883 matches
-
economice. Distribuția spațială a valorilor reziduale (ε) ale regresiei ilustrează diferențierile cantitative, pe state, ale contribuției dividendelor petroliere la alcătuirea bugetelor militare. Reziduurile care se îndepărtează mult de tendința generală descrisă de dreapta de regresie, sunt cele mai relevante, deoarece cartografierea lor permite sesizarea structurilor spațiale cu anumite particularități ale interrelației dintre veniturile petroliere și cheltuielile militare și relevarea disparităților teritoriale din acest punct de vedere. Astfel, statele care înregistrează cele mai mari valori ale reziduului (atât pozitive, cât și negative
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
statele cele mai stabile, constând în scurte episoade conflictuale frontaliere cu o durată de până la 1 an. B. Locul și valențele spațiului arabofon pe harta potențialului conflictual la scară globală Atributele și “identitatea conflictuală” a spațiului arabofon sunt reliefate prin cartografierea volumului de conflicte atât pe mari ansambluri continentale (Tabelul nr. 48), cât și pe state, la nivelul celor trei continente (Asia, Africa, Europa) la intersecția cărora se găsește lumea arabă. Prin urmare, nu am luat în calcul distribuția valorilor specificate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
într-un text sufocat de paranteze" (nu pot să râd). Blanc (Editura Vinea, București, 2000) certifică, în fapt, intrarea într-o nouă vârstă poetică, aceea a insurgenței dublu orientate: pe de o parte, ea ar presupune angajarea decisă în direcția cartografierii unui real proiectat istoric și socio-politic, pe de altă parte, ea ar articula o poetică a rezistenței față de ceilalți dușmani, invizibili, dar nu mai puțin ostili, ai ființei poetice. Prima direcție este vizibilă în textele din primul grupaj al volumului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cunosc". Luciditatea raportării la modele recunoscute ale poeziei românești sau universale (din texte nu lipsesc nici ecouri din Goethe, Baudelaire, Trakl sau Rilke) se pierde cu totul într-o categorie aparte de texte, în care Nicolae Manea devine preocupat de cartografierea unui teritoriu ambiguu, situat la granița dintre real și ireal, dintre viață și moarte. Este vorba, firește, despre spațiul circumscris, în cheie poetică, "țării bursucilor", metaforă-simbol dominantă a textelor din prima secțiune a cărții, care iradiază întregul imaginar liric al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
detașat; totuși, se pot identifica în discursul prozastic unități lexico-semantice care potențează nu atât întunecarea, cât lipsa de limpezime (afumat, obscur). Datorită Dicționarului Poetic Eminescian. Concordanțele prozei antume, identificăm termeni pe care i-am numi prezențe lexicale exclusive, a căror cartografiere duce la imaginea nodurilor semantice din țesătura textului (dacă ne putem permite pleonasmul). Este vorba despre cuvinte care apar exclusiv în unul din cele patru texte supuse analizei statistic-informatice12. De exemplu, vocabule precum obscur sau afumat găsim numai în Sărmanul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CAMELIA GRĂDINARU Discursul filosofic postmodern Cazul Baudrillard Cuvânt înainte de Maria CARPOV INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 9 Introducere / 19 Partea I. Cartografieri ale postmodernismului / 25 Capitolul 1. O posibilă "arheologie" a postmodernismului / 27 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? / 27 1.1.1. Pericolele periodizării / 27 1.1.2. Indicii "arheologice" / 39 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez / 45 1.2.1. De la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
le putem surprinde printr-o asemenea tehnică. Prin urmare, recuperarea semnificației sale nu poate avea loc decât contextual, în micrologii cât mai evocatoare, în "petites histoires", care, paradoxal, ne și salvează de la a transforma postmodernismul într-o metanarațiune. Partea I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernism se spune că există, în fapt, atâtea postmodernisme câți autori au discutat despre el sau au scris în spiritul său, ci ele se vor concentra pe identificarea unor linii de demarcație dintre subiectul cercetat și altele conexe. Prin urmare, cartografierea sub semnul căreia stă această primă secțiune trece din domeniul temporalității periodizatoare către cel al ideilor identificatoare pentru postmodernism. Într-o accepțiune sintetică, postmodernismul poate fi privit fie ca o istorie a unui concept provocator, fie ca o experiență culturală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și procesualitate și pentru care încadrările stabile reprezintă oarecum un nonsens. Cu toate acestea, ca o imagine de final al acestui capitol, consider că o scurtă trecere în revistă a câtorva caracteristici ale fenomenului studiat sunt necesare pentru conturarea unei "cartografieri" discursive pozitive. În acest scop, voi utiliza eforturile sintetizatoare ale lui Ihab Hassan, care găsește 11 definiens-uri ale postmodernismului în general, pe care voi încerca să le explic și în afara contextului lucrărilor sale. De menționat faptul că nu este întâmplător
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
absența unei definiții satisfăcătoare pare a fi o altă trăsătură a postmodernului, acesta poate fi totuși descris sub forma unor practici retorice, critice, strategice, care alcătuiesc un set teoretic ce poate fi apreciat ca fiind specific postmodernismului (chiar dacă în sensul cartografierii și nu al cuprinderii sale totalizatoare). Retorica devine astfel relevantă în structurarea unor asemenea formațiuni discursive, de cele mai multe ori mixte, noțiuni "negative" de tipul celor care se regăsesc în textura discursivității postmoderne necesitând schițarea unei retorici a "deligitimării și destabilizării
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
limbii, diferențele de nivel ale limbajului, astfel încât "fuga scriiturii" poate fi asimilată unei transcrieri a vorbirii 283. 3.2.3.4. Scriitura între lizibil și scriptibil Preocupările semiologice au aruncat o lumină nouă asupra conceptului de scriitură prin tentativa de cartografiere a situației limbajului și a rolului lingvisticii; el este reabilitat complet atunci când, în Critică și adevăr, se susține că totul este scriitură, mai ales când sensul unei opere este plural, iar autorul nu face decât să reliefeze posibilele ipostaze ale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
realitate fiind inexistentă. În ceea ce privește seducția, ea este doar operațională, creând fascinația și transparența imaginilor media. Subiectul, la rândul său, este redus la statutul de terminal într-o rețea de comunicare (această viziune cibernetică i-a fost, de asemenea, aspru criticată). Cartografierea schimbărilor, viteza pe care o imprimă scrierilor sale, critica asociată aforismului fac din discursul pe care îl practică un exemplu de discurs postmodern, cu toate exagerările și performanțele sale cunoscute. După cum interpretează unii exegeți, însuși universul postmodern propus de către scriitorul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare, eram tentat de trasarea unei hărți a vizionarismului poetic, în cartea de față, scopul meu explicit este acela de a pune la dispoziția celor interesați un instrument (desigur, subiectiv și incomplet) de cartografiere a prozei terorii în literatura autohtonă, de la Miron Costin la Mircea Cărtărescu. Criticii inflexibili și malițioși se vor grăbi să îmi psihanalizeze discursul exegetic, subliniind, probabil, o obsesie a pionieratului (dacă aș vrea să-i găsesc un corespondent ilustru, aș
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să arăt mai sus, valoa rea de sinteză metafizică a numelor. În plus, observă și Gilloch, labi rintul conține, în logica sa, ideea de circularitate: există „no duri“ care sunt revizitate venind de pe trasee mereu noi. Străbaterea orașului presupune această cartografiere „inten sională“ a spațiului, parcurgerea unor trepte ale realului, cobo rârea în tărâmul Mumelor. Structura labirintică este legată de cisiv de conceptul orașului, ea face posibilă, în mod privilegiat, experiența urbană. Memoria - rememorarea locurilor - sau descifrarea scriiturii urbane care oferă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prea adesea evocat doar ca mecena și personaj excentric. Pornind de la un alt palier de sensibilitate, metodologie și cumul de informație decât predecesorii săi întru cercetarea simbolismului românesc, cartea lui Angelo Mitchievici este deocamdată cea mai vastă și mai documentată cartografiere a temei, scrisă cu pasiune pentru subiectul cercetat și talent scriitoricesc. Ioana VLASIU Cuvânt înainte Această carte are la bază o teză de doctorat realizată sub îndrumarea profesorului Sorin Alexandrescu și susținută la Universitatea din București. Cercetarea s-a desfăcut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un calapod estetic în avantajul clarității și să înlătur tot ceea ce cade în afara lui, și a lărgi aria de investigație și a mă plia pe relieful adesea accidentat al fenomenului simbolist, pierzând sub raportul clarității pentru a câștiga sub raportul cartografierii unui teritoriu necunoscut sau ignorat. Am preferat a doua variantă pentru că mi-a permis să ilustrez amploarea fenomenului estetic și să capitalizez nu doar evidente ilustrări ale lui, ci și o serie de inefabile care-l definesc într-un mod
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
istorice și geografiei strategice, respectiv “Atlas politique du XXe siècle” (1988) și “Atlas stratégique: Géopolitique des rapports de forces dans le monde” (1997). Rafic Boustani și Phillippe Fargues au elaborat atlase geopolitice specializate, cu reliefarea centrelor de criză din regiune, cartografierea și explicitarea evoluției acestor focare de insecuritate: “Atlas du monde arabe: géopolitique et societé” (1990) și“Atlas géopolitique du Moyent-Orient et du monde arabe: croissant des crises” (1994). Jean Sellier a editat o enciclopedie-atlas a repartiției spațiale a etniilor din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
reprezintă 30% din cuantumul comerțului exterior însumat al celor trei state menționate. Totodată, Asia arabă derulează 15,4% din comerțul exterior cu U.E. (3,8% din comerțul Uniunii), fapt ce-i potențează rolul de racord comercial între Europa și Asia. Cartografierea orientării spațiale a importurilor de echipamente militare, relevă că o parte din statele Golfului Persic (Kuwait, Bahrain, Oman, Irak) au optat pentru aprovizionarea cu armament din S.U.A., o altă parte sunt orientate mai nou (după 2003) pe orbita Franței (Arabia Saudită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
inadecvare reciprocă; se constituie astfel o "epistemologie" a învățării, care pleacă de la activitate pentru a dobândi cunoaștere (precizăm, dobândirea de regularități empirice, care sunt eficiente în situații concrete) trimițând în același timp la nevoia de explorare continuă, de investigare și cartografiere a teritoriului, calități esențiale pentru supraviețuirea și evoluția individului și a umanității. Raționalitatea uscată a demersului educațional (redus frecvent la instruire, adică la dobândirea unor competențe specifice unei profesii) își găsește justificarea în ceea ce John Dewey a numit "pedagogia efortului
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Astfel, Cornhill stabilește o serie de localizări cu probabilitate mare de apariție a leziunilor sudanofilice, regiuni cu stress de forfecare redus la pacienți tineri, regiuni localizate la nivelul peretelui lateral și posterior al aortei abdominale. Devine astfel o problemă importantă cartografierea arterei pentru studierea geometriei sale. Ö. Smedby și colab. au fost aceia care în 1996 au enunțat ideea “factorului de risc geometric” la nivelul bifurcației aorto-iliace59. Ei au studiat prin angiografie digitală un lot de 84 de pacienți încercând să
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de vizualizare a fluxului pentru studiul fluxului stabil într-un model de aortă abdominală. Ku a inclus în analiză întreaga lungime a aortei abdominale de la porțiunea supraceliacă la bifurcația aortei, inclusiv curbatura aortei și ramurile majore; Maier - 1989 - tehnică de cartografiere RMN a velocităților din aortă; Pedersen -- 1993 măsurarea cantitativă a fluxului prin anemometrie laser-dopplerLDA). O serie de simplificări au putut fi evitate: de exemplu, în cazul complexității geometrice au fost generate griduri nestructurale, pentru analiza fluxurilor instabile - metode superioare de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de specialitate remarcăm caracteristicile managementului bazat pe creație (industria americană) : construirea unei culturi a cunoștințelor, manifestarea leadership-ului, practicarea parteneriatelor, acționarea ca o organizație care învață, utilizarea muncii în echipă, dezvoltarea comunicațiilor bazate pe cunoștințe, partajarea cunoștințelor între salariați și stakeholderi, cartografierea cunoștințelor, folosirea de baze de date ce conțin cunoștințe, învățarea din practici negative și pozitive. Indianul R.Monga consideră că demersul pentru o firmă eficace, dinamică și competitivă începe cu satisfacția în muncă a salariaților, ceea ce necesită : procese constante și
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
astfel de selecție implică poziția ideologică a cercetătorului și de asemenea subliniază poziția ideologică reprezentată în povestire, și prin urmare poate fi un puternic instrumentar pentru evaluări. De îndată ce a fost făcută, selectarea axelor semantice relevante poate funcționa ca mijloc de cartografiere a asemănărilor și opozițiilor între personaje. Cu ajutorul acestor informații putem determina calitățile cu care este înzestrat un personaj (dar de cine? de povestire sau de cititor? rămîne o întrebare urgentă, imediat continuată cu "de ce?"). Unele calități aparțin unui rol social
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
asemenea, dintr-un trecut în care ei nu s-au supus. Reîntoarcerea prin retroversie la timpul în care locul era un tip diferit de spațiu este un mod de a contracara efectele actelor colonizatoare ale focalizării, care poate fi numită cartografiere. A stăpîni, a privi de sus, a divide și a controla constituie o abordare a spațiului care ignoră atît timpul, cît și densitatea trăirii-în-el. În opoziție cu asemenea moduri de a vedea spațiul, furnizîndu-i o istorie unui peisaj înseamnă o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
folosite în campania electorală prezidențială din România, în 2009, vizând interactivitatea online a candidaților la președinție, orientarea comunicării online spre dialog multidirecțional și arsenalul digital din strategia fiecărui politician înscris în cursă. Astfel, s-au folosit succesiv trei instrumente analitice, cartografierea site-ului, analiza de continut și a discursului și interpretarea comparativa a rezultatelor fiecărei analize, evaluând orice prezenta online a primilor opt candidați Traian Băsescu, Mircea Geoana, Crin Antonescu, Corneliu Vadim Tudor, Sorin Oprescu, George Becali, Remus Cernea și Kelemen
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]