1,078 matches
-
Titești, construită În 1767, cu pictură interioară și exterioară; - m. m.: cimitirul eroilor din primul răboi mondial și crucea locotenentului poet Dimitrie Stoil; - etnografie și folclor: vatră folclorică. RACOVIȚĂ. - săpături arheologice: două case romane (Pretorium I și II) și un castru roman În satul Copăceni; - m. arh.: biserica cu pictură interioară (1819-1820); - m. i. și arh.: schitul Cornetu (1666), avînd ctitor pe marele vornic Mareș Bojescu; - m. arh.: biserica de lemn din satul Copăceni; - m. m.: monument al eroilor neamului; - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prin părăsire, abandonare sau retragere strategică, a însemnat o lungă perioadă de stagnare, prin întoarcerea la forme anterioare de existență și organizare, despre care trebuie să admitem că au supraviețuit stăpânirii romane . Provincia imperială Dacia, împânzită de trupe romane, de castre și drumuri, de centre oră șenești - municipii și colonii - de vicus și pagus, a trebuit să fi păstrat și formele de organizare gentilico-tribale ale autohtonilor daci, care n-au fost toți omorâți sau transformați în sclavi, rămânând, între ei, și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care atacau în primul rând orașele, unde credeau că sunt concentrate bogățiile dintr-o regiune. Procesul de distrugere a vieții orășenești trebuie pus pe seama hunilor și nu al vizigoților, care preluaseră controlul asupra teritoriului nord- dunărean . Cu orașele distruse, cu castrele părăsite, lipsiți de șefi militari și administrativi, de o clasă conducătoare, daco-romanii au fost nevoiți să revină la formele ancestrale de viețuire, cunoscând pentru o lungă perioadă de timp civilizația de tip fossatum, care trecut prin fsat a dat și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
367-379) . Constantin cel Mare nu face decât să continue o politică de recuperare începută în timpul tetrarhiei, care obținuse victorii importante împotriva carpilor, goților și sarmaților, la sfârșitul secolului al III-lea, când se vorbește de „restabilirea provinciei Dacia” . Refacerea unor castre ca cel de la Gornea, Orșova, Ad Mediam (Mehadia) în care au stat garnizoane din cunoscutele Legiuni a XIII Gemina și a V-a Macedonica, lucrări continuate de Constantin cel Mare, care reface din temelii municipiul Tropeum Traiani și construiește podul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Traian n-a transformat toată Dacia Decebaliană în provincie romană, provincia Dacia, ca un pinten în lumea barbară, dădea posibilitatea să fie controlat tot spațiul Daciei. Constantin cel Mare și Justinian dețineau unele teritorii și capete de pod peste Dunăre, castrele și cetățile contribuiau suficient pentru controlul spațiului nord-dunărean și a conglomeratelor etnice care se erijau în stăpâni temporari ai spațiului viitor românesc. Nici otomanii, asemenea romano-bizantinilor, nu aveau nevoie de o stăpânire efectivă, de înglobarea întregului spațiu românesc în Imperiul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Herman, care pentru vitejia lor vor fi răsplătiți de către regele Bela al IV-lea, în 27 ianuarie 1243, cu posesiunile Fatateleke (Fata de lângă Dumitra Mare) și Nusfalău din districtul Bistrița, Bachunateleke (Baciuna) și Chegeteleke (de lângă Dăbâca), așezări umane și nu castre de apărare ale orașului Bistrița, cum le-au prezentat unii dintre istoricii noștri. De la Bistrița, trupele mongole, ieșind pe podișul Transilvaniei, s-au împrăștiat și au pustiit o mulțime de localități în înaintarea lor spre Cluj și Oradea Mare. Din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Suceava, Siret. În vederea unei mai bune organizări a apărării, ca nu cumva printr-o nouă irupție a mongolilor aduși de Bogdan să fie expusă la devastări însăși Ungaria, Andrei, voievodul Transilvaniei, a primit sarcina să restaureze toate cetățile regale și castrul Dealul Mare (Waarheghiy) din Țara secuilor, distruse de tătari foarte recent (neperissima). Iar, pentru a nu jena câtuși de puțin pe Bogdan, neînduplecatul său dușman refugiat în Valahia Minoră, regele întărea lui Ioan și Ștefan partea tatălui lor Iuga din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
șosea care mergea spre nord de la Turnu Măgurele de-a lungul limes-ului cisalutan, trecea munții pe la Bran, de fapt pe la Giuvala, și răspundea, în dreptul Feldioarei în șoseaua ce mergea la pasul Oituzului. Drumul Carului se află între două cunoscute castre romane, de la Râșnov și cel de pe dealul Orății de lângă Rucăr, care se pare ar fi fost un "castru foarte întărit"(castrum munitissimum) sau, dacă vreți între vechile cetăți dacice Cumidava și Argedava sau Jidava, devenite, în timpul ocupației romane, cetăți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de fapt pe la Giuvala, și răspundea, în dreptul Feldioarei în șoseaua ce mergea la pasul Oituzului. Drumul Carului se află între două cunoscute castre romane, de la Râșnov și cel de pe dealul Orății de lângă Rucăr, care se pare ar fi fost un "castru foarte întărit"(castrum munitissimum) sau, dacă vreți între vechile cetăți dacice Cumidava și Argedava sau Jidava, devenite, în timpul ocupației romane, cetăți de referință, atestate documentar. Printre piesele culese de cercetători se aflau monede de aramă, măști de lut ars, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
cu chipul lui Dionisos. Este dificil, deocamdată, de știut dacă posibila cetate dacică a devenit cetate romană sau prezența obiectelor de proveniență romană a fost doar rezultatul unor schimburi firești între dacii autohtoni și romanii care circulau între cele două castre menționate. Având în vedere condițiile vitrege de trai în zonă, personal cred că romanii erau pasageri și, dacă întârziau pe la Drumul Carului, o făceau cu plăcere doar în lunile de primăvară, vară și toamna, când razele soarelui și pitorescul regiunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
scrie din nou, dacă o catastrofă lear distruge: scenele în care apare Moromete. În rest, totul se poate relua. „ Marin Preda 806. „Deschid această carte și-n literele ei ca într-o apă-adâncă mă oglindesc și cat lungi temelii de castru și temelia casei mi se deschide-n față zidită peste-un sat. Deschid această carte. În pagini mă afund ca într-o sacră mare și-n litera ei cresc străbunii mei răpuși pe un afet de prund și văd cum
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
într-o zi și osemintele!): o farsă mediatică. Conferențiarul și-a axat expunerea pe Gaianus Inscription, trei rânduri în greacă pe un mozaic din secolul al III-lea descoperit la Kefar Otnay lângă Megiddo, în sala de rugăciune a unui castru roman. Misionari eficienți acești legionari cu mobilitatea și, mai ales, cu acoperirea lor oficială. Să zicem. Numai că un graffiti în mijlocul deșertului nu potolește setea noastră de urme. Un lung-metraj de aventuri proiectat simultan în cele două săli modest echipate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de la noi și cât de divers se poate exprima ea? De aia o iubesc pe Ștefania Mincu, fiindcă m-a intuit destul de bine: sunt un sceptic de extracție latină, cum bine îi șade unui poet din sudul Olteniei, din zona castrului roman de la Romula (asta ca să mai spun o dată ceva și despre influențele neștiute ale locului unde te naști). Care e raportul tău cu cititorul/ cititorii? Îl/ îi cauți? Te ascunzi și aștepți să te găsească? Îl ignori? Îl cultivi? Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Fagilor (Rezervație Naturală Biologică); Popina Blasova (Rezervație Naturală în Balta Brăilei); Dunărea Veche (Brațul Măcin); Izvorul de leac din Munții Măcinului; Broasca țestoasă dobrogeană (monument al naturiiă și „Balaurul dobrogean” (cel mai mare șarpe veninos din țară, 2,6 m.); Castrul roman Arrubium - Măcin (sec. I. e.n.) localizat la 467 m; Cetățile romane de la Troesmis, lângă Turcoaia (sec. al III-lea - al IV-lea e.n.); Cetatea romano-bizantină Dinogetia la Garvăn (sec. al IV-lea.); Hanul Vechi și Geamia din Măcin (sec. al
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
repede pe fața lui Tiberius un montaj anemic de frînturi de bătălie neconcludente. Ce comandant e acela care intră așa de tare în panică la perspectiva unei bătălii ? Tiberius nu l-ar fi lăsat să comande nici hrănirea pisicilor din castru. și nici nu îndrăznesc să mă gîndesc ce i-ar fi făcut marele Gerula. Lucian Bratu este un regizor infinit mai fluent și mai cultivat vizual decît Drăgan, dar singurul aspect al lui Tudor (episodul unu din epopeea națională și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Ion Al.-George este arheologic. Poetul evocă trecutul daco-roman, restabilind până și litera latină (procedeul, parnasian, era și al lui Vasile Pîrvan). De fapt poetul minulescianizează, înlocuind Ecbatana cu Roma și hieratismul asiro-babilonean cu antichități romane (S. P. Q. R., castre, aqvile, lyre, kratere). GEORGE MURNU Adevăratul clasicist este macedoneanul George Murnu. Apariția Iliadei în românește (1907) constituie un moment fundamental în evoluția limbii române. Iliada și Odiseea în interpretarea Murnu sunt niște capodopere superioare Eneidei în versiunea Annibal Caro, Iliadei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
teritorială făcută de-a lungul ocupației. Se spune că în această perioadă atît de scurtă, geții ca niște sărîntoci și-au lepădat limba ca pe o boarfă uzată și plini de dragoste pentru prădătorii și măcelarii lumii, au mers în castrele lor să ia lecții de latină iar cei mai grei de căpățînă erau trași de coamă. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geții cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuțișul sabiei iar relațiile lor au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a consemnat că dragostea pe care o purtau geții cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuțișul sabiei iar relațiile lor au fost între stăpîn și slugă. Răscoalele nenumărate ale geților ocupați și vizitele neanunțate ale geților liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că acești cotropitori chiar dacă aveau sub control o parte a Geției nu au învins și dorința de neatîrnare a străbunilor noștri, așa cum ne dăscălesc cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizației Romei. Romanii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
un atac de anvergură condus de Cornelius Lentulus împotriva geților. S-a jefuit tot sudul Munteniei dar și Banatul a avut de suferit atenția acestor prădători. Cotizo nu a rămas dator și iarna i-a încălzit pe romani dînd foc castrelor și cetăților din sud. Presiunea romană se întărește asu-pra geților tot mai mult. Marea răscoală a geților din Panonia este înăbușită în anul 9.e.n., o parte a populației este deportată iar zona a devenit o provincie romană cu consecințe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
albastru, se află două spice de grâu încrucișate în partea inferioară, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Brâul crenelat reprezintă două monumente arheologice aflate pe teritoriul comunei, respectiv castrul și așezarea civilă romană. Stejarul simbolizează bogăția silvică a zonei. Crucile simbolizează Biserica de lemn "Nașterea Maicii Domnului", datând din secolul al XIX-lea. Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Stejarul înalt dezrădăcinat și fântâna arteziană semnifică resursele naturale și turistice ale zonei, recunoscută pentru izvoarele minerale terapeutice, precum și pentru bogăția silvică. Fântâna arteziană și capitelul antic de la baza sa simbolizează castrul român descoperit în zonă. Avionul este legat de activitatea lui Aurel Vlaicu, originar de pe meleagurile Geoagiului. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. ------
HOTĂRÂRE nr. 152 din 14 februarie 2007 privind aprobarea stemei oraşului Geoagiu, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185294_a_186623]
-
cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră. Semnificația elementelor însumate Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări române: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele române de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Caseiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința
HOTĂRÂRE nr. 221 din 16 februarie 2006 privind aprobarea stemei judeţului Cluj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175099_a_176428]
-
dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află Porta Pretoria, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
și stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Muntele și ramurile de stejar reprezintă zona montană și bogăția silvică a acestei zone, iar roata crenelată semnifică activitatea industrială. Zidul amintește de castrele române Vârtop, Bumbești, Porceni, iar crucea treflată simbolizează mănăstirile Lainici, Vișina, Schitul Locurele. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. -------
HOTĂRÂRE nr. 1.478 din 25 noiembrie 2009 privind aprobarea stemei oraşului Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217995_a_219324]