962 matches
-
administrează injectabil 5 10 mEq de calciu gluconic; în rest va stimula diureza cu furosemid și ser fiziologic, iar în caz de insuficiență renală hemodializa sau dializa peritoneală sunt singurele care dau satisfacție. 2.1.5.4. Calciul Este principalul cation divalent extracelular, deținând numeroase și importante roluri fiziologice cum ar fi: cuplarea excitație contracție, sinteza și eliberarea acetilcolinei, participarea la procesul de coagulare, rolul de mesager secund intra-celular, etc. 2.1.5.4.1. Hipocalcemia Este definită ca scăderea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
rapid dar plămânii nu pot excreta acizii nonvolatili; de aceea după 12 24 de ore intervine compensarea renală. Clasificare: acidoza metabolică poate fi clasificată în acidoză cu hiatus anionic crescut sau cu hiatus anionic normal. Hiatusul anionic reprezintă diferența dintre cationii și anionii care se dozează în mod obișnuit în ser: Creșterea hiatusului anionic poate fi determinată de creșterea cationilor nemăsurabili (intoxicație cu brom, mielom multiplu, tulburări ale cationilor divalenți) sau de scăderea bicarbonatului (acidoză metabolică). Scăderea bicarbonatului seric va fi
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
acidoza metabolică poate fi clasificată în acidoză cu hiatus anionic crescut sau cu hiatus anionic normal. Hiatusul anionic reprezintă diferența dintre cationii și anionii care se dozează în mod obișnuit în ser: Creșterea hiatusului anionic poate fi determinată de creșterea cationilor nemăsurabili (intoxicație cu brom, mielom multiplu, tulburări ale cationilor divalenți) sau de scăderea bicarbonatului (acidoză metabolică). Scăderea bicarbonatului seric va fi însoțită de creșterea concentrației altor anioni serici pentru menținerea echilibrului electric. Ori de câte ori cauza acidozei metabolice este reprezentată de pierderea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
anionic crescut sau cu hiatus anionic normal. Hiatusul anionic reprezintă diferența dintre cationii și anionii care se dozează în mod obișnuit în ser: Creșterea hiatusului anionic poate fi determinată de creșterea cationilor nemăsurabili (intoxicație cu brom, mielom multiplu, tulburări ale cationilor divalenți) sau de scăderea bicarbonatului (acidoză metabolică). Scăderea bicarbonatului seric va fi însoțită de creșterea concentrației altor anioni serici pentru menținerea echilibrului electric. Ori de câte ori cauza acidozei metabolice este reprezentată de pierderea de bicarbonat, clorul va crește compensator; rezultă o acidoză
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
regulă necesare în raport cu tipul de litiază în cauză. Revenind la litiaza oxalică pură și mixtă, parte majoritară a litiazei reno-ureterale calcice, enumerăm elementele care apar necesare în cadrul examenelor biologice existente în practica curentă: a) cercetarea în sânge a electrolitiților principali, cationi (Na+, K+, Ca++, Mg++) și anioni (Cl-, CO3H-, PO4---, SO4--, proteine) și a raportului Ca/Mg, a acidului oxalic și a acidului uric; b) cercetarea în urină a pH-ului și a principalilor cationi și anioni. Rezultatul acestor examene poate
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
cercetarea în sânge a electrolitiților principali, cationi (Na+, K+, Ca++, Mg++) și anioni (Cl-, CO3H-, PO4---, SO4--, proteine) și a raportului Ca/Mg, a acidului oxalic și a acidului uric; b) cercetarea în urină a pH-ului și a principalilor cationi și anioni. Rezultatul acestor examene poate impune cercetări suplimentare, ca de exemplu dozarea parathormonului în cazul constatării unei hipercalciurii însoțite de hipercalcemie. Metode perfecționate, ca aceea a chimioluminiscenței, utilizate înainte și la nevoie după administrarea de calcitonină, pot deosebi hiperparatiroidienii
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de sodiu în Franța sau fosfat celuloză în S.U.A. și reacțiile adverse provocate de administrarea asociată a tiazidei și allopurinolului, impun supravegherea adecvată a acestor bolnavi. Pentru scăderea calciuriei, semnalăm și eficacitatea administrării tărâței de grâu, eficacitate explicată prin legarea cationilor bivalenți de către fibrele vegetale. O scădere a excreției urinare de acid oxalic în urma tratamentului cu allopurinol în cazuri de litiază oxalică, a fost constatată de Braveman: de la media de mg în 24 de ore, la mg în 24 de ore
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
seleniu, telur,karsen, antimon și bismut. În această categorie intră cca. 600 de minerale. Exemple: galena (PbS), pirita (FeS2), blenda (ZnSĂ, cinabru (HgS) 3.Halogenați cca. 140 de halogenide constau dintr-o legătură a halogenilor (fluor, clor, brom , iod) cu cationii desodiu, potasiu și calciu. exemple: fluorit (Ca Fe2) halit (sare gemă, NaCl), clorura de amoniu, silvină. 4.Oxizi și hidroxizi s-au format printr-o legătură a unui metal sau nemetal cu oxigenul sau cu o grupare hidroxilică (-OH). Astfel
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
în proporție de 85 % în teritoriul venos și capilar și 15 % în teritoriul arterial. De acest volum arterial depinde presiunea arterială, reglarea volumului fluidului extracelular, retenția de sodiu și apă. 16.1.1. Fiziopatologia sodiului și apei Sodiul este principalul cation extracelular și elementul determinant al osmolarității eficace. Concentrația sodiului intracelular este în medie de 15 mmol/l, iar a sodiului extracelular de 140 mmol/l (135-145 mmol/l). 16.1.1.1. Aportul de apă și sodiu Consumul zilnic de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
un aport normal de sodiu. Sistemele care reglează cantitățile de sodiu și apă în organism acționează împreună pentru menținerea concentrației sodiului extracelular (135-145 mEq/l) și a volumului fluidului extracelular. 6.1.2. Reglarea volumului lichidului extracelular Sodiul este principalul cation extracelular, reprezentând cea mai importantă forță osmotică care menține mărimea volumului fluidului extracelular. Creșterea cantității totale de sodiu în lichidul extracelular este urmată de un volum sporit al compartimentului extracelular și supraîncărcarea acestuia. Sindroamele edematoase (din insuficiența cardiacă congestivă, ciroza
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
digestivă, la doze mari-azotemie Soluție salină hipertonă ± administrare de diuretice de ansă Corectează concentrația de sodiu seric Rata de corecție este variabilă și controlul dificil; corecția rapidă și excesivă se asociază cu mielinoliză Capitolul 18 HIPOȘI HIPERKALIEMIILE Potasiul este principalul cation intracelular. Menținerea unei concentrații stabile de potasiu plasmatic este esențială pentru funcția celulară normală, ritmul cardiac și transmisia neuromusculară adecvată. Hipoși hiperpotasemia pot fi amenințătoare de viață. Concentrația potasiului în celule este 130-140 mEq/l, în contrast important cu concentrația
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
K+ spre lumenul tubular. Aldosteronul este stimulat prin activarea SRA și prin hiperkaliemie; • prezența anionilor slab reabsorbabili - de exemplu, în timpul acidozei metabolice, excesul de HCO3-, care nu poate fi reabsorbit de tubul proximal, antrenează sodiul spre tubul colector ca un cation de acompaniament. Această eliberare crescută de sodiu crește schimbul Na - K și crește excreția de K+urinar. • pierderi importante de potasiu pot apărea când sunt prezente ambele situații: eliberare crescută de sodiu în tubul colector și niveluri crescute de aldosteron
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
metabolică > 7.40 ↑ HCO3↑ PCO2 Hipoventilație Acidoza respiratorie < 7.40 ↑ PCO2 ↑ HCO3↑reabsorbția HCO3Alcaloza respiratorie > 7.40 ↓ PCO2 ↓ HCO3↓reabsorbția HCO3 Ionograma plasmatică aduce informații privind diagnosticul etiologic al unei acidoze metabolice prin calculul „găurii anionice” (GA). în plasmă suma cationilor (sarcini pozitive) și a anionilor (sarcini negative) este egală (principiul electroneutralității). Na+ și K+ reprezintă în jur de 95 % din sarcinile pozitive (cationi), în timp ce HCO3și Clreprezintă în jur de 85 % (anioni). Normal, există în plasmă mai mulți anioni nedozați (proteine
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
aduce informații privind diagnosticul etiologic al unei acidoze metabolice prin calculul „găurii anionice” (GA). în plasmă suma cationilor (sarcini pozitive) și a anionilor (sarcini negative) este egală (principiul electroneutralității). Na+ și K+ reprezintă în jur de 95 % din sarcinile pozitive (cationi), în timp ce HCO3și Clreprezintă în jur de 85 % (anioni). Normal, există în plasmă mai mulți anioni nedozați (proteine plasmatice și în mai mică măsură fosfați, sulfați și alți anioni organici) decât cationi nedozați (calciu și magneziu). Această disparitate arbitrară între suma
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
K+ reprezintă în jur de 95 % din sarcinile pozitive (cationi), în timp ce HCO3și Clreprezintă în jur de 85 % (anioni). Normal, există în plasmă mai mulți anioni nedozați (proteine plasmatice și în mai mică măsură fosfați, sulfați și alți anioni organici) decât cationi nedozați (calciu și magneziu). Această disparitate arbitrară între suma cationilor și a anionilor reprezintă gaura anionică. GA = (Na+) -[(Cl-) + (HCO3-)]. Valoarea normală GA este 12 ± 4 mEq/l, din care 11 mmol/l reprezintă sarcinile negative ale albuminei. Calculul GA
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în timp ce HCO3și Clreprezintă în jur de 85 % (anioni). Normal, există în plasmă mai mulți anioni nedozați (proteine plasmatice și în mai mică măsură fosfați, sulfați și alți anioni organici) decât cationi nedozați (calciu și magneziu). Această disparitate arbitrară între suma cationilor și a anionilor reprezintă gaura anionică. GA = (Na+) -[(Cl-) + (HCO3-)]. Valoarea normală GA este 12 ± 4 mEq/l, din care 11 mmol/l reprezintă sarcinile negative ale albuminei. Calculul GA trebuie ajustat pentru valorile albuminemiei (reducerea cu 4 mmol/l
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de sucul pancreatic. Compoziția chimică a sucului pancreatic Sucul pancreatic este un lichid clar, ușor vâscos, cu pH alcalin; conține 98,5% apă și 1,5 % reziduu uscat alcătuit din substanțe anorganice și substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cationi de Na+, K+, Ca++, Mg++ în concentrații egale cu cele din plasmă și ioni de bicarbonat în concentrații mai mari decât cele plasmatice. Dintre aceste substanțe anorganice cel mai important este anionul bicarbonat care conferă alcalinitatea sucului pancreatic. Substanțele organice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
din colesterolul sintetizat sau captat de hepatocite se secretă în bilă (aproximativ 1-2 g). 4.3.3. Formarea bilei Procesul primar de formare a bilei canaliculare Bila canaliculară este formată ca răspuns la efectul osmotic al anionilor acizi (și a cationilor care-i însoțesc) din componența bilei. Anionii acizilor biliari prezenți în plasma sinusoidală trec prin fenestrațiile celulelor endoteliale, difuzează prin spațiile Disse și sunt preluați activ de-a lungul membranei sinusoidale a hepatocitelor printr-un sistem de co-transport cuplat cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea loc o modificare locală a concentrației lor submembranare în “următoarea” celulă, cu depolarizare și cu posibilitatea apariției unui potențial de acțiune aici, dacă se atinge pragul pentru deschiderea canalelor voltaj dependente rapide sau lente. Acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este de 28 mmHg; 19 mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și 9 mm Hg datorită cationilor suplimentari. Dintre proteinele plasmatice, albumina este cea mai importantă în determinarea presiunii oncotice. Prin interstițiu se realizează schimburile dintre sânge și celule. Acest spațiu se caracterizează prin: conductanță mare pentru apă (în funcție de conținutul în polizaharide), presiune hidrostatică și coloid osmotică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
are loc rapid și nu necesită prezența vreunei enzime. Când concentrația hidrogenului și a ionilor bicarbonat din celulă crește, ionul bicarbonat difuzează rapid afară, dar H+ nu se mișcă afară atât de ușor deoarece membrana celulară este relativ impermeabilă la cationi. Astfel, în vederea neutralității electrice, ionii de clor difuzează în celulă din plasmă. Mișcarea clorului are loc în acord cu echilibrul Gibbs-Donnan. Unii din ionii de H+ care sunt eliberați sunt legați de Hb: Această reacție are loc deoarece hemoglobina redusă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
proximal alcătuiește aproximativ 60% din lungimea totală a tubului urinifer. Acesta este responsabil pentru reabsorbția întregii cantități de glucoză și aminoacizi, a celei mai mari părți din Na+, K+, Ca2+, Cl-, HCO3și apei și pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Până la capătul distal al tubului proximal, în urină nu se mai regăsesc aminoacizi sau vitamine hidrosolubile. Tubul proximal nu are funcție exclusiv reabsorbtivă. La nivelul său se realizează și procese de secreție, prin care o importantă serie de anioni și cationi organici sunt eliminați în urină. Cea mai mare parte a acestor substanțe sunt reprezentate de compuși endogeni, medicamente sau toxine. Cationii organici sunt în principal carboxilați și sulfonați cu sarcină negativă. Alți anioni organici secretați în tubul proximal sunt penicilina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
exclusiv reabsorbtivă. La nivelul său se realizează și procese de secreție, prin care o importantă serie de anioni și cationi organici sunt eliminați în urină. Cea mai mare parte a acestor substanțe sunt reprezentate de compuși endogeni, medicamente sau toxine. Cationii organici sunt în principal carboxilați și sulfonați cu sarcină negativă. Alți anioni organici secretați în tubul proximal sunt penicilina și PAH (acidul para-aminohipuric). Cationii organici principali sunt compuși aminați sau de amoniu și sunt secretate și de alți transportori. Intrarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
urină. Cea mai mare parte a acestor substanțe sunt reprezentate de compuși endogeni, medicamente sau toxine. Cationii organici sunt în principal carboxilați și sulfonați cu sarcină negativă. Alți anioni organici secretați în tubul proximal sunt penicilina și PAH (acidul para-aminohipuric). Cationii organici principali sunt compuși aminați sau de amoniu și sunt secretate și de alți transportori. Intrarea în celulă se face prin intermediul unei proteine numită OCT (Organic Cation Tansporter), iar eliminarea la nivel tubular se face printr-un antiporter de tip
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]