300 kg/lactație la 400-450 kg lapte/lactație la metișii Carpatină x Saanen și Carpatină x Alpină; - obținerea de țapi metiși F1 și R1 și utilizarea lor la reproducție pentru difuzarea progresului genetic în fermele familiale de caprine. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetării vor putea fi aplicate de către instituțiile de profil, de potențialii
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița. Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
paltinul, coacăzul, scorușul; în depresiuni vegetație specifică formată din plante mezohigrofile și higrofile precum salcia, răchita, arinul, trestia, rogozul, coada calului etc. Fauna foarte bogată și variată aici trăind: căprioara, lupul, vulpea, mistrețul, veverița, iepurele, dihorul, râsul, jderul, ursul, cerbul carpatin, acvila de munte, pițigoiul, mierla etc. Componența Consiliului Județean Harghita (30 de consilieri): Județul Harghita are 4 municipii, 5 orașe și 58 de comune. Județul Harghita are o populație de 326.222 locuitori, din care peste 56% traiesc în mediul
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare. Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
medie a Carpaților este de circa 1000 m, înălțimile maxime depășind rar 2500 m (în Bucegi, Munții Făgărașului, Parângului, Retezatului). În Carpații Occidentali, înălțimile culmilor coboară frecvent sub 800 m (în Munții Codru-Moma, Pădurea Craiului, Banatului etc). Lățimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul României variază între 120 km (în Munții Rodnei) și 70 km (în Munții Parângului). Carpații sunt caracterizați prin prezența unor numeroase depresiuni intramontane și vai transversale, totale sau parțiale (Dunărea, Jiul, Oltul, Râul Bistrița, Mureș, Crișul Repede, etc.
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]