914 matches
-
și îmbinate la capete în cheotori. Toată lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu o singură turlă, cu decorațiune de brâu în torsadă (funie) și sculptată la stâlpul pridvorului, ancadramentul ușii pronaosului, la strană, catapeteasmă și masa altarului. Acoperișul este din șindrilă. Documentele spun că din anul 1775 aici a funcționat o școală cu doi preoți și un dascăl. A fost biserică de cult până în jurul anului 1900, când a început să fie abandonată de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Sloboziei și Călărașilor. Cu acest prilej, hramului "Sf. Ierarh Nicolae" i s-a adăugat și hramul "Buna Vestire". Ctitorie a Smarandei Doicescu, sfințită la 15 august 1863. Este construită din yidărie de cărămidă și învelitoare de tablă, cu pardoseală și catapeteasmă din lemn. Originalitatea arhitecturală a acestei biserici constă în combinația celor patru cruci pe care se sprijină turla și arcurile legate prin grinzi puternice de stejar. Pictura originală a fost realizată de Costache Dumitrescu-Buzău, pictor de biserici renumit în vremea
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
acestea pe patru arce. Absidele laterale sunt acoperite cu câte o semicalotă sferică. Altarul semicircular la interior și poligonal la exterior, boltit, cu ușă la sud și două ferestre, una axială și una spre nord. Este despărțit de naos prin catapeteasmă din lemn, având patru registre de icoane. Pictura Executată în tehnica ulei, compartimentarea și juxtapunerea registrelor de sfinți în picioare, medalioane, scene, este realizată cu economie de mijloace reprezentative dar căutându-se o reprezentare corectă, în stil realist și cu
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
de icoane. Pictura Executată în tehnica ulei, compartimentarea și juxtapunerea registrelor de sfinți în picioare, medalioane, scene, este realizată cu economie de mijloace reprezentative dar căutându-se o reprezentare corectă, în stil realist și cu stil propriu tehnicii adoptate. Icoanele catapetesmei sunt pictate în tehnica ulei, de factură realistă, cu încercări de modelări în clar obscur și cu o redare oarecum perspectivică a spațiului scenelor. Icoanele împărătești și ușile diaconești, de mai mari proporții vădesc o și mai mare apropiere de
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
este prevăzut în laterale cu două ferestre având deschiderea de 1,30x0,35m cu ancadramente de piatră. Trecerea dintre pronaos și naos este marcată de doi stâlpi cu cu arcade simple. Naosul are o lunguime de circa 2,5m până la catapeteasmă, altarul măsurând tot 2,5m. Pereții exteriori sunt simpli, zugrăviți în alb, singurul ornament care poate fi observat sunt două brâuri șablonate ce cuprind biserica, cu excepția pridvorului; primul este situat la 1m sub cornișă, iar al doilea la 1,5m
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
bisericii, și are acces în clopotniță. Construcție de tip nou, este luminoasă, având 13 ferestre. Pridvorul este deschis, sprijinit pe patru coloane de formă cilindrică cu arcade de susținere. Deasupra ușii de intrare, pe zid, este pictată icoana Sfântului Dimitrie. Catapeteasma este construită cu stâlpi susținători, din lemn, cu ornamentații florale aplicate pe ea. Icoanele sunt mobile, pictate în stil neobizantin, predominând culoarea albastru și bronz, și au câteva răni cauzate de evenimentele războiului.Candelabrul din naos este bogat ornamentat. A
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
un obuz a retezat turla bisericii în timpul războiului, și din nou în 1958. Se mai păstrează și astăzi o Biblie, precum și mai multe cărți de cult cu urme de schije provenite de la acel obuz. Între anii 1984-2003, a fost restaurată catapeteasma, a fost consolidată clopotnița și au fost executate lucrări de întreținere ale bisericii, atât la exterior, cât și în interior. Incinta cimitirului a fost dublată ca suprafață. De asemenea, a fost construită în curtea bisericii o casă socială, formată din
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
vopsit în culoare albastră. Altarul este spațios 4,75m x 5,75m cu plafonul drept. În partea de vest a pronaosului se află cafasul, susținut de o grinda transversala, așezată pe două coloane de lemn. Biserică nu are pictură murala. Catapeteasma bisericii are cadrul din lemn de tei, brad și stejar. O sculptura de palmete din lemn împodobește fațadă catapatesmei bisericii. Icoanele împărătești sunt pictate în ulei pe spațiul chipului săpat în lemnul icoanei. Este o pictură slavo-bizantina, făcută de un
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
din lemn împodobește fațadă catapatesmei bisericii. Icoanele împărătești sunt pictate în ulei pe spațiul chipului săpat în lemnul icoanei. Este o pictură slavo-bizantina, făcută de un pictor necunoscut, de o valoare artistică deosebită. După tradiția locală se zice că icoanele catapetesmei au fost aduse din Rusia la vechea biserică, de unde au trecut la biserică actuala. În cursul anilor s-au făcut cuvenitele reparații de întreținere interioare și exterioare, cu cheltuiala enoriașilor, dintre care cea mai importantă este cea din anii 1896-1906
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
se înghesuiască în bisericuța aflată în partea satului numită Ruși, unde astăzi se mai pot vedea urmele străbunilor prin intermediul unei troițe și a câtorva morminte. Demn de remarcat este că din vechea biserică s-au donat unele obiecte(de exemplu, catapeteasma) bisericii din satul Miletin, așezare care i-a adăpostit pe sticlăreni în refugiul din timpul celui de-al doilea război mondial, celelalte icoane și obiecte bisericești fiind păstrate în noua biserică. http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Dor de Sticl%C4%83ria
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
a parohie Zbereni- Cotnari până în anul 1967, când a devenit biserică parohială. Biserica este în formă de cruce, cu absidele laterale bine reliefate, cu o singură turlă pe naos, fiind construită din piatră, acoperită cu tablă, obiectele de mobilier interior(catapeteasma, stranele, iconostasele, ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credință preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
află o inscripție cu caractere chirilice care oferă informații despre ctitori și anul ridicării bisericii. Această inscripție a fost copiată pe o placă de marmură amplasată ulterior pe peretele din partea dreaptă a intrării în biserică: Pereții interiori ai bisericii și catapeteasma au fost pictați în 1818 de “zugravul” Balomir, care a încasat suma de 5000 lei. El a realizat și un portret al vistiernicului pictat pe o scândură din lemn de tei. În anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Principatelor
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
Pe pereți sunt firide dreptunghiulare mari cât peretele, iar la cornișa ornamente în formă de pătrat sau romb. Din vechea pictură murala s-au păstrat câteva icoane - că Sfinții Evangheliști de pe bolta naosului - ce au fost restaurate în anul 1986. Catapeteasma actuala a fost lucrata în jurul anului 1950 în Atelierele Institutului Biblic din București, unde s-a executat și pictură icoanelor din ea. În biserică se află următoarele obiecte artistico-istorice: două rânduri de vesminte preoțești lucrate cu fir de aur și
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
ea. În biserică se află următoarele obiecte artistico-istorice: două rânduri de vesminte preoțești lucrate cu fir de aur și argint, uzate, un potir din argint, icoana Maicii Domnului îmbrăcată în argint, cinci candele de argint și câteva icoane din vechea catapeteasma. În biserică, în partea stângă a pronaosului, se află portretele domnitorului Alexandru Ioan Cuza și a soției sale, Elenă Cuza. În partea dreaptă a pronaosului se află cripta familiei Sturza.
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
interior găsim pictate portretele ctitorilor- boierii Burnaz cu soțiile lor în costum popular, iar între cele despărțituri ( pronaos, naos și altar) pe Sfinții Apostoli, Sfanțul Cristofor-înfățișat cu cap de oaie, Izvorul Tămăduirii, sau pe Sfinții Mucenici Mină și Teodor Tiron.Catapeteasma din zid este pictată deasupra ușilor împărătești, având în laterale icoane portabile. De reținut că toate ferestrele au fost construite că la cetățile de apărare: înguste în exterior și largi în interior. Deasupra ferestrei din pronaos sunt pictate cuvioasele Paraschiva
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
biserica la forma actuala. Au făcut turnul bisericii și clopote noi, au construit pridvorul și intrarea prin partea de sud, iar în partea de vest au mărit naosul, biserica căpătând forma actuala. Tot între anii 1896-1904 a fost construită și catapeteasma actuală de către preotul Sofronie de la Mănăstirea Agapia Veche, care era pictor. Printre primii preoți care au slujit la această biserică a fost părintele Onișoru, din jurul anului 1890 până în anul 1910 când a murit și a fost înmormântat în satul sau
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
așezări care adăposteau arendașii și robii de pe moșia ce aparținea Mănăstirii Agapia. În satul Topolița își are începuturile și Mănăstirea Văratec, strămutata pe la 1785 de maica Olimpiada în poiana Văratec, astăzi fiind ridicată o biserică de lemn care păstrează vechea catapeteasma a mănăstirii. Prima amplasare a satului Curechiștea se pare că a fost pe locul numit Siliștea, si a aparținut o anumită perioadă de comună Petricani. Un alt document din anul 1619 menționează faptul că Radu Mihnea, domnul Moldovei, dăruiește lui
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
în dărâmare, se scot dalele de piatra de la pardoseala prăbușită din interior din pricina mormintelor și se pardosește cu cărămidă și i se adaugă în fata un pridvor de 6,60 m pe 6,60 m. În anul 1923 se înlocuiește catapeteasma veche măcinata de cari și igrasie și se pictează de către pictorul Zarna din Focșani. În anul 1990, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Eftimie, Episcopul Romanului, au început lucrările de restaurare sub îndrumarea prof. arh. Alexandru Cișmigiu și asist. universitar Mircea Crișan
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
în dărâmare, se scot dalele de piatra de la pardoseala prăbușită din interior din pricina mormintelor și se pardosește cu cărămidă și i se adaugă în față un pridvor de 6,60 m pe 6,60 m. În anul 1923 se înlocuiește catapeteasma veche măcinată de cari și igrasie și se pictează de către pictorul Zarna din Focșani. În anul 1990, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Eftimie-Episcopul Romanului, au început lucrările de restaurare sub îndrumarea prof. arh. Alexandru Cișmigiu și asist. universitar Mircea Crișan, sub
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
în exterior. Accesul se face printr-un drum forestier, derivație din satul Petru Vodă situată pe parte stângă a direcției de mers, dinspre Poiana Largului spre Târgu Neamț. Biserica este contruită din grinzi de lemn, pe o fundație de beton. Catapeteasma - realizată de Pantelimon Peiu din Târgu Neamț, este din stejar. O turlă octogonală prelungește în sus naosul. Intrarea în pridvor se face prin partea sudică, printr-o ușă sculptată în stejar. Este un mănăstire de călugărițe cu hramul "Acoperămîntul Maicii
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
tablă zincată. Interiorul bisericii are în întregime o zugrăveală și închipuie câteva scene fără valoare artistică, întreaga suprafață fiind tapetată cu motive florale în culori de apă. Pictura a fost executată de Herteg și Dobeczi din Târgu Mureș, iar sculptura Catapetesmei de Rusu Ioan din Târgu Mureș. Preoți slujitori erau români, umblând fără deosebire în port țărănesc.
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
refacerea totală a tencuielilor exterioare, repararea tencuielilor interioare, înlocuirea tâmplăriei, repararea șarpantei și înlocuirea învelitorii din tablă zincată, ignifugarea șarpantei, toate acestea reprezentând măsuri de reparații curente. Aceste lucrări au fost finalizate în anul 2002. Icoanele împărătești și praznicale de pe catapeteasmă au fost executate de pictorul Tiberius Nicușor Duță din Ștefănești Argeș, iar pictura murală de Costel Toma din Curtea de Argeș. Biserica a fost resfințită în 2004 de către PS Calinic, Episcop al Argeșului și Muscelului.
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
este o școala primară - Nr. 4 Cucova. Biserica parohială locală are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de stejar Despre toponimul Cucova circulă o legendă , conform căreia după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
Livadia de Coastă care a fost ridicată în anul 1773. Alte date despre ea nu am găsit, de asemenea nici despre etapele ei de reconstrucție. Ambele biserici din Livadia nu au fost pictate în interior până în anul 2000, pereții și catapetesmele fiind acoperite cu icoane pe lemn sau pe sticlă (provenite din donații). În anii 2001-2002 biserica din Livadia de Câmp a fost renovată și repictată la exterior, fiind pictată și la interior, inclusiv altarul, iar la intrare s-a construit
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60/30cm. Bolta naosului are forma de sabie întoarsă și căptușită cu scânduri ca și pereții interiori ai bisericii. Altarul are forma semicirculară cu raza de 5m despărțit de naos prin catapeteasmă și înălțat cu o treaptă, iar în partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos. Biserica este în general lipsită de elemente decorative. Nu se cunoaște numele arhitectului care a făcut
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]