1,043 matches
-
au făcut apel la alți oameni de cultură influenți din capitală. Blocurile oribile din beton ce marchează distrugerile din această perioadă pot fi văzute încă și azi din tren sau din curtea Muzeului Regiunii Porților de Fier, atât pe promontoriul castrului cât și la perimetrul piciorului Podului lui Apolodor. În 1979 este inaugurată Fântâna Cinetică. În 1980 s-a construit cinematograful "Flacăra" și Casa Tineretului, iar în 1983 hotelul "Traian". Între anii 1978 și 1983 este construită Fabrica de Anvelope gigant
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
a Severinului a fost sufragană (aflată sub jurisdicția) Arhiepiscopiei de Kalocsa, ea însăși sub obediență papală directă. (În Ungaria medievală de începuturi erau două arhidieceze istorice: Kalocsa și Esztergom - (în rivalitate). În Cetatea Severinului cele două biserici (cea din ruinele castrului Drobetei și cea din cetatea medievală), și în plus, cea de a treia (în modesta capelă cimitirului din acele timpuri) au slujit în activitate misionară a călugărilor dominicani, franciscani și ioaniți. Până la fondarea politică a Valahiei a fost așadar Arhiepiscopia
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
minorum" - OFM). În evul mediu severinean, în regiunea Cetății, erau două biserici și o capelă (toate trei latine la origine). Cimitirul, împreună cu capela medievală a Severinului, sunt situate în ceea ce astăzi a mai rămas din grădina Liceului "Traian" (situată între Castrul roman Drobeta și Cetatea Severinului). Ruinele bisericii latine, devenită catedrală, se află în incinta Cetății Severinului iar urmele primei biserici latine sunt în grădina Muzeului "Porțile de Fier", fiind prezentate drept "Ruinele Mitropoliei (ortodoxe a) Severinului", ruine care, de fapt
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
vechiul însemn al legiunilor romane. Turnul evocă cetatea medievală a Severinului, iar crucea plasată deasupra semilunii amintește de luptele purtate împotrivă Imperiului Otoman. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reședință de județ. Vestigiile castrului roman Drobeta, Podul lui Traian și Turnul lui Sever, se pot vedea și astăzi. La jumătatea sec. III carpii, distrug castrul dar și orașul antic. Refăcut, la sfârșitul sec. al IV-lea, castrul Drobetei suferă distrugeri provocate de goți iar
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Imperiului Otoman. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reședință de județ. Vestigiile castrului roman Drobeta, Podul lui Traian și Turnul lui Sever, se pot vedea și astăzi. La jumătatea sec. III carpii, distrug castrul dar și orașul antic. Refăcut, la sfârșitul sec. al IV-lea, castrul Drobetei suferă distrugeri provocate de goți iar la mijlocul sec. al V-lea, sunt consemnate alte distrugeri importante provocate de huni. Castrul roman își încetează definitiv rolul de garnizoană
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
are rangul de municipiu-reședință de județ. Vestigiile castrului roman Drobeta, Podul lui Traian și Turnul lui Sever, se pot vedea și astăzi. La jumătatea sec. III carpii, distrug castrul dar și orașul antic. Refăcut, la sfârșitul sec. al IV-lea, castrul Drobetei suferă distrugeri provocate de goți iar la mijlocul sec. al V-lea, sunt consemnate alte distrugeri importante provocate de huni. Castrul roman își încetează definitiv rolul de garnizoană în anul 602 d.C., când triburile avare distrug multe așezări romane de pe
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
astăzi. La jumătatea sec. III carpii, distrug castrul dar și orașul antic. Refăcut, la sfârșitul sec. al IV-lea, castrul Drobetei suferă distrugeri provocate de goți iar la mijlocul sec. al V-lea, sunt consemnate alte distrugeri importante provocate de huni. Castrul roman își încetează definitiv rolul de garnizoană în anul 602 d.C., când triburile avare distrug multe așezări romane de pe malul nordic al Dunării. A fost construit în numai trei ani (103-105) după planurile celebrului arhitect, Apolodor din Damasc, fiind considerat
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
ieșirea din defileul Cazanelor (Porțile de Fier) iar fundul albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci purtate din trecătoarea dintre Carpați și Balcani, un fundament extrem de stabil pentru susținerea construcției. Podul măsura 1135 de metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană după primul război dacic (101-102 d.C). Conform scrierii lui Dio Cassius ("LXVIII", 13,1) podul avea aproximativ 18 metri în
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci purtate din trecătoarea dintre Carpați și Balcani, un fundament extrem de stabil pentru susținerea construcției. Podul măsura 1135 de metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană după primul război dacic (101-102 d.C). Conform scrierii lui Dio Cassius ("LXVIII", 13,1) podul avea aproximativ 18 metri în înălțime și 12 în lățime, căt să permită trecerea
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Cassius consideră că Împăratul Hadrianus (117-138) este responsabil de distrugerea parțială a podului pentru a proteja sudul Dunării de invazia triburilor roxolane și lazighe. Distrugerea totală a podului este însă legată de părăsirea definitivă a Daciei (271 d.C), chiar dacă castrul propriu-zis nu este abandonat de legiunile romane pentru încă 300 de ani. În timpul Renașterii, când interesul pentru operele de geniu ale Antichității erau o pasiune în Occident, regele Francisc I al Franței, a cerut permisiunea Sultanului Soliman Magnificul (care va
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
construirea unui alt pod alături de rămășițele podului lui Traian. Sunt cele mai complicate instalații termale din Dacia Inferioară. Astăzi, se păstrează mai puțin de jumătate din ruinele termelor. Se pare că au fost utilizate atât de soldații ce staționau în Castrul Drobeta, cât și de populația civilă. Au fost construite de soldați ai Leg. V Macedonica o dată cu castrul, iar la începutul secolului al III-lea au fost refăcute și „modernizate” de un detașament al Cohortei I "Sagittariorum", condus de Aurelius Mercurius
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Inferioară. Astăzi, se păstrează mai puțin de jumătate din ruinele termelor. Se pare că au fost utilizate atât de soldații ce staționau în Castrul Drobeta, cât și de populația civilă. Au fost construite de soldați ai Leg. V Macedonica o dată cu castrul, iar la începutul secolului al III-lea au fost refăcute și „modernizate” de un detașament al Cohortei I "Sagittariorum", condus de Aurelius Mercurius, "magister in Figlinis" (maistru cărămidar). Pe lângă dotările obișnuite ale unor terme, cum ar fi camera de foc
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
foc ("PRAEFURNIUM"), camera de aburi ("LACONICUM"), sala de baie ("CALDARIUM"), camera de apă rece ("FRIGIDARIUM") și altele, în partea de nord se găseau săli de lectură și un spațiu pentru exerciții și întreceri sportive, "PALESTRA". La 5 Noiembrie 2010, alături de castru, au fost descoperite ruinele amfiteatrului roman. Amfiteatrul este sculptat pe Columna lui Traian. Arheologii îl căutau de mai bine de 100 de ani. Specialiștii înclinau chiar să considere amfiteatrul Drobetei o fantezie a celebrului arhitect Apolodor din Damasc. Amfiteatrul, de
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
satului, dallas, bujac, satu nou, drumul timisorii, drumul sarafolii, drumul cenadului, gara mare, centru. Cercetările arheologice au scos la iveală dovezi care atestă că vatra satului a fost locuită încă din epoca bronzului. Mai târziu, romanii au ridicat aici un castru. Din vremea voievodatului lui Glad, a fost descoperit aici (în 1799) un tezaur medieval timpuriu, compus din 23 de obiecte din aur, expus în prezent la Viena. Așezarea s-a dezvoltat în strânsă legătură cu "Morisena" feundală (Cenad), aflată în
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
orașelor se puteau întâlni gospodării izolate fiecare având o zonă de protecție, turn de apărare sau două zone: zona locuințelor stăpânilor și cea sclavilor. Locuințele stăpânilor conținau camere de locuit și baie. Separat întâlnim adăposturile sclavilor, animalelor, ateliere și magazii. Castrul este un spțiu cu caracter special împărțit în trei zone importante, zona cazărmii soldaților, zona locuințelor ofițerilor și zona magazinelor și depozitelor de alimente. Bazilica, o construcție formată dintr-o sală rectangulară ce era împărțită în trei nave inegale despărțite
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
cu extremități ornamentate în formă de cap de șarpe și coliere de sârmă răsucită, iar la marginea drumului Viișoara-Boian vase de lut ornamentate. Nu s-au descoperit urme din perioada stapânirii romane (106-274 d.C.), desi nu departe era situat importantul castru roman Potaissa (azi Turda). Peste actualul teritoriu al Câmpiei-Turzii trecea un drum roman, care pleca de la Potaissa spre Mureșul superior și se întâlnea cu drumul roman ce mergea de la „Salinae” (azi Ocna Mureș) spre satul Gligorești. Nu s-au găsit
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
Castrul roman este amplasat la o altitudine de 1500 m pe "Platoul Jigorul Mare", de lângă satul Bănița, județul Hunedoara. Fiind un castru de marș, el a fost construit de romani în perioada războaielor daco-romane în vederea cuceririi capitalei dacice Sarmisegetuza Regia. Fortificația
Castrul roman de la Jigorul Mare () [Corola-website/Science/316997_a_318326]
-
Castrul roman este amplasat la o altitudine de 1500 m pe "Platoul Jigorul Mare", de lângă satul Bănița, județul Hunedoara. Fiind un castru de marș, el a fost construit de romani în perioada războaielor daco-romane în vederea cuceririi capitalei dacice Sarmisegetuza Regia. Fortificația are formă rectangulară cu dimensiuni de 310 m, pe laturile de nord și sud, și 240 m, pe laturile de vest
Castrul roman de la Jigorul Mare () [Corola-website/Science/316997_a_318326]
-
fost Ovidiu Dragan (PD-L),perioada 2012-2016, primarul municipiului a fost Marius Calin Sabo(PNL). In urma alegerilor din 5 iunie 2016, noul primar al municipiului Gherla este Neselean Ioan(PSD). Pe vatra actuală a localității au fost descoperite urmele castrului roman în care a staționat "Ala II Gallorum et Pannoniorum", parte din cele opt unități militare romane localizate în Dacia Porolissensis. Ulterior, așezarea apare menționată ca "Novum Castrum" (sec. IX - XI) în "Chronicom pictum". Pe teritoriul orașului Gherla s-au
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
fortificată, cu inventar. Așezare închisă de un val semicircular de pământ, lung de cca 50 m și înalt de cca 0,60 m.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu. La sud de oraș, între "Canalul Morii" și șoseaua Dej-Cluj, la baza castrului roman. Descoperiri: La sud de oraș, către Hășdate, la "Valea Slatinei" sau "Fântâna Sărată". Descoperiri: Descoperiri celtice și dacice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla. De asemenea, un tezaur compus din obiecte dacice de argint.; datare repertoriu: La Tene
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
foarte cunoscuta stemă a Vaticanului). Biserica actuală este o construcție bine închegată, cu fundațiile de la navă, cor si sacristie ridicate într-o singură etapă. Materialele folosite au fost piatra de carieră de dimensiuni medii, lespezi mari de piatră aduse din castrul roman Potaissa, rebuturi de piatră medievală prelucrată, precum și pietre refolosite de la construcția mai veche. Toate acestea au fost așezate în asize aproximativ regulate, egalizate cu pietre mici și fragmente de cărămizi romane. Mortarul este de bună calitate, dur, din nisip
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
-lea în spatele casei cu etaj de lângă biserică, pe partea sudică (spre piață). Poarta fortificației a fost demolată cu ocazia clădirii acestei case cu etaj, care a folosit materialul din acea poartă. Zidurile au fost construite exclusiv cu pietre aduse din castrul roman (ca, de altfel, multe din clădirile turdene, de pildă Tribunalul, fosta Primărie). Un puternic incendiu a afectat lăcașul la începutul secolului al XIX-lea, când acoperișul incendiat a provocat prăbușirea bolților corului și navei, deteriorând grav interiorul bisericii. A
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
unul dintre cele mai fascinante dintre toate castele din Europa”. Wawel este un loc de o mare importanță pentru polonezi: a devenit primul centru de putere politică la sfârșitul primului mileniu d.Hr. și în secolul al IX-lea, principalul castru fortificat a tribului Vistulani (). Primul conducător istoric Mieszko I al Poloniei (cca.965-992) din dinastia Piast și succesorii săi: Boleslau I Cel Viteaz (; 992-1025) și Mieszko al II-lea Lambert (1025-1034) au ales ca Wawel să fie una dintre reședințele
Wawel () [Corola-website/Science/329387_a_330716]
-
legate prin bârne de lemn. Pentru clădirile obișnuite se utiliza chirpici ars. Fortărețele din Munții Orăștiei constituie o dovadă a spiritului inventiv al dacilor și astăzi fac parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO. Perioada colonizării romane este ilustrată de numeroasele castre de pe teritoriul țării și alte construcții și monumente ca: Podul lui Traian, Tropaeum Traiani, Edificiul cu mozaic din Constanța și multe așezări fortificate. Pe teritoriul românesc, la construcții se folosesc, pe lângă piatra, lemnul, pământul, și sticla pentru realizarea de ferestre
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
târziu, până aici s-a extins "voievodatul lui Litovoi" Urmele de locuire dacică sunt numeroase și apar sub formă de așezări militare sau civile, locuințe izolate și stâne. "Epoca de conviețuire daco-romană" apare sub forma de „ vilae rusticae ” , precum și prin castrele de la Târsa, Aușel-Vârful lui Pătru, Vf. Godeanu. Vestigile medievale, sunt reprezentate prin ruinele unor cetăți și turnuri de pază(Sibișel, Crivadia sau lacașe de cult. "Activitatea agricolă", deosebit de intensă la marginea spațiului montan, a pătruns și în interiorul acestuia, până la înălțimi
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]